Cântarul poate fi inamicul sănătăţii dacă încerci să-l îmbunezi numai prin diete

13 Mai 2014   •   12:04
Cântarul poate fi inamicul sănătăţii dacă încerci să-l îmbunezi numai prin diete
Supraponderea și obezitatea se numără, în prezent, printre cele mai îngrijorătoare probleme de sănătate.

Dar nici menţinerea în cealaltă extremă nu te fereşte de probleme de sănătate. Potrivit specialiştilor, o persoană suplă, dar căreia îi lipsește condiția fizică, din cauza lipsei implicării în activități fizice, este mai predispusă riscului de boli cronice (boli cardiovasculare, diabet, etc.), decât un individ ușor supraponderal, dar care are o condiţie fizică bună, ca rezultat al implicării în activități fizice regulate.

 

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) „în întreaga lume, obezitatea a ajuns la un nivel de două ori mai mare decât în anul 1980. În 2008, peste 1.4 miliarde de adulți cu vârsta de peste 20 de ani, erau supraponderali. Dintre aceștia, peste 200 de milioane de bărbați și aproape 300 de milioane de femei erau obezi...” OMS definește cei doi termeni, supraponderea și obezitatea, ca fiind „acumulări anormale sau excesive de grăsimi, care reprezintă un pericol pentru sănătate.” OMS declară: „cauza fundamentală a obezității și supraponderii este un dezechilibru energetic dintre aportul caloric și numărul caloriilor arse”, datorită unui consum global crescut de alimente cu un conţinut caloric ridicat și unei scăderi a implicării în activităţi fizice. 

Desigur că scăderea nivelului implicării în activităţi fizice nu diminuează importanța unei diete echilibrate, care joacă un rol esențial. Supraconsumul de calorii, indiferent de grupa de alimente sau băuturi din care acestea provin, inclusiv caloriile din băuturile carbogazoase, implică nu doar un risc de îngrășare, ci și de apariţie a altor efecte negative asupra sănătății noastre, precum posibilitatea reală de a dezvolta boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și anumite tipuri de cancer. Experții îşi diferenţiază clar abordările și nu se mai concentrează acum numai pe obiceiurile alimentare, ci iau în considerare întregul stil de viață al individului: o persoană suplă, dar căreia îi lipsește condiția fizică, datorită lipsei implicării în activități fizice, este mai predispusă riscului de boli cronice (boli cardiovasculare, diabet, etc.), decât un individ ușor supraponderal, dar care are o condiţie fizică bună, ca rezultat al implicării în activități fizice regulate.

Idealul ar fi, desigur, să atingem o greutate corporală sănătoasă, combinând o dietă echilibrată și implicarea regulată în activităţi fizice.

 

Sa nu ne speriem de expresia „activitate fizică”

Nu e nevoie să devii atlet pentru a vedea rezultate benefice ale activității fizice asupra sănătății tale. Conform prof. S. Blair, chiar şi 30 de minute de exerciții fizice, la intensitate moderată (cum ar fi mersul într-un ritm mai alert) de cinci ori pe săptămână, sunt suficiente pentru a reduce riscul mortalității cu 50%, iar practicarea de exerciții fizice la un nivel scăzut, spre exemplu 10 sau 15 minute pe zi, poate avea, de asemenea, avantaje. 

Cât despre beneficii în sine, acestea sunt cuantificabile: un studiu publicat în anul 2012 în „Jurnalul European despre Cardiologie” indică faptul că, dintr-un total de mostre prelevate de la peste 43.000 de subiecți, 29,7% au fost clasificați ca fiind obezi, pe baza procentajului de grăsimi din organism, însă aproximativ jumătate dintre aceștia au fost declarați „sănătoși din punct de vedere metabolic”. Altfel spus, nivelurile de colesterol, tensiune arterială și glicemie (în condiții de repaus alimentar), împreună cu alți factori metabolici, au fost normale – în ciuda surplusului de kilograme.

Cea mai importantă descoperire a acestui studiu a fost faptul că, odată cu introducerea activității fizice în analiză, riscul de boli cardiovasculare sau de cancer la subiecții obezi, „sănătoși din punct de vedere metabolic”, care practicau în mod regulat activităţi fizice, a fost același ca și în cazul subiecților cu o greutate normală, și cu 30%-50% mai scăzut în comparație cu cel al subiecților obezi, care nu practicau deloc activităţi fizice.

 

Mișcări mici cu beneficii mari

Scepticii s-ar putea întreba: ar putea fi telecomanda – mai degrabă decât mâncarea pe care o consumăm – responsabilă pentru