Prețurile la electricitate și gaze naturale pentru gospodării diferă semnificativ în Europa în 2025, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. În timp ce unele țări se confruntă cu facturi de câteva ori mai mari decât altele, România are printre cele mai mici tarife la energie din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, costurile devin mult mai împovărătoare atunci când sunt raportate la puterea de cumpărare, scrie Euronews.
Energia electrică: România, ieftină în euro, dar scumpă după venituri
În prima jumătate a anului 2025, prețurile la electricitate pentru gospodării au variat între 6,2 euro pentru 100 kWh în Turcia și 38,4 euro în Germania, arată datele Eurostat. Media europeană a fost de 28,7 euro.
România se află în jumătatea inferioară a clasamentului, cu un preț de 19,2 euro pentru 100 kWh, ceea ce o plasează printre țările cu energie mai ieftină în termeni nominali. Tariful în Bulgaria este 13 euro, iar în Ungaria 10,4 euro.
La polul opus, Germania, Belgia și Danemarca depășesc 34 de euro pentru aceeași cantitate de energie.
Totuși, dacă se ține cont de puterea de cumpărare (PPS), adică de nivelul veniturilor și al prețurilor din fiecare țară, imaginea se schimbă radical.
În acest clasament, România urcă mult în top și ajunge pe locul 5, cu un nivel de 32,4 PPS, peste media UE de 28,6 PPS, devenind una dintre țările unde electricitatea este mai scumpă în raport cu veniturile.
Prin comparație, în Țările de Jos, Slovenia sau Suedia, unde salariile sunt mai mari, energia apare ca fiind semnificativ mai accesibilă chiar dacă facturile sunt mai ridicate în euro.
Gazele naturale: România, printre cele mai ieftine din UE
Când vine vorba de gazele naturale, România se menține printre țările cu cele mai mici tarife din Uniunea Europeană. În prima jumătate a lui 2025, un consum de 100 kWh costă în medie 5,59 euro, sub nivelul din Spania (8,6 euro), Italia (12,4 euro) sau Germania (12,2 euro).
Media UE este de 11,4 euro, iar Suedia (21,3 euro), Olanda (16,2 euro) și Danemarca (13,1 euro) au cele mai mari prețuri.
Raportat însă la veniturile medii, situația se inversează parțial. În unități de putere de cumpărare, România rămâne într-o poziție favorabilă, dar diferența față de țările din vest se reduce semnificativ, semn că energia continuă să cântărească mai greu în bugetul gospodăriilor românești.
De ce există diferențe atât de mari?
Specialiștii de la firma de consultanță VaasaETT explică faptul că aceste diferențe provin din structura surselor de energie, politicile naționale de subvenționare, nivelul taxelor, dar și din veniturile populației.
În timp ce Europa de Vest se confruntă cu prețuri mai mari în euro, dar cu un impact mai redus asupra consumatorilor, în estul continentului costurile aparent mici pot deveni semnificative pentru familiile cu venituri scăzute.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat în mai multe rânduri că România are cel mai mare preț la energie electrică din UE, raportat la veniturile populației, adică la puterea de cumpărare.
Premierul Ilie Bolojan l-a contrazis, în octombrie, spunând că „nu este cel mai mare preț din Europa în România, dar pentru puterea noastră de cumpărare e evident că e un preț mare”.
Ştiri video recomandate
