Judecătorii Curtea Constituțională a României (CCR) se află la această oră în ședință pentru redactarea motivării deciziei privind pensiile speciale ale magistraților, potrivit surselor Antena 3 CNN. Pașii se parcurg în regim de urgență, pentru ca proiectul legislativ să fie promulgat astăzi.
Conform acelorași surse, judecătorul Gheorghe Stan a depus o opinie separată la decizia adoptată de Curte. Există posibilitatea ca și alți magistrați, dintre cei care au votat împotriva soluției majoritare, să se ralieze și să formuleze opinii separate.
Motivarea deciziei ar urma să fie publicată chiar în cursul zilei de astăzi, posibil până la prânz, în Monitorul Oficial al României.
Tot astăzi, imediat după publicarea motivării în Monitorul Oficial, Parlamentul ar urma să trimită proiectul de lege la Palatul Cotroceni, la președintele Nicușor Dan, pentru promulgare.
Pentru ca premierul Ilie Bolojan să o poată prezenta în cadrul discuțiilor externe programate la Bruxelles, legea ar trebui promulgată neapărat astăzi.
Întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Ursula von der Leyen, miza PNRR
Premierul Ilie Bolojan urmează să discute la Bruxelles cu Ursula von der Leyen, președinta Comisia Europeană, despre soarta fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în contextul deciziei privind pensiile magistraților.
Adoptarea și promulgarea rapidă a legii reprezintă un argument esențial în dialogul cu oficialii europeni, în condițiile în care reforma pensiilor speciale este unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR.
Între timp, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) i-a cerut, miercuri, preşedintelui României, Nicuşor Dan, să trimită înapoi în Parlament, pentru reexaminare, legea de modificare a pensiilor de serviciu ale magistraților, pe care o consideră "esențială" pentru garantarea dreptului la o justiție independentă și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. În același timp, judecătorii îl critică dur pe premierul României, Ilie Bolojan, pe care îl acuză de "mentalitate stalinistă" în relația dintre executiv și puterea judecătorească, susținând că aceasta reflectă o viziune în care "Partidul era cel care decidea ce hotărâri judecătorești trebuie pronunțate".
Decizia CCR privind tăierea pensiilor speciale ale magistraților
Decizia CCR privind reforma pensiilor magistraților a fost luată pe 18 februarie, după cinci amânări, dar și după dezbateri intense și sesizări formulate inclusiv de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Curtea Constituțională „nu are competența” de a stabili cuantumului unei pensii de serviciu, a precizat CCR, atunci, într-un comunicat de presă.
„Cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia”, se arată în comunicatul CCR
Totodată, judecătorii CCR au precizat că „eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă Constituția”.
Curtea Constituțională a stabilit că guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea asupra legii privind pensiile magistraților cu respectarea articolului 114 din Constituție, „întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii”.
„Dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu și nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023”, se arată în comunicatul CCR.
De asemenea, Curtea Constituțională a precizat că „reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență”.
Publicarea motivării este un pas esențial pentru intrarea în vigoare a legii și pentru deblocarea procedurilor legislative finale.
Promulgarea actului normativ în cursul zilei de astăzi ar permite autorităților române să prezinte oficial reforma ca fiind închisă, în cadrul discuțiilor la nivel european.