În ediția de sâmbătă a emisiunii „Be EU”, realizatoarea Sabina Iosub a discutat cu europarlamentarul Mariana Grapini despre competitivitatea Uniunii Europene și proiectul de regulament privind accelerarea industriei europene, cunoscut drept „Acceleratorul industrial”.
Discuția a pornit de la o întrebare esențială pentru viitorul economiei europene: cum poate Europa să-și păstreze fabricile și locurile de muncă atunci când costurile de producție sunt mai mari decât cele ale concurenților internaționali?
Raportul Comisiei Europene privind competitivitatea, publicat în 2026, arată că electricitatea pentru companii este de peste două ori mai scumpă în Uniunea Europeană decât în Statele Unite. La aceste costuri se adaugă barierele dintre piețele naționale și presiunea produselor provenite din afara Uniunii, factori care pot determina fabricile să piardă comenzi sau să amâne investițiile.
Unul dintre răspunsurile Bruxelles-ului este relansarea industriei europene. Proiectul de regulament privind accelerarea industriei, prezentat de Comisia Europeană în martie 2026, urmărește creșterea ponderii industriei prelucrătoare la 20% din economia Uniunii până în 2035, față de 14,3% în 2024.
De ce a devenit necesară accelerarea reindustrializării europene
Europarlamentarul Mariana Grapini a explicat că inițiativa a pornit de la scăderea ponderii industriei strategice în economia europeană și de la pierderea unor locuri de muncă în sectoare importante, precum industria auto. Noul regulament ar urma să completeze programul de reindustrializare lansat anterior de Uniunea Europeană.
„S-a pornit de la analiza datelor, și anume că Uniunea Europeană, de fapt, a înregistrat o scădere a ponderii industriei strategice în PIB-ul Uniunii Europene. A scăzut, a ajuns la 14-14,3%. Au scăzut, de asemenea, evident, în legătură cu scăderea PIB-ului, și numărul de locuri de muncă în industrii importante, cum ar fi industria automobilelor.
Și atunci s-a gândit, concomitent cu acel program pe care l-am lansat din mandatul trecut, de reindustrializare a Uniunii Europene, cum să facem un accelerator, adică să accelerăm ritmul de reindustrializare prin lucruri care să și simplifice, să ușureze viața celor care vor să investească. Pe de altă parte, să ne și protejăm piața internă, pentru că apare în această propunere de regulament, la care am făcut vreo 40 de amendamente după ce am discutat cu patronatele din industria europeană și din România, dar și din celelalte state, câteva lucruri importante”, a declarat Mariana Grapini.
Ce condiții ar putea fi impuse investițiilor din afara UE
Una dintre componentele importante ale proiectului vizează investițiile provenite din afara Uniunii Europene. Potrivit europarlamentarului, statele membre ar urma să înființeze autorități care să analizeze aceste investiții și să verifice dacă ele respectă anumite condiții.
Mariana Grapini a explicat că regulamentul introduce și o definiție mai precisă a investiției străine. În sensul propunerii europene, este vorba despre investițiile din țări care nu fac parte din Uniunea Europeană.
„Acest accelerator, acest regulament îl preconizăm să se implementeze în toate statele membre până la sfârșitul anului 2028, dar lucrăm în 2027. S-ar putea să fie o aplicare în trepte. Fiecare stat membru, în 30 de zile, trebuie să-și înființeze o autoritate care să se ocupe de investițiile străine, să dea o definiție, o redefinire a investiției străine, că și noi, în România, spunem greșit cumva: dacă vine o investiție din Olanda sau din Belgia, zicem investiție străină. Nu. Investiția străină este definită în acest regulament ca fiind o investiție dintr-o țară terță, deci nu din Uniunea Europeană.
Sigur că se pun în acest regulament niște condiții pentru investițiile străine, de exemplu, să nu dețină mai mult de 49% pondere, dar să mai aibă și alte condiții, să aibă minimum 50%, de exemplu, lucrători europeni în acea investiție și alte lucruri, să aibă buget de la bun început, că se va notifica Comisia Europeană și statul membru în care se vrea să se facă acea investiție și se verifică dacă are aceste condiții, dacă are, de exemplu, buget pentru cercetare-dezvoltare, pentru ca să fie o investiție sustenabilă, nu vine, deschide, pleacă și așa mai departe. Se urmărește.
Ținta este să creștem acum de la 14,3 la 20% ponderea acestor investiții în PIB-ul Uniunii Europene. Și se mai introduce ceva, pentru că noi lucrăm acum la un alt regulament important, regulament, de data asta, privind achizițiile publice, și se introduce Made in Europe”, a explicat europarlamentarul.
Ce înseamnă principiul „Made in Europe” pentru investitorii străini
Un alt element discutat în cadrul proiectului este introducerea unor cerințe privind originea componentelor și produselor utilizate în investiții, în legătură cu principiul „Made in Europe”. Procentul exact al componentelor care ar trebui să provină din Europa rămâne însă un subiect de negociere, potrivit Marianei Grapini.
Europarlamentarul a atras atenția că marile companii europene care și-au mutat o parte din producție în afara Uniunii ar putea avea interese diferite în această dezbatere.
„Și atunci, la aceste investiții străine se pune și această condiție. Sigur că aici va fi o discuție foarte largă, cât să fie procentul: 70-80%, 50%. Evident că marile companii europene care și-au delocalizat și au acum, să zic, companii sau sedii, sediul central în Uniunea Europeană, dar au companii în țări terțe, pledează pentru a fi un procent mare de componente și știm bine că depindem de materii prime, de componente foarte mult de celelalte state.
S-a trecut la acest accelerator și pentru faptul că, nu e o noutate ce spun, dar s-a constatat că China, de exemplu, are peste 80% din producția de baterii, de energie solară, de componente de care avem noi nevoie. Și atunci legăm competitivitatea industriei europene de facilitățile pe care vrem să le dăm prin acest regulament, pentru a crește ritmul de investiții”, a declarat Mariana Grapini.
