Cele mai importante evenimente din ultimele ore:
- Putin cere armatei ruse să nu mai bombardeze regiunile ruseşti din Ucraina
- Ucraina cere Franţei asistenţă militară urgentă / Rusia critică abordarea lui Macron
- Tancurile americane Abrams ajung în Ucraina la finele acestui an, cel mai devreme, relatează The Washington Post
- Vladimir Putin, exasperat de bombardamentele din Belgorod și Briansk
- Surse ucrainene: o ofensivă a Rusiei din Belarus pare puțin probabilă
- Președintele Austriei, vizită neanunțată la Kiev
- Rusia dezvăluie motivul pentru care refuză să permită inspecția armelor sale nucleare
- Kievul semnalează că a aflat când va lansa Rusia a doua mare ofensivă în Ucraina
- Șeful spionilor ruși anticipează un eșec al NATO, după ultimele angajamente privind livrarea de arme în Ucraina
- Ucraina cere Ungariei să înceteze ''retorica anti-ucraineană''
Update 22:50 Preşedintele rus Vladimir Putin cere miercuri armatei ruse să nu mai bombardeze regiuni ruseşti, de pe teritoriul Ucrainei, în urma cărora mulţi oameni au rămas fără case şi fără curent, relatează Reuters, citat de news.ro.
El a cerut acest lucru într-o reuniune guvernamentală pe tema distrugerii unor locuinţe şi infrastructuri în sud-vestul Rusiei, la frontiera cu Ucraina. ”Bineînţeles că sarcina prioritară este eliminarea posibilităţii însăşi de a bombarda. Dar asta e treaba departamentului militar”, a declarat Putin, citat pe site-ul Kremlinului. Ucraina nu revendică atacuri pe teritoriul Rusiei, dar dă vina pe ”karma”, din cauza invaziei ruse, după ce armata rusă a ras de pe suprafaţa pământului mai multe localităţi şi a ţintit sistematic infrastructura energetică ucraineană, lăsând adesea civilii fără lumină, apă şi căldură, în toiul iernii.
Putin a precizat că au fost distruse sau avariate locuinţe în regiunile ruse Belgorod, Briansk şi Kursk, dar şi în Crimeea, pe care a anexat-o în 2014. Civili sunt afectaţi de probleme ”foarte acute” şi sunt necesare reparaţii şi compensaţii, a subliniat liderul de la Kremlin.
”Mulţi oameni s-au trezit într-o situaţie dificilă, şi-au pierdut casele, au fost nevoiţi să se mute la rude în reşedinţe temporare, să sufere întreruperi ale alimentării cu apă, căldură şi electricitate”, a denunţat el. Prin aceste declaraţi, Putin semnalează fristrarea Moscovei faţă de frecvenţa unor atacuri în sudul Rusiei, care au vizat diverse instalaţii, inclusiv substaţii electrice şi depozite de armament şi carburant.
Update 21:30 Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, i-a cerut miercuri preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, să furnizeze rapid Ucrainei armament suplimentar pentru facilitarea eforturilor de respingere a invaziei militare ruse, dar Rusia a criticat abordarea liderului de la Paris.
Oleksii Reznikov a anunţat că a avut o conversaţie "foarte directă şi productivă" cu preşedintele Emmanuel Macron despre "nevoile operaţionale urgente de autoapărare faţă de agresorul rus", potrivit unui mesaj prin Twitter citat de postul de televiziune CNN.
Ministrul ucrainean al Apărării i-a mulţumit lui Emmanuel Macron pentru "conducerea exercitată şi pentru susţinerea fermă" acordată Ucrainei.
Luni, Franţa a anunţat că va colabora cu Australia într-un proiect care prevede fabricarea a mii de obuze de artilerie care să fie oferite Ucrainei. Preşedintele Emmanuel Macron a declarat luni că teoretic nu poate fi exclusă posibilitatea de a furniza Ucrainei avioane de vânătoare, dar a insistat că trebuie îndeplinite condiţii stricte privind utilizarea acestora, pentru a nu conduce la escaladarea conflictului militar cu Rusia.
Însă Ministerul rus de Externe a criticat miercuri atitudinea preşedintelui Franţei. "Este o abordare absurdă. Oare preşedintele Franţei crede cu adevărat că livrările de armament greu şi de avioane regimului de la Kiev nu vor conduce la o escaladare a situaţiei?!", a comentat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, potrivit cotidianului Le Monde.
