Recomandare din top articole
Inflația anuală este în februarie de 7,2%, față de 7,4% în ianuarie, dar această scădere nu are mare însemnătate pentru buzunarele românilor.
Avem o rată anuală a inflației în februarie anul acesta de 7,2 puncte procentuale comparativ cu februarie anul trecut.
De asemenea, avem un indice al prețurilor de consum în februarie anul acesta comparativ cu ianuarie tot anul acesta de 100,81% și o rată inflației de la începutul anului, adică februarie comparativ cu decembrie 2023, de 1,9%.
"Aceste cifre ne spun faptul că noi vom cheltui mai mult, că avem nevoie de mai multe venituri, de mai multe surse de bani.
Aici noi ar trebui să extindem analiza și la nivelul veniturilor. Dacă veniturile cetățenilor au crescut cu aceeași rată de creștere ca și inflația, astfel încât aceasta să fie suportabilă sau ar trebui extinsă o analiză pe categorii socio-profesionale.
De exemplu, poate anumite categorii de salariați au avut o creștere a veniturilor de 10%, ceea ce face suportabilă mult mai ușor această cărate de inflație, sau poate alte categorii socio-profesionale nu au avut niciun fel de creștere a veniturilor, ceea ce duce la consecințe mai grele, la a suporta mai greu această rată a inflației.
Aș mai spune eu că, din păcate, perspectivele sunt în continuare destul de sumbre, adică nu mă aștept ca până la sfârșitul anului să avem o inflație din această uzuală, obișnuită, de un 3%-4% și probabil se va încheia anul tot în jur de 6-7%", a spus Adrian Bența, analist financiar, miercuri, la Antena 3 CNN.
Analistul a comentat şi declaraţia guvernatorului Băncii Naționale, și anume că e nevoie ca inflația să scadă două luni la rând, astfel încât și BNR să poată scădea dobânda de politică monetară.
"Din punctul meu de vedere, probabil se va ajunge la această variantă, pentru că ne aducem aminte acest instrument-cheie, dobânda de politică monetară, este un instrument de combatere a inflației, dar are și ca efect restrângerea investițiilor, iar cheltuielile cu dobânzile sunt mari.
Cred eu că ar trebui să facem un stimul pentru a stimula în continuare investițiile, pentru că încă suntem sub șocul acestor crize economice generate de ce s-a întâmplat în Ucraina: criza energetică, scumpirea prețului la energie electrică, combinată cu toate aceste creșteri de cheltuieli, cum sunt creșterile de salarii, creșterile de materii prime și aici micile societăți, care sunt principalii angajatori, au probleme și, atunci, dacă au nevoie de finanțare, ar trebui măcar să poată să aibă o șansă să acceseze împrumuturi bancare", a continuat Benţa.
