Antena 3 CNN Externe Război în Ucraina, ziua 202. Ucraina declară că a preluat controlul asupra a peste 300 de localităţi în regiunea Harkov

Război în Ucraina, ziua 202. Ucraina declară că a preluat controlul asupra a peste 300 de localităţi în regiunea Harkov

Război în Ucraina, ziua 202. În timp ce Rusia se confruntă cu noi pierderi din cauza contraofensivei ucrainene, peste 80 de deputați municipali ruși au semnat o petiție prin care cer demisia președintelui rus Vladimir Putin. Un consilier al preşedintelui Zelenski a anunţat că armata ucraineană nu mai are spaţii de cazare pentru prizonierii ruşi.

Război în Ucraina, ziua 202. Ucraina declară că a preluat controlul asupra a peste 300 de localităţi în regiunea Harkov
Sursa foto: Hepta
de Redacția Antena 3 CNN    |    13 Sep 2022   •   20:09

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

  • Cancelarul Germaniei i-a cerut preşedintelui rus să găsească o soluţie diplomatică pentru conflictul din Ucraina, bazată pe încetarea focului şi retragerea completă a trupelor ruse
  • Viceministrul ucrainean al apărării: Din 6 septembrie au fost eliberaţi 3.800 kilometri pătraţi, peste 300 de localităţi
  • Armata rusă a anunțat marți "lovituri masive" pe toate fronturile, ca reacție la contraofensiva fulgerătoare a trupelor ucrainene
  • Încă un deces suspect în galeria celor care au lucrat pentru Vladimir Putin
  • SUA cred că Rusia ar putea agita apele între Armenia și Azerbaidjan
  • Crește numărul deputaților municipali din Rusia care cer demisia lui Vladimir Putin
  • Rușii din administrație și familiile lor ar fi început să plece din Crimeea, arată un raport al Ministerului ucrainean al Apărării
  • Kievul anunță că a doborât o dronă livrată Rusiei de Iran
  • SUA îi acordă viză lui Serghei Lavrov
  • Kremlinul nu are în plan o mobilizare generală, după retragerea dezordonată din Harkov
  • Centrala nucleară Zaporojie, supravegheată cu instalații produse în România
  • Consilier al preşedintelui Zelenski: Nu mai avem spaţii de cazare pentru prizonieri
  • Zelenski: Ucraina nu va accepta niciun fel de variantă a "acordurilor de la Minsk"

Update 13 septembrie, ora 23:05 Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a avut o nouă convorbire telefonică marți, 13 septembrie, cu președintele Rusiei, Vladimir Putin.  

Liderul de la Berlin i-a cerut preşedintelui rus să găsească o soluţie diplomatică pentru conflictul din Ucraina, bazată pe încetarea focului şi retragerea completă a trupelor ruse cât mai curând posibil, a indicat un purtător de cuvânt al guvernului german, transmite Reuters.  

În discuţie de 90 de minute, Scholz a subliniat necesitatea de a se garanta siguranţa centralei nucleare Zaporojie şi a făcut apel la Putin să continue punerea deplină în aplicare a acordului, mediat de ONU, privind exportul de cereale, a adăugat purtătorul de cuvânt Steffen Hebestreit.  

”Cancelarul federal a subliniat că orice paşi suplimentari de anexare ai Rusiei nu vor rămâne fără răspuns şi nu vor fi recunoscuţi în nicio circumstanţă”, a menţionat Hebestreit într-un comunicat.

Update 13 septembrie, ora 22:20 Viceministrul ucrainean al apărării, Hanna Maliar, a afirmat marţi că în cursul contraofensivei împotriva Rusiei în regiunea Harkov (nord-est), forţele ucrainene au preluat sub control peste 300 de localităţi ocupate anterior de Rusia, relatează EFE şi Reuters, potrivit Agerpres.

'Din 6 septembrie au fost eliberaţi 3.800 kilometri pătraţi, peste 300 de localităţi. Peste 150.000 de concetăţeni ai noştri au fost eliberaţi de sub ocupanţi, care îi ţineau ca ostatici', a spus ea în declaraţii televizate.

