Anunțul președintelui american Donald Trump că va anexa Groenlanda a aruncat NATO într-o criză fără precedent: o organizație bazată pe apărarea colectivă, în care un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor, se confruntă acum cu perspectiva ca aliatul cel mai puternic să lanseze o agresiune asupra unui aliat mai slab, arată CNN într-o analiză publicată pe site-ul său.
Casa Albă a comunicat, marți, că președintele Statelor Unite "discută o serie de opțiuni" pentru a dobândi Groenlanda și a transmis fără echivoc că utilizarea forței armate nu este exclusă în acest demers.
Clamând revenirea la o lume în care cei puternici iau tot ce pot, iar cei slabi suferă pe măsura slăbiciunii lor, Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al lui Trump, a declarat pentru CNN: "Suntem o superputere și ne vom comporta ca o superputere".
Secretarul de stat Marco Rubio a încercat să diminueze îngrijorările legate de o intervenție militară, afirmând că administrația Trump ia în considerare "cumpărarea Groenlandei" de la Danemarca.
Însă Mette Frederiksen, șefa guvernului danez, a tras un semnal de alarmă.
"Dacă SUA aleg să atace militar o altă țară NATO, atunci totul încetează, inclusiv NATO și, prin urmare, încetează și securitatea care a fost stabilită de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial", a anticipat ea.
Alți lideri europeni au ales să tacă, cel puțin în public, și să accepte un adevăr neplăcut: Washingtonul poate că nu mai este un aliat de încredere al Europei, dar, deocamdată, rămâne unul necesar.
Având în vedere că Europa are nevoie de sprijinul militar și diplomatic al SUA pentru a ține Rusia la distanță, amenințările reînnoite ale lui Trump la adresa Groenlandei au pus Uniunea într-o situație dificilă: cum să țină SUA departe de insula arctică însă, în același timp, să determine America să se implice în continuare în Ucraina?
Această realitate a fost evidentă la Paris, săptămâna aceasta, când reprezentanți din 35 de țări, inclusiv SUA, au discutat cum să garanteze securitatea postbelică a Ucrainei în cazul unui acord de pace cu Rusia.
Liderii celor mai mari puteri militare europene au evitat să răspundă atunci când au fost întrebați de Groenlanda
Reuniunea a fost tensionată de întrebări incomode la o conferință de presă unde tema anexării Groenlandei a fost de neevitat.
"Știu că există o reticență în a vorbi despre Groenlanda, astăzi, dar ce valoare au aceste angajamente (de securitate ale SUA) chiar în ziua în care, la cele mai înalte niveluri ale guvernului de la Washington, se vorbește despre acapararea teritoriului unui alt membru NATO?", l-a întrebat un reporter pe prim-ministrul britanic Keir Starmer.
Acesta a ocolit un răspuns direct, făcând referire la o declarație anterioară de solidaritate cu Danemarca.
Președintele francez Emmanuel Macron a evitat, la rândul său, o întrebare similară.
Stând lângă trimisul special american Steve Witkoff și lângă ginerele lui Trump, Jared Kushner, liderii Marii Britanii și Franței nu au fost dispuși să critice SUA pentru amenințările la adresa Danemarcei, de teamă că asta ar pune în pericol implicarea Washingtonului în procesul de pace din Ucraina, subliniază CNN.
Europa făcut deja multe concesii pentru a menține Statele Unite de partea sa.
Liderii de pe continent au fost certați de vicepreședintele JD Vance la München, criticați online de Elon Musk și acuzați în Strategia de Securitate Națională a administrației Trump că "încalcă principiile de bază ale democrației" prin reprimarea "partidele patriotice" extremiste pe care le susține Washingtonul pe vechiul continent.
Uniunea Europeană a acceptat, de asemenea, un tarif de 15% în relațiile comerciale cu Washingtonul.
Expert: Europa nu are puterea de a da un răspuns dur Statelor Unite. Europenii nu au de ales
Deși multe voci cer Europei să adopte o poziție mai dură la adresa SUA, Uniunea nu are puterea de a face acest lucru, explică Mujtaba Rahman, director general pentru Europa în cadrul Eurasia Group, o companie de consultanță în materie de risc politic.
"Mulți lideri europeni vor să vorbească dur cu America. Vor să poată să se ridice și să denunțe ceea ce văd dar, pur și simplu, nu sunt în măsură să o facă, pentru că, de foarte mult timp, și-au externalizat securitatea către America", a declarat Rahman pentru CNN.
Ca și anul trecut, prioritatea europenilor în 2026 rămâne menținerea implicării americane în Ucraina, subliniază acest expert. Prioritatea aceasta se menține, chiar dacă atrage presiuni asupra guvernului de la Copenhaga "pentru a ajunge la o înțelegere" cu SUA în privința Groenlandei.
