Vara infernală din Europa „rade” creșterea economică a continentului

Vara brutal de caldă din Europa din acest an va costa economia blocului european în jur de 180 de miliarde de euro, adică echivalentul a 1% din PIB-ul său, întreaga creștere așteptată a economiei europene din acest an, arată o nouă analiză citată de Politico.

Franța ar putea să piardă 1,4 procente de creștere economică, suficient cât să împingă economia franceză în recesiune. Economia țării ar urma să se contracte cu 0,6%. O scădere de 0,8% va rade efectiv și creșterea economică a Olandei.

„Rezultatul nu este doar că cele mai fierbinți țări pierd cel mai mult”, se arată în analiza realizată de Triodos Bank.

„Spania și Italia au cele mai mari expuneri fizice la căldură în termeni absoluți, însă deceniile de aclimatizare fac ca efectul marginal al fiecărei zile fierbinți să fie relativ mic”.

Cele mai mari pierderi sunt așteptate să fie produse de micșorarea productivității din cauza căldurii extreme. Triodos stimează că scăderea productivității muncii va duce la o pierdere de 0,6% din PIB, în timp ce producția agricolă ar putea scădea cu între 3 și 7 la sută.

„La prima vedere ar putea părea că e vorba de o scădere modestă, însă vorbim de întreaga creștere economică a Europei pe acest an”.

Noi episoade de căldură extremă

Iar vara nici măcar nu s-a terminat. Franța și Marea Britanie se pregătesc de al cincilea val de căldură din acest sezon în săptămâna care vine, iar temperaturile urmează să se apropie din nou de 40 de grade Celsius în sud-estul Franței și de 36 de grade în UK.

„Factura” deja depășește problema PIB-ului. Politico estimează că vara infernală din acest an a produs deja 14.000 de decese în plus în șase dintre cele mai afectate țări europene.

Seceta a lovit puternic și sistemul energetic european. Nivelurile scăzute ale Dunării din ultimele săptămâni au obligat centrala nucleară Paks din Ungaria să își reducă drastic producția și au determinat România să detoneze o stâncă pentru a devia apa către ultimul reactor rămas în funcțiune. Navele de pe Rin și Dunăre au fost nevoite să navigheze doar parțial încărcate.

În Austria, seceta a provocat pierderi agricole estimate la un miliard de euro, potrivit Austrian Hail Insurance, după ce unele regiuni au primit, de la mijlocul lunii iunie, cu peste 75% mai puține precipitații decât în mod normal.

Triodos a avertizat că această vară nu ar trebui tratată drept un episod excepțional, afirmând că perioadele de căldură extremă „ar putea deveni structurale” pe măsură ce planeta se încălzește.

Guvernele pot, însă, limita pagubele prin investiții în irigații, izolație și sisteme de răcire, precum și prin modificarea programului de lucru.

„Fiecare an în care ne adaptăm fără să reducem emisiile este un an împrumutat dintr-un viitor construit pe temperaturi și mai ridicate”.