Update 20:01 Cotidianul american The Washington Post relatează că cele 31 de tancuri M1 Abrams anunțate oficial de președintele Joe Biden pentru Ucraina nu vor fi livrate direct din stocurile armatei americane.
Acestea vor fi achiziționate prin Pachetul de Asistență pentru Securitatea Ucrainei și vor fi construite de la zero, fără armura specială din uraniu sărăcit, pe care americanii nu o vor căzută în mâinile rușilor.
Este o procedură care va împinge procesul de livrare până către finele acestui an sau până la începutul anului viitor, conform sursei citate.
Update 19:00 Președintele Vladimir Putin a declarat că armata Rusiei trebuie să pună capăt bombardamentelor împotriva regiunilor rusești, efectuate dinspre teritoriul ucrainean.
Într-o reuniune guvernamentală, el a susținut că tirurile efectuate de armata ucraineană ar fi lăsat mulți oameni fără adăpost sau fără curent electric, informează presa internațională.
"Desigur, sarcina prioritară este de a elimina chiar posibilitatea acestor bombardamente. Dar asta este treaba departamentului militar", a declarat Putin, potrivit unei informări publicate pe site-ul Kremlinului.
Președintele rus a citat regiunile rusești Belgorod, Briansk şi Kursk, precum și Crimeea, anexată în 2014, drept zone unde locuințele civililor ruși au fost avariate sau distruse.
"Mulți oameni s-au trezit într-o situație dificilă, și-au pierdut casele, au fost obligați să se mute la rude sau în locuri de reședință temporare, s-au confruntat cu întreruperi în furnizarea apei, căldurii și electricității", a insistat liderul de la Kremlin.
Comentariile sale semnalează frustrarea Moscovei la frecvența atacurilor în sudul Rusiei, care au inclus lovituri asupra unor obiective precum substații de energie electrică și depozite pentru arme și combustibil, notează presa internațională.
Ucraina nu revendică responsabilitatea pentru atacurile din interiorul teritoriului rus, dar obișnuiește să invoce "karma" în comentarii vizând aceste incidente și sugerează că ele reprezintă o consecință a invaziei Moscovei, care a distrus orașe ucrainene și a vizat sistematic infrastructura energetică a țării.
Update 17:00 Preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, efectuează, miercuri, o vizită neanunţată la Kiev, pentru a reafirma solidaritatea cu Ucraina în contextul eforturilor de respingere a invaziei militare ruse.
Alexander Van der Bellen are pe agendă o întâlnire cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
"Suntem solidari cu poporul Ucrainei. Vom contiua să susţinem Ucraina prin asistenţă financiară şi umanitară. Austria este o naţiune neutră. Dar neutralitatea militară nu înseamnă neutralitate în privinţa valorilor. Nu vom fi niciodată indiferenţi când un stat european invadează alt stat", a scris preşedintele austriac pe Twitter.
#Österreich ist ein neutrales Land. Die militärische Neutralität bedeutet aber nicht, dass wir werteneutral sind.
— A. Van der Bellen (@vanderbellen) February 1, 2023
Wenn ein Staat in Europa einen anderen überfällt, werden wir uns niemals gleichgültig zeigen. #StandWithUkraine (vdb) pic.twitter.com/SrCDKb0LfX
Update 16:00 Gărzile de frontieră ucrainene nu au observat trupe care să se adune în apropierea frontierei din Belarus, semn că o ofensivă din această zonă este puțin probabilă.
O declarație în acest sens a fost făcută de un reprezentant al Serviciului de Frontieră din Ucraina.
Andrii Demcenko a spus că, deși unități rusești au fost semnalate în poligoanele de antrenament în Belarus, nu există semne privind crearea unui grup ofensiv care ar fi necesar pentru a invada de pe teritoriul belarus.
Serviciile de informații ucrainene monitorizează îndeaproape situația din Belarus, din cauza temerilor că Rusia ar putea organiza un nou atac de pe teritoriul statului vecin.
Update 15:00 Kremlinul a acuzat Statele Unite de "distrugerea cadrului de efectuare a inspecțiilor reciproce" la bazele nucleare.
Acesta este stabilit prin Noul Tratat de Reducere a Armamentului Strategic (Noul START).
Reacția vine la o zi după ce Washingtonul a acuzat Rusia de încălcare a clauzelor tratatului, prin refuzul de a permite inspecția instalațiilor sale nucleare.
