De ce bâzâie muștele în jurul oamenilor? „Suntem ca un magazin pentru ele”

Nu există un zgomot mai enervant decât bâzâitul unei muște care îți dă târcoale. Aceste insecte mici au o abilitate remarcabilă de a găsi oamenii și de a evita cu agilitate orice încercare de a fi alungate. Dar de ce se învârt muștele în jurul nostru?

Motivul depinde de specia de insectă, spun experții, potrivit Live Science.

„Pentru un anumit grup dintre ele, suntem interesanți deoarece suntem mamifere cu sânge cald din care se pot hrăni”, a explicat Jonathan Larson, entomolog la Universitatea din Kentucky, pentru Live Science. „Este cazul țânțarilor, muștelor de cerb și altor câteva specii, care sunt atrase de dioxidul de carbon pe care îl expirăm în timpul respirației.”

Corpul uman este ușor de detectat pentru muște, deoarece eliberează în mod constant mirosuri care le atrag în mod natural, precum dioxid de carbon, acid lactic și acid carboxilic, a explicat Jody Gangloff-Kaufmann, entomolog la Universitatea Cornell și specialist senior în cadrul Programului Integrat de Management al Dăunătorilor din Statul New York.

Aceste mirosuri specifice, însă, variază de la o persoană la alta.

„Dacă ai putea vedea mirosul, ai observa un nor de particule efervescente în jurul fiecărei persoane pe care o cunoști”, a declarat Sammy Ramsey, profesor asistent de entomologie la Universitatea din Colorado Boulder, pentru Live Science. „Compoziția uleiurilor pielii și moleculele aerosoli care se desprind de pe piele sunt diferite în funcție de genetică, dietă și activitățile desfășurate în acea zi. Dar unii oameni sunt mult mai atractivi pentru muște decât alții.”

„Băuturi răcoritoare” din transpirație

În timp ce muștele parazite stau aproape de noi pentru a ne suge sângele, alte specii, precum muștele domestice, sunt mai interesate de nutrienții de pe pielea noastră.

„Pielea noastră este acoperită cu substanțe pe care le pot consuma. Există carbohidrați, proteine și tot felul de elemente în transpirația și uleiurile noastre naturale, pe care le pot linge. E ca un magazin 7-Eleven pentru ele”, a explicat Larson. „Pot obține multe substanțe rapid doar plimbându-și gura buretoasă pe suprafață și absorbindu-le.”

Însă muștele nu se bazează pe transpirație ca sursă principală de hrană, a spus Ramsey. Deși unele consumă nutrienți de pe piele, aceștia sunt foarte diluați, așa că, cel mai probabil, muștele ling transpirația pentru a-și reface nivelul de săruri din corp. Când caută o masă mai consistentă, muștele se hrănesc mai degrabă cu mâncarea noastră. În timp ce unele specii, inclusiv muștele domestice, preferă materia în descompunere, ele nu sunt deloc pretențioase și consumă aproape orice. Pentru a descompune hrana solidă, aceste muște regurgitează enzime digestive pentru a lichefia alimentele, apoi le absorb prin trompa lor asemănătoare unui pai.

Cum găsesc muștele hrana?

Sistemele prin care muștele detectează sursele de hrană variază între cele 110.000 de specii de muște și chiar între sexe. Multe specii se bazează pe perișori minusculi de pe antene sau corp, care au receptori pentru anumiți compuși chimici. Aceste celule senzoriale pot detecta hrana de la kilometri distanță și trimit semnale diferite creierului muștei, în funcție de substanțele chimice identificate în aer.

Dacă o muscă detectează un miros atractiv, se apropie bâzâind și aterizează pe sursa respectivă. Muștele au receptori de gust pe picioare, astfel încât pot evalua rapid dacă ceva este comestibil. Acest lucru este util când vor să ia o gustare rapidă înainte de a fi alungate. De asemenea, muștele au ochi mari, bulbucați, compuși din mii de lentile individuale, care sunt extrem de sensibile la mișcare și le oferă un câmp vizual aproape de 360 de grade. Multe specii folosesc indiciile vizuale atât pentru a găsi hrană, cât și pentru a scăpa de pericole.

Muștele domestice: curioase și periculoase

Muștele domestice pot fi deosebit de enervante deoarece sunt creaturi extrem de curioase, a explicat Ramsey.

„Este un balans constant între curiozitatea lor și abilitatea de a detecta mișcarea și de a o asocia cu un potențial pericol. De aceea, revin mereu pe tine și pe alte suprafețe”, a spus el.

Însă această curiozitate naturală le face și vectori perfecți pentru răspândirea bolilor, inclusiv holera, tuberculoza și febra tifoidă.

„Aterizează pe fecale. Își murdăresc picioarele, nu se spală pe mâini și apoi vin și vomită pe sandvișul tău”, a spus Larson. „Ating toate aceste lucruri și răspândesc germeni.”

Nu există o metodă universală de a deveni mai puțin atractiv pentru toate speciile de muște, dar Gangloff-Kaufmann recomandă purtarea hainelor lungi și utilizarea repelentelor precum DEET sau uleiul de eucalipt de lămâie pentru a ține unele dintre ele la distanță.