Aslak Nore: „Când ai pe cineva care te așteaptă acasă, nu mai poți face aceleași lucruri pe care le făceai înainte… nu mai riști”
Publicat acum 16 ore si 53 minute
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” a transmis, sâmbătă, câteva precizări, după ce cuvântul „supat” a stârnit controverse în mediul online. Lingviștii au explicat că termenul este un substantiv neutru, cu sensul de spațiu dintre pat și podea, și că este corect și mai vechi decât se credea. Acesta apare în dicționarele limbii române cu mult înainte de ediția DOOM3 din 2021.
„Institutul de Lingvistică nu putea rămâne în afara unei controverse care se desfășoară, literalmente, „sub pat”. În consecință, ne vedem obligați să clarificăm un detaliu care a reușit să tulbure liniștea de sub paturi: **supat este substantiv**.
Mai exact, este un substantiv neutru: un supat, două supaturi. Se poate articula - supatul - și poate apărea după o prepoziție - în supat.
Dicționarele vin și cu martori: „Căci cămașa i-am spălat-o, în supat i-am aruncat-o”, spune un text folcloric citat în *Dicționarul (tezaur) al limbii române* (DLR), iar Hogaș (citat în tot DLR) surprinde o întreagă operațiune nocturnă: „Până ce deavolii de copii să se mai ghiontească pe sub masă și supaturi, a trecut o mare parte din noapte.”
Așadar, cuvântul se declină. Nu se ascunde de gramatică”, a transmis Academia Română.
Totodată, Institutul de Lingvistică a oferit și exemple pentru a explica mai concret originea cuvântului.
„Există, desigur, și construcția **sub pat**, care stă la originea substantivului supat.
În enunțul „Mingea căzuse sub pat”, „sub” este prepoziție, iar „pat” este substantiv.
Cele două cuvinte se scriu separat (și arată unde a ajuns mingea!). În schimb, în enunțul „Am căutat mingea în supat”, „supat” denumește locul: spațiul dintre pat și dușumea. Aceeași mobilă, altă analiză gramaticală.
Nici tiparul de formare nu este o operațiune clandestină. Limba română unește de mult prepoziții și substantive, chiar dacă unele dintre formațiile rezultate pot fi calcuri structurale după modele străine, cum este, de pildă, subsol, format după franțuzescul *sous-sol*.
Din acest tipar au rezultat mai ales adverbe (acasă, aseară, degrabă, deloc, deodată, împrejur), dar și substantive precum demâncare, deochi, fărădelege, subsol și, desigur, supat. Uneori, cuvintele stau atât de mult unul lângă altul, încât spațiul dintre ele dispare.
Supat nu este nici invenția DOOM3, nici o noutate apărută în 2021. Cuvântul figura deja în DOOM2, ediția din 2005, iar în ambele ediții poartă indicația „pop.” - adică „popular”. „Popular” indică registrul în care circulă cuvântul. Nu numărul de distribuiri de pe Facebook”, a mai transmis instituția.
Instituția a mai subliniat că „supat” a circulat și continuă să circule în uzul popular și regional, chiar dacă nu este cunoscut de toți vorbitorii.
„Deși, între timp, supat a devenit popular și în acest al doilea sens.
Cuvântul este mult mai vechi decât actuala agitație online. DLR îl documentează prin exemple din Iordache Golescu, Negruzzi, Hogaș, Sadoveanu și din folclor. El a circulat și continuă să circule în uzul popular și regional, chiar dacă nu este cunoscut de toți vorbitorii.
Un dicționar nu obligă pe nimeni să înlocuiască sub pat cu supat. El nu inventează cuvinte (și nici nu mută mobila...). Doar inventariază cuvintele pe care vorbitorii le-au lăsat prin limbă.
Internetul a propus deja sumasă, suscaun și sufarfurie.
Apreciem creativitatea, dar, pentru intrarea în dicționar, gluma nu este suficientă: mai trebuie uz, răspândire și atestări.
Fiindcă limba română nu locuiește numai în salon. Mai păstrează cuvinte și în pod, și în beci, și… „în supat”.
Puteți rămâne la sub pat. Dar nu vă supărați pe supat”, se arată în încheiere.
Reacția Institutului de Lingvistică a venit după ce cuvântul „supat” a devenit viral pe rețelele sociale și a stârnit un val de reacții.
Un videoclip publicat de pagina Dicție.ro a readus în atenție termenul care desemnează spațiul de sub pat. În timp ce unii români au făcut glume și au inventat cuvinte după același model, alții au contestat formularea și au pus sub semnul întrebării folosirea ei în propoziții.