"Observăm că, în realitate, Statele Unite au distrus cadrul juridic pentru controlul armamentului și menținerea securității. Este o situație tristă. Totuși, considerăm că menținerea Tratatului Noul START este foarte importantă", a declarat, miercuri, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Președinției Rusiei.
La rândul său, ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov, a denunțat ceea ce el a numit acțiuni ale Statelor Unite care "erodează principalul obiectiv al Noului START - menținerea echilibrului armelor strategice".
"Washingtonul refuză să vadă cauzele profunde ale problemei, atribuindu-le altora responsabilitatea. Controlul armelor nucleare nu fi exercitat izolat de realitățile geopolitice. În circumstanțele actuale, considerăm că este nejustificat, inoportun și inadecvat să invităm armata americană să inspecteze instalațiile noastre strategice", a spus Antonov.
Update 14:00 Rusia se pregătește pentru o "escaladare maximă" a războiului din Ucraina.
Aceasta ar putea avea loc chiar în următoarele săptămâni, conform lui Oleksii Danilov, secretarul Consiliului pentru Securitate și Apărare Națională de la Kiev.
"Rusia se pregătește pentru o escaladare maximă. Adună tot ce este posibil, face exerciții și antrenamente. În ceea ce privește o ofensivă din diferite direcții, pot spune că, deocamdată, nu excludem niciun scenariu în următoarele două-trei săptămâni", a spus el într-un interviu pentru Sky News, citat de CNN.
Danilov a adăugat că "principalele lupte urmează să aibă loc"în acest an, în decurs de două-trei luni.
Afirmațiile oficialului ucrainean au fost întărite de un purtător de cuvânt al armatei.
Natalia Humeniuk, șefa Centrului de presă din cadrul Comandamentului forțelor ucrainene care activează în sudul țării, a spus, la rândul ei, că Rusia se pregătește pentru o nouă ofensivă.
Zona vizată de Moscova s-ar afla tot în sudul Ucrainei.
"(Ofensiva va fi) nu doar pe uscat, ci și pe mare și în aer", a declarat Humeniuk la televiziunea națională ucraineană.
Serviciile de informații ucrainene au detectat schimbări în activitatea forțelor navale rusești din Marea Neagră, inclusiv în ceea ce privește vasele echipate cu lansatoare de rachete, a adăugat ea.
Update 13:00 Șeful Serviciului rus de Informații Externe, SVR, Serghei Narîşkin, a prognozat un eșec al Alianței Nord-Atlantice, după angajamentul mai multor state membre privind trimiterea de arme şi echipamente militare în Ucraina în valoare de miliarde de dolari.
"NATO ridică miza pentru că încă visează la o înfrângere strategică a Rusiei. Dar asta nu se va întâmpla", a declarat el într-un interviu televizat pentru agenția de știri RIA, dat publicității miercuri.
Șeful SVR a reluat ironia propagată de mai mulți oficiali ruși de la începutul războiului, că "SUA şi aliații lor sunt hotărați să se războiască cu Rusia până la ultimul ucrainean".
Aceste mesaje vin în contextul în care SUA pregătesc ultimul pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de circa 2 miliarde de dolari.
Printre armele oferite ar urma să se afle, pentru prima dată, şi rachete cu o rază de acțiune de până la 150 km.
Washingtonul a ezitat până recent să furnizeze Kievului arme cu rază lungă de acțiune, din cauza temerilor că acestea ar putea fi folosite în atacuri asupra Rusiei, ceea ce ar aduce Moscova și NATO mai aproape de un conflict direct.
Kievul şi Occidentul susțin că livrările de arme și echipament militar sunt vitale pentru ajuta Ucraina să se apere în fața agresiunii militare a Rusiei, pe fondul speculațiilor că Moscova ar pregăti o nouă ofensivă de amploare în această iarnă sau la începutul primăverii.
Update 09.00 Rusia intensifică exercițiile militare comune cu Belarus
Rusia și Belarus desfășoară încă o săptămână de exerciții militare comune, a declarat Ministerul belarus al Apărării, cel mai recent semn de cooperare între aliații vecini, în contextul invaziei Moscovei în Ucraina.
Ministerul a precizat că scopul antrenamentului este de a îmbunătăți compatibilitatea celor două armate și face parte din pregătirea pentru exercițiile comune pe care cele două țări le vor organiza în Rusia în septembrie.
Anunțul privind noile exerciții vine în contextul în care unitățile de luptă aeriene ruse și belaruse continuă să efectueze misiuni de antrenament în cadrul exercițiilor comune de zbor și tactice ale forțelor aeriene ale celor două țări. Exercițiile se desfășoară la aproximativ 150 de kilometri nord de granița cu Ucraina.
Între timp, președintele rus Vladimir Putin a susținut un plan de înființare a unor centre de antrenament militar comun cu Belarus, potrivit Agenției France-Presse.
Într-un decret publicat marți, Putin i-a însărcinat pe miniștrii apărării și de externe să poarte discuții cu Belarus și să semneze un acord pentru înființarea facilităților. Un anunț făcut în octombrie de președintele belarus Alexander Lukașenko, potrivit căruia țara sa și Rusia vor forma o forță regională comună și vor efectua exerciții, a declanșat semnale de alarmă la Kiev. Ultima dată când forțele belaruse și ruse au organizat exerciții comune a fost în februarie anul trecut, înaintea invaziei.
Dar oficialii occidentali care au vorbit cu presa în această săptămână și-au exprimat îndoiala că Rusia ar putea lansa o ofensivă din Belarus în lunile următoare. Cu toate acestea, prezența trupelor rusești ar determina Ucraina să își staționeze trupele în acea direcție pentru a "compensa acest risc potențial", au spus oficialii, chiar dacă au subliniat că este "extrem de puțin probabil" ca Belarus "să fie o axă de avansare în următoarele câteva luni".
Update 08:30 Trupele ruse lovesc orașul Bakhmut din estul Ucrainei, transformându-l în ceea ce șeful administrației militare din regiunea Donețk, Pavlo Kyrylenko, a numit "o ruină totală".
Două persoane au fost ucise ieri, inclusiv un copil, a declarat Kyrylenko pe Telegram. Patru civili au fost răniți, a adăugat el.
"Rușii pun la pământ Bakhmut, ucigând pe toată lumea la care pot ajunge. Documentăm cu atenție toate crimele de război. Ei vor fi trași la răspundere pentru tot!", a scris Kyrylenko pe Telegram.
CNN a relatat în ianuarie că SUA și oficialii occidentali îndeamnă Ucraina să își mute atenția de la lupta brutală, care durează de luni de zile, din Bakhmut și să acorde prioritate în schimb unei potențiale ofensive în sud, folosind un stil diferit de luptă care să profite de noile echipamente militare angajate recent de aliații occidentali.
Ucraina a protestat marţi pe lângă ambasadorul Ungariei cu privire la comentariile "dispreţuitoare" făcute de premierul ungar Viktor Orban şi le-a cerut autorităţilor de la Budapesta să înceteze ceea ce a numit "retorica anti-ucraineană", relatează Reuters.
Ambasadorul Istvan Ijdjarto a fost convocat de Ministerul de Externe ucrainean după ce purtătorul de cuvânt al ministerului, Oleg Nikolenko, a scris pe Facebook că Orban le-a spus jurnaliştilor că Ucraina este "ţara nimănui" şi a comparat-o cu Afganistanul.
Istvan Ijdjarto a primit "un protest puternic în legatură cu recentele declaraţii denigratoare ale premierului Ungariei Viktor Orban', a indicat ministerul.
"S-a subliniat faptul că retorica anti-ucraineană, care se aude de la conducerea ungară de o lungă perioadă de timp, este absolut inacceptabilă şi provoacă daune serioase relaţiilor ungaro-ucrainene", a precizat sursa citată.
"Părţii ungare i s-a cerut să înceteze această tendinţă negativă pentru a evita consecinţe ireparabile pentru relaţiile dintre cele două ţări", a adăugat ministerul.
Orban a declarat vineri că Ungaria se va opune oricăror sancţiuni UE împotriva Rusiei care afectează sectorul energiei nucleare. Ungaria are o centrală nucleară construită de Rusia pe care intenţionează să o extindă.
Război în Ucraina, 31 ianuarie | Un summit Ucraina-UE va avea loc vineri, la Kiev
Război în Ucraina, 30 ianuarie | ISW: Întârzierile livrărilor de armament afectează capacitatea contraofensivă a Ucrainei
Război în Ucraina, 29 ianuarie | Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, vrea discuții directe cu Putin, pentru a pune capăt războiului
Război în Ucraina, 28 ianuarie | Olaf Scholz le cere germanilor să aibă încredere în decizia Guvernului de a trimite tancuri Leopard 2 Ucrainei
Război în Ucraina, 27 ianuarie | Rusia recunoaște că a lovit infrastructura energetică a Ucrainei, dar a făcut asta cu un motiv