"În mod fundamental, nu cred că ei au de ales, deoarece procesul de reînarmare în Europa durează între trei și cinci ani", a punctat Rahman.
Cine sunt cei care cred, totuși, că Europa poate să joace mai dur cu America
Întrucât administrația Trump nu a cerut aprobarea Congresului pentru un nou program de asistență militară americană în Ucraina, Europa finanțează apărarea Kievului de mai bine de un an.
În același timp, deși își construiește propria bază industrială de apărare, Europa rămâne puternic dependentă de SUA în ceea ce privește armele pe care le cumpără pentru Ucraina.
Practic, Europa se bazează pe Washington pentru furnizarea de echipamente militare pe termen scurt.
Daniel Fried, un veteran al diplomației americane, fost secretar de stat adjunct pentru Europa în timpul mandatelor lui George W. Bush și Barack Obama, a declarat pentru CNN că, de fapt, europenii au mai multă influență decât s-ar putea crede în mod obișnuit.
"Există o mulțime de domenii în care furnizorii europeni de apărare sunt competitivi cu cei americani. Statele Unite nu sunt singurele care fabrică avioane de vânătoare. (Europenii) ar putea decide că tehnologia lor de ultimă generație din domeniul dronelor este ceva ce (nu) vor împărtăși cu SUA dacă lucrurile vor continua așa", a apreciat Fried.
Unii politicieni europeni au făcut apel la acțiuni dramatice și imediate.
Raphael Glucksmann, un deputat francez în Parlamentului European, a cerut UE să stabilească o bază militară permanentă în Groenlanda. Potrivit lui Glucksmann, asta "ar trimite un semnal puternic către Trump și ar contracara argumentul american conform căruia suntem incapabili să asigurăm securitatea Groenlandei".
Glucksmann nu este singurul care face apel la trimiterea de trupe europene pe insula înghețată.
Însă Majda Ruge, cercetător senior în politici publice la Consiliul European pentru Relații Externe, crede că obiectivul nu ar trebui să fie o confruntare militară cu Statele Unite, ci "creșterea costurilor politice, economice și de alianță ale acțiunii unilaterale a SUA, din timp și în mod vizibil".
Ideea ar fi aceea de a-l convinge pe președintele Trump să nu acționeze.
"Există modalități non-militare de a face acest lucru. Este vorba de a ne asigura că, dacă Trump alege să escaladeze, trebuie să-i dea la o parte pe aliații europeni în mod deschis, mai degrabă decât să acționeze într-un vid politic. Iar acest lucru ar crește brusc costurile interne și politice pentru el", a declarat Ruge pentru CNN.
Sondaj: Americanii de rând nu vor război pentru Groenlanda
Cetățenii americani se opun în mod covârșitor folosirii forței militare a Americii pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, conform unui sondaj YouGov realizat în luna august anul trecut.
Studiul a fost efectuat după ce Danemarca l-a convocat pe trimisul SUA în legătură cu un raport conform căruia mai mulți americani sunt implicați în campanii secrete pro-independență în politica groenlandeză.
Conform sondajului, doar 7% dintre adulții americani au declarat că susțin folosirea forței pentru a anexa Groenlanda, în timp ce 72% s-au opus.
Nu este clar cât de receptivă va fi administrația Trump la criticile din țară sau din străinătate.
Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al președintelui SUA, și-a arătat disprețul față de beneficiile colaborării SUA cu aliații.
"Trăim în lumea reală, care este guvernată de forță, care este controlată de putere. Acestea sunt legile de fier ale lumii care există de la începutul timpurilor", a spus el.
Deși unii lideri din cancelariile europene speră că interesul lui Trump pentru Groenlanda s-ar putea "diminua", așa cum aparent s-a întâmplat anul trecut, după un prim "asalt" în declarațiile de la început de mandat, oficialii de la Londra și Bruxelles se tem că de data aceasta lucrurile vor sta altfel.
"Oamenii și-au dat seama că acesta nu este un vis pe care l-a inventat (Donald Trump). Este extrem de serios în această privință", a spus un parlamentar britanic pentru CNN, vorbind sub condiția anonimatului.
Rahman, de la Grupul Eurasia, a declarat, la rândul lui: "Nu cred că există naivitate nici la Berlin, nici la Paris, nici la Londra cu privire la natura regimului american. Americanii știu că europenii sunt slabi. Prădătorii se hrănesc cu cei slabi și asta face administrația Trump. Europenii nu prea pot face nimic".
"Pentru multe țări, este vorba despre a câștiga timp. Până când Europa se poate apăra singură, trebuie să colaboreze cu administrația Trump", a conchis el.
Ştiri video recomandate
