Stresul, anxietatea, nopțile nedormite fac mai mult decât să erodeze liniștea sufletească. Ele pot, de asemenea, slăbi sistemul imunitar al organismului, făcând oamenii mai susceptibili la infecții, cancer și tulburări autoimune. Acum, oamenii de știință au descoperit un potențial mecanism care ar putea lega acești factori psihologici de problemele de imunitate, scrie Live Science.
Într-un nou studiu, publicat pe 10 decembrie în revista Frontiers in Immunology, cercetătorii s-au concentrat asupra unui tip de celulă imună numită "celule ucigașe naturale" (NK), care ar putea juca un rol cheie.
Această descoperire l-a determinat pe imunologul și autorul principal al studiului, Renad Alhamawi, de la Universitatea Taibah din Medina, Arabia Saudită, să exploreze modul în care anxietatea ar putea afecta imunitatea în rândul femeilor.
Alhamawi și colegii ei au recrutat 60 de studente cu vârste cuprinse între 17 și 23 de ani și le-au cerut să completeze un chestionar despre sănătatea lor mintală. Răspunsurile au arătat că 75% au raportat simptome compatibile cu tulburarea de anxietate generalizată (TAG) - cum ar fi nervozitate, agitație excesivă sau iritabilitate - inclusiv 13% cu simptome severe.
Deși participanții au fost evaluați pentru simptome de TAG, niciuna nu a fost diagnosticată oficial în cadrul acestui studiu.
Aproximativ 32 de studenți, au raportat că nu dorm suficient.
Apoi, cercetătorii au prelevat probe de sânge de la participanți și au analizat nivelurile diferitelor celule imune, ceea ce a arătat că cei care au prezentat simptome asemănătoare anxietății aveau cu 38% mai puține celule NK decât cei fără simptome.
Celulele NK sunt printre primele tipuri de celule imunitare care răspund la o infecție sau la prezența cancerului în organism, iar imunologii le împart în două subseturi. Primul subset secretă enzime care descompun și "ucid" celulele bolnave. Al doilea subset funcționează prin secretarea de semnale proteice, numite citokine, care reglează alte celule imunitare. O abundență redusă a acestor celule cu acțiune dublă ar putea predispune indivizii la boli.
Participanții care au raportat simptome de anxietate au avut niveluri reduse ale ambelor subseturi de celule NK, în timp ce persoanele care au raportat somn insuficient au avut cu 40% mai puține celule cu funcție de reglare a sistemului imunitar.
Este important de menționat că acest studiu a descoperit doar o corelație între aceste simptome de anxietate, somn și nivelurile reduse de celule NK. Cercetătorii nu au explorat încă o legătură cauzală, darămite să investigheze dacă această scădere a numărului de celule NK ar putea duce la rate semnificativ mai mari de îmbolnăvire.
Nu este încă clar ce factori ar putea sta în spatele acestei modificări a abundenței celulelor NK din fluxul sanguin. De exemplu, ar putea fi vorba de dispariția celulelor sau de reînnoirea lor de către organism într-un ritm mai lent.
"De asemenea, concentrarea asupra celulelor NK circulante în sânge nu permite investigarea celulelor NK care se infiltrează în sistemul nervos", a declarat Stefano Garofalo, imunolog la Universitatea Sapienza din Roma, care nu a fost implicat în această lucrare.
El a speculat că scăderea numărului de celule NK s-ar putea produce dacă acestea migrează din fluxul sanguin în țesutul nervos la persoanele care suferă de anxietate sau insomnie. Cercetările sale se concentrează asupra modului în care celulele NK ajută la reglarea funcției creierului și la modelarea comportamentului la șoareci.
Aceste descoperiri sunt în concordanță cu cele ale altor cercetări, cum ar fi un studiu asupra tinitusului cronic, în care participanții care au raportat niveluri mai ridicate de stres au avut mai puține celule NK care distrug celulele. Alhamawi a spus că hormonul stresului, cortizolul, ar putea reduce populațiile de celule NK, deoarece se știe că exercită și alte efecte imunosupresoare. De exemplu, cortizolul poate împiedica celulele T specifice antigenului, un tip de celulă imună care recunoaște caracteristicile unor amenințări specifice, cum ar fi virusurile.
"Anxietatea crește nivelul de cortizol, așa că credem că ar putea afecta numărul de celule NK într-un mod indirect", a spus Alhamawi.
Cercetarea actuală are câteva avertismente.
"Principala limitare a studiului este grupul foarte mic de participanți, format exclusiv din femei sub 25 de ani și aparținând unei singure etnii", a spus Garofalo.
Studiile viitoare ar putea determina dacă corelația este mai generalizabilă, utilizând o populație mixtă mai mare, formată din persoane din medii diferite.
Alhamawi a menționat că ar dori să realizeze un studiu pe termen lung, în care cercetătorii să urmărească modul în care anxietatea, tiparele de somn și nivelurile celulelor NK se modifică în timp în aceeași cohortă de participanți. Acest lucru ar putea oferi o imagine mai clară a relației dintre acești factori psihologici și imunitate, precum și a incidenței bolilor.
"Putem vedea dacă există un efect testând dacă dezvoltă mai multe boli infecțioase sau boli cronice", a adăugat ea.
Ştiri video recomandate