Viceministrul a adăugat că obiectivul forţelor ucrainene este continuarea contraofensivei până la eliberarea completă a acestei regiuni din nord-estul ţării, afirmând că aceasta se va întâmpla 'în cel mai scurt timp posibil'.

"Operaţiunea este în curs de desfăşurare. Scopul său este eliberarea totală a regiunii Harkov... Credem că asta se va întâmpla în viitorul apropiat", a spus Maliar, vorbind în direct la televiziunea ucraineană din oraşul recucerit Balakleia.

Contraofensiva Ucrainei în regiunea Harkov a şocat Rusia, care a invadat Ucraina la 24 februarie. Informaţiile despre înfrângerile de pe câmpul de luptă au provocat manifestări neobişnuite de disidenţă pe canalele televiziunii de stat ruse, care au început să critice Kremlinul.

Vorbind după Maliar, consilierul ministrului ucrainean de interne Anton Geraşcenko a spus că poliţia se ocupă de exhumarea a două cadavre de civili despre care spune că au fost executaţi de trupele ruse cu câteva zile înainte de a se retrage.

Ulterior, într-o postare pe pagina sa de Facebook, Maliar a afirmat că prin datele menţionate mai sus s-a referit la 'cifre confirmate', dar că dimensiunea teritoriilor cucerite în regiunea Harkov este 'practic dublă'.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat luni seara că, în cadrul contraofensivei lansate la sfârşitul lunii august, Kievul a reuşit să recucerească peste 6.000 de kilometri pătraţi de teritoriu aflat sub control rusesc în sudul şi estul ţării.

Printre oraşele eliberate în regiunea ('oblast') Harkov se numără şi Izium, care a servit drept bază pentru trupele ruse şi al cărui control este vital pentru Moscova.

Update 13 septembrie, ora 21:45 Armata rusă a anunțat marți "lovituri masive" pe toate fronturile, ca reacție la contraofensiva fulgerătoare a trupelor ucrainene pe care Kremlinul le acuză de abuzuri în zonele recucerite, în timp ce Kievul le reproșează soldaților ruși "până la 200 de crime de război pe zi".

Bombardamentele rusești au provocat până în prezent opt morți și 19 răniți în 24 de ore în regiunea nord-estică Harkov și în regiunea estică Donețk, a anunțat președinția ucraineană.

"Ucraina înregistrează până la 200 de crime de război comise în fiecare zi de ruși" pe teritoriul său, a declarat statul major al armatei, adăugând că "peste 70.000 km² în zece regiuni ucrainene au fost minate" de ocupanți.

La rândul său, Rusia a declarat că armata ucraineană a întreprins represalii dure împotriva civililor din zonele pe care le-a recucerit în ultimele zile.

"Potrivit informațiilor noastre, există multe acțiuni punitive împotriva locuitorilor din regiunea Harkov, oamenii sunt torturați, maltratați. Este revoltător!", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

"Forțele aeriene, balistice și de artilerie rusești efectuează lovituri masive împotriva unităților forțelor armate ucrainene în toate zonele operaționale", a declarat marți Ministerul rus al Apărării.

În special, s-a referit la bombardamentele din apropierea orașelor Sloviansk, Konstantinivka și Bahmut din estul Ucrainei, precum și în regiunile sudice Nikolaev și Zaporojie și în Harkov, de unde soldații ruși s-au retras aproape în totalitate în fața avansurilor ucrainene.

Update 13 septembrie, ora 20:22 Un personaj-cheie pentru operațiunile ruse din Arctica a fost găsit mort după ce a căzut peste bordul unei bărci.

Este vorba despre Ivan Peciorin, în vârstă de 39 de ani, director general al Corporației pentru dezvoltarea Orientului Îndepărtat și a Arcticii.

Peciorin a murit sâmbătă în apele de lângă insula Russky, în apropiere de Vladivostock.

Potrivit publicației Komsomolskaia Pravda, el a lucrat sub conducerea președintelui rus Vladimir Putin, având ca sarcină modernizarea operațiunilor aviatice în estul Rusiei.

Moartea directorului se adaugă unei liste de decese suspecte consemnate printre bancherii și oligarhii ruși odată cu începerea războiului din Ucraina.

Înaintea lui Peciorin, presa rusă și internațională a consemnat că Ravil Maganov, șeful Consiliului administrativ al Lukoil, s-a zdrobit de asfalt în curtea Spitalului Central din Moscova.

În luna mai a murit un alt șef de la Lukoil, Alexander Subbotin.

Cadavrul acestuia a fost găsit mort în casa unui șaman, unde omul de afaceri s-ar fi dus să i se injecteze venin de broască, într-o procedură menită să-l scape de mahmureală.

Leonid Şulman, unul dintre şefii Gazprom Invest, a fost și el găsit mort.

Oficial, a fost vorba despre o sinucidere, la fel cum s-a concluzionat și în cazul altui director Gazprom, Alexandr Tiulakov, mort după aproximativ o lună de zile în aceeași localitate.

Update 13 septembrie, ora 18:47 Secretarul american de stat Antony Blinken și-a exprimat preocuparea că Rusia "ar putea agita apele" între Armenia și Azerbaidjan.

Moscova ar putea încerca astfel să distragă atenția de la situația campaniei militare din Ucraina, în contextul în care trupele ruse au fost silite să se retragă precipitat din regiunea Harkov, în fața contraofensivei Kievului, crede Blinken.

El admite, totuși, că Rusia ar putea juca un rol pozitiv în criza reizbucnită între cele două state din Caucaz.

"Dacă Rusia își poate folosi propria influență (...) pentru a pune capăt violenței și pentru a îndemna oamenii să se angajeze cu bună-credință în eforturi de pace, ar fi un lucru pozitiv", a indicat Blinken în timpul unei vizite la Universitatea Purdue din Indiana.

Secretarul american de stat a spus că a vorbit ieri seară cu liderii din Armenia și din Azerbaidjan și i-a îndemnat să facă tot posibilul pentru a opri conflictul și a reveni la discuții de pace.

Update 13 septembrie, ora 17:47 Lista deputaților municipali din Rusia care au semnat pentru demisia președintelui Vladimir Putin numără în prezent aproape 50 de nume.

Marți, pe listă semnaseră 47 de aleși locali, cu 29 mai mult decât luni, notează CNN care o citează pe Xenia Thorstrom, deputat municipal al districtului Semenovski din Sankt Petersburg.

"Am decis să facem apelul nostru atât de scurt, încât autoritățile să aibă cât mai puține motive să găsească vreo greșeală în el și să fie semnat de cât mai mulți deputați municipali.

Acum, avem 47 de semnături verificate. Aria lor geografică lor s-a extins semnificativ.

Eu și colegii mei am vrut să-i sprijinim pe deputații din Smolninskoie, care au fost chemați recent la poliție și vor avea în curând un proces", a spus Thorstrom.

Petiția are următorul conținut: "Noi, deputații municipali ai Rusiei, credem că acțiunile președintelui său Vladimir Putin sunt dăunătoare pentru viitorul țării și al cetățenilor săi. Cerem demisia lui Vladimir Putin din funcția de președinte al Federației Ruse."

Petiția urmează primelor alegeri regionale și municipale din Rusia de la începutul războiului, în care candidații pro-Kremlin au înregistrat un succes covârșitor.

Update 13 septembrie, ora 16:47 Reprezentanți ai autorităților ruse din peninsula Crimeea - anexată ilegal de Rusia în 2018 - își evacuează de urgență familiile din regiune.

Informația este prezentă într-un raport publicat marți de Direcția principală de informații a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), citat de agențiile de presă EFE și Ukrinform.

"Acțiunile încununate de succes ale forțelor ucrainene au obligat așa-zisele autorități din Crimeea ocupată temporar și din sudul țării noastre să-și mute de urgență familiile pe teritoriul Federației Ruse", se arată documentul citat.

Acesta mai precizează că angajați ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) şi comandanți ai unor unități militare încearcă, în secret față de subalterni, să-și vândă casele și să-și evacueze de urgență rudele din peninsulă, în timp ce autoritățile ruse ar fi impus restricții privind circulația peste Podul Crimeei.

În regiunea rusă Belgorod, guvernatorul Viaceslav Gladkov a îndemnat civilii să părăsească satele din apropierea graniței cu Ucraina.

Belgorod se învecinează cu regiunea ucraineană Harkov, din care militarii ruși s-au retras în grabă, la finele săptămânii trecute, în fața ofensivei ucrainene.

"Încercăm în continuare să îi convingem pe oamenii rămași în Zuravlevka și Nekoteevka să-și părăsească temporar casele", a precizat guvernatorul rus.

Bombardele de-a lungul graniței au afectat comunități de ambele părți, fiind semnalate locuințe avariate și câmpuri de cereale incendiate.

Update 13 septembrie, ora 15:47 Armata ucraineană a comunicat, marți, că a doborât pentru prima dată o dronă furnizată de Iran forțelor ruse în campania militară din estul țării.

"Cu un mare grad de încredere, se poate spune că Forțele Armate ucrainene au distrus, în premieră, o dronă iraniană de atac în apropiere de Kupiansk", a anunțat Directoratul de comunicații strategice al armatei ucrainene într-o postare pe Telegram.

Postarea este însoțită de imagini cu ceea ce pare a fi epava dronei doborâte.

"Analiza înfățișării elementelor aripii ne permite să spunem cu certitudine că forțele ucrainene au distrus un aparat iranian fără pilot, o dronă cu rază lungă  de tip Shahed-136", continuă mesajul.

CNN menționează că nu poate verifica în mod independent aceste informații.

Sursa citată arată că declarația ucrainenilor vine după ce serviciile americane de informații au avertizat în luna iulie că Teheranul plănuia să trimită Rusiei sute de drone transportoare de bombe.

Update 13 septembrie, ora 13:47 Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, şi alți membri ai aparatului diplomatic de la Moscova au obținut vize americane.

Anunțul a fost făcut de Ministerul rus al Afacerilor Externe, citat de presa internațională.

Vizele fac posibilă participarea delegației ruse la sesiunea Adunării Generale a Națiunilor Unite.

Rusia a criticat timp de săptămâni Statele Unite pentru că refuză eliberarea de vize membrilor delegației sale, împiedicându-i, astfel, să participe la cea de-a 77-a sesiune a Adunării Generale a ONU, preconizată să înceapă în data de  20 septembrie.

Autoritățile de la Moscova au solicitat vize pentru 56 de persoane.

În virtutea acordului din 1947 privind sediul ONU, SUA sunt obligate să autorizeze accesul diplomaților străini la Naţiunile Unite.

Însă Washingtonul arată că poate refuza eliberarea de vize din motive de securitate, terorism și politică externă.

Update 13 septembrie, ora 12:47 Președinția rusă a reacționat, marți, după ce speculațiile privind o mobilizare națională a reapărut în spațiul public, ca urmare a contraofensivei ucrainene din regiunea Harkov.

Kievul a reușit să recaptureze o suprafață de circa 6.000 de kilometri pătrați pe mai multe fronturi și a anunțat că armata rusă, în retragere dezordonată, a abandonat mii de tone de echipament militar.

Moscova a calificat retragerea forțată din Harkov drept o "regrupare strategică" iar Kremlinul a anunțat, marți, că nu există nicio discuție despre mobilizare la nivel național în Rusia pentru a susține campania militară din Ucraina.

''Pentru moment nu, nu există o discuție despre asta'', a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

În legătură cu criticile la adresa conducerii țării, exprimate de comentatori naționaliști care au cerut mobilizarea, Peskov a spus că acesta este un exemplu de ''pluralism''.

