Actorii de pe piețele financiare sunt „excesivi de optimiști” în ceea ce privește impactul asupra economiei mondiale al războiului din Iran, a declarat președinta Băncii Centrale Europene, potrivit Euronews. Christine Lagarde a adăugat că analiștii tehnici estimează că va dura „ani” până când economia va reveni pe un făgaș normal. Șefa BCE a avertizat că efectele blocării Strâmtorii Ormuz nu se reflectă deocamdată complet în economie și vor urma noi șocuri, care se vor suprapune cu criza prețului petrolului.
Bursele europene au deschis în scădere vineri dimineață, contrar așteptărilor dinaintea deschiderii. Investitorii sunt în continuare sceptici cu privire la perspectivele unui armistițiu în războiul din Iran.
Indicele pan-european Stoxx Europe 600 a scăzut cu 1,14%, DAX din Germania cu 1,33%, CAC 40 din Franța cu 0,82%, iar FTSE 100 din Marea Britanie cu 0,48% la ora 13:00 CET. Euro Stoxx 50 a coborât cu 1,18%, iar IBEX 35 din Spania a scăzut cu 1,12%.
Deschiderea slabă a avut loc în ciuda faptului că președintele SUA, Donald Trump, a prelungit cu 10 zile, până la data de 6 aprilie, perioada de pauză în atacurile asupra infrastructurii energetice iraniene.
Contractele futures din SUA indicau înainte de deschidere creșteri de până la 0,4% pentru principalii indici, însă vânzătorii au revenit la începutul sesiunii.
Lagarde avertizează că piețele sunt „prea optimiste”
Christine Lagarde a avertizat că piețele financiare subestimează gravitatea consecințelor economice ale războiului din Iran. Șefa BCE a spus că investitorii încă nu vor să accepte durata reală a perturbărilor.
Într-un interviu pentru The Economist, Lagarde a declarat că acest conflict reprezintă „un șoc real” care este „probabil peste ceea ce ne putem imagina în acest moment”.
Ea a contestat optimismul piețelor, argumentând că experții tehnici nu văd o revenire rapidă la normalitate, având în vedere amploarea distrugerilor asupra infrastructurii energetice. „Cei mai mulți vorbesc, de fapt, despre ani”, a subliniat ea.
Lagarde a avertizat, de asemenea, că adevăratele consecințe economice devin vizibile treptat, invocând efectele în lanț asupra lanțurilor de aprovizionare, care nu sunt încă pe deplin reflectate în piețe. Exemplul dat de aceasta a fost heliul. O mare parte din acest gaz, element esențial pentru producția de microcipuri, este transportat prin Strâmtoarea Ormuz. O posibilă penurie a heliului nu este deocamdată reflectată în costurile semiconductorilor.
„Învățăm aproape pas cu pas, zi de zi, care vor fi consecințele reale”, a spus Lagarde.
Avertismentul vine după o sesiune dificilă pe Wall Street joi.
Indicele S&P 500 a scăzut cu 1,7%, cea mai mare pierdere zilnică din ianuarie. Dow Jones Industrial Average a coborât cu 1%, iar Nasdaq Composite a scăzut cu 2,4%.
Scăderi în Asia
La rândul lor, piețele asiatice au scăzut în general. Indicele Kospi din Coreea de Sud a condus pierderile, coborând cu 1,8%, în timp ce Taiex din Taiwan a scăzut cu 1,2%, iar Sensex din India cu 1,1%.
Nikkei 225 din Tokyo a pierdut 0,2%, iar S&P/ASX 200 din Australia a scăzut cu 0,4%. Indicele Hang Seng din Hong Kong a fost excepția, crescând cu 0,6%.
Prețurile petrolului au început din nou să crească vineri. Contractele futures pentru Brent au urcat cu aproape 2%, depășind 110 dolari pe baril, iar petrolul american de referință a crescut cu peste 1,5%, tranzacționându-se puțin sub 96 de dolari.
Strâmtoarea Ormuz a fost în mare parte închisă de la începutul războiului, deși Iranul a declarat că restricțiile se aplică doar navelor ostile. Lloyd’s List Intelligence a raportat că unele nave plătesc acum pentru tranzit în yuani chinezești.
Aurul a crescut cu 1,3%, până la 4.431,80 dolari (3.838 euro) uncia, iar argintul cu 2,1%, până la 69,39 dolari (60,09 euro). Euro era tranzacționat la 1,1540 dolari, în creștere de la 1,1527.
Ştiri video recomandate