''Ruşii îl sprijină pe președinte şi acest lucru este confirmat de dispoziția oamenilor. Oamenii sunt strâns uniți în jurul deciziilor șefului statului. Referitor la celelalte puncte de vedere, la puncte de vedere critice, atât timp cât ele rămân în interiorul legii, acesta este pluralismul, dar linia este foarte, foarte subțire și oricine trebuie să aibă foarte mare grijă aici'', a afirmat el.

Update 13 septembrie, ora 11.47 Senzori produși în România vor supraveghea zona centralei nucleare Zaporojie.

Dispozitivele produse de o companie din Timișoara vor supraveghea aerul din zona centralei.

Cel mai apropiat urmează să fie montat la 20 de kilometri, în orașul Nikopol, iar cel mai îndepărtat senzor va fi pus în funcțiune la 200 de kilometri, în vecinătatea orașului Herson.

Rolul senzorilor este să semnaleze orice modificare a parametrilor aerului în cazul unei probleme la centrală.

Senzorii au fost donați de compania producătoare celor de la SaveEcoBot, o platformă gestionată de ONG-ul ucrainean Salvați Niprul.

Între timp, centrala nucleară Zaporojie este în reparații, în urma bombardamentelor intense din ultima perioadă.

Unitățile energetice rămân în modul de răcire, în timp ce lucrările de restabilire a liniilor electrice continuă, a declarat pentru CNN președintele companiei nucleare de stat din Ucraina, EnergoAtom.

Toate cele șapte linii care se conectează la centrala nucleară au fost avariate în timpul atacurilor trupelor ruse.

În prezent, doar o singură linie asigură răcirea reactoarelor. Persistă însă pericolul ca reactoarele să nu mai poată fi răcite, dacă şi această linie ar fi afectată, spune președintele EnergoAtom.

În cazul in care nu ar mai fi nicio sursă de curent electric, pot fi pornite generatoarele diesel, care pot funcționa timp de 10 zile.

Update 13 septembrie, ora 10.17. Un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski susține că armata a luat atât de mulți prizonieri ruși în ultimele zile încât nu mai există spațiu pentru cazarea acestora, potrivit Sky News.

Informațiile oferite de autoritățile ucrainene arată că în urma contraofensivei din ultimele zile, armata a recucerit aproximativ 6.000 de kilometri pătrați din Ucraina ocupată de ruși. De asemenea, mii de militari ruși au căzut prizonieri, mai susțin ucrainenii.

Un purtător de cuvânt al serviciilor de informații militare ucrainene a declarat că trupele rusești se predau în masă deoarece "înțeleg lipsa de speranță a situației lor", iar un consilier al președintelui Zelenski a spus că sunt atât de mulți prizonieri de război, încât țara nu mai are spațiu pentru a-i găzdui.

Afirmațiile ucrainenilor par să fie susținute de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un grup cu sediul în SUA care oferă cercetări și analize în domeniul apărării și afacerilor externe.

Acesta a afirmat că atacul din regiunea Harkov „a pus în dificultate forțele rusești și a prăbușit axa rusească din nordul Donbasului".

"Forțele rusești nu efectuează o retragere controlată și se grăbesc să fugă din sud-estul regiunii Harkov (o regiune administrativă) pentru a scăpa de încercuirea din jurul orașului Izyum", susțin experții ISW.

Se pare că militarii ucraineni au eliberat peste 20 de așezări în doar 24 de ore.

Update 13 septembrie, ora 10.04. Statele Unite consideră că Rusia menţine forţe armate semnificative în Ucraina, în ciuda contraofensivei armatei de la Kiev, a declarat secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, în timpul unei conferinţe de presă la Mexico City.

"Ruşii menţin forţe foarte importante în Ucraina, precum şi echipamente, arme şi muniţii", a comentat şeful diplomaţiei de la Washington, potrivit căruia este prea devreme pentru a prezice rezultatul contraofensivei ucrainene

Update 13 septembrie, ora 07.49. De când Moscova și-a abandonat sâmbătă principalul bastion din nord-estul Ucrainei, marcând cea mai gravă înfrângere de la începutul războiului, trupele ucrainene au recucerit zeci de orașe, într-o schimbare uimitoare a momentului de pe câmpul de luptă, scrie Reuters.

Un oficial militar american de rang înalt a declarat că Rusia a cedat în mare parte teritoriul de lângă Harkov, în nord-estul țării, și și-a retras multe dintre trupele sale peste graniță.

Washingtonul și aliații săi au furnizat Ucrainei arme în valoare de miliarde de dolari, despre care Kievul spune că au ajutat la limitarea câștigurilor rusești.

Volodimir Zelenski a lansat un nou apel către liderii din Occident prin care le-a cerut să accelereze livrările de armament.

Cel puţin o persoană a fost ucisă, iar alte patru au fost rănite într-un bombardament ucrainean al postului de frontieră Logacevka, în sud-estul Rusiei, anunţă într-un comunicat guvernatorul rus al regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, citat de AFP.

”Din nefericire, există un mort, un cetăţean ucrainean născut în 1942. Dar şi patru răniţi, care prezintă răni uşoare”, dintre care ”trei (sunt) ucraineni”, anunţă într-o postare pe Telegram Gladkov.

El anunţă că ”postul de frontieră Logacevka a fost luat drept ţintă din Ucraina”. ”Potrivit unor informaţii preliminare, case locuite au fost parţial distruse, iar maşini şi linii electrice au fost avariate”, anunţă guvernatorul rus.

Serviciile de urgenţă au întrerupt alimentarea cu gaze naturale şi electricitate, precizează el.

Ucraina nu va accepta niciun fel de variantă a "acordurilor de la Minsk", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat luni jurnalistului Fareed Zakaria pentru CNN, răspunzând la o întrebare despre înaintarea trupelor ucrainene în regiunea Herson (sud) şi în est, relatează Unian.

Zelenski a subliniat că ucrainenii se străduiesc să 'dezocupe' teritoriile ţării.

"Scopul principal al dezocupării este ca să nu i se mai permită Rusiei să continue ocupaţia foarte lentă pe care a început-o în 2014", a afirmat el.

Preşedintele ucrainean a menţionat că nu poate oferi detalii despre acţiunile operaţionale ale Forţelor armate ale Ucrainei pe câmpul de luptă.

"Nu vom sta pe loc. Vom continua încetişor să înaintăm constant. Nu vom mai vorbi cu ei altfel. De îndată ce am rămâne şi am sta, ştiu că unele state ne-ar împinge spre 'procesul de la Minsk'. Vreau ca lumea să înţeleagă, sunt lucruri diferite. O rezolvare diplomatică şi 'Minsk-2-3-5-10' sunt două lucruri diferite. 'Minsk' este o bucată de hârtie goală pentru a oferi Rusiei o pauză înainte de următoarea invazie", a declarat Zelenski, citat de Unian.

În acelaşi interviu, preşedintele ucrainean a declarat că Ucraina nu va negocia cu 'cei care dau ultimatumuri'.

De asemenea, Volodimir Zelenski, participând la cea de-a 17-a reuniune YES (Strategia Europeană de la Ialta), a subliniat că deocamdată nu sunt posibile negocieri cu Federaţia Rusă pentru încheierea războiului, deoarece partea rusă nu poate formula poziţii adecvate.

Război în Ucraina, 12 septembrie | Zelenski: Ucraina nu va accepta niciun fel de variantă a "acordurilor de la Minsk"

Război în Ucraina, 11 septembrie | Oficial ucrainean: Peste 40 de așezări din regiunea Harkov au fost eliberate

Război în Ucraina, 10 septembrie | Emmanuel Macron şi Volodimir Zelenski au discutat despre centrala nucleară de la Zaporojie

Război în Ucraina, 9 septembrie | SUA oferă 2 miliarde de dolari pentru consolidarea securității Ucrainei

Război în Ucraina, 8 septembrie | Secretarul de stat al SUA, vizită-surpriză în Ucraina | Forțele Kievului, atacuri-surpriză în estul țării

×
Subiecte în articol: Război Ucraina
Parteneri
ANM: Zonele cele mai afectate de praful saharian
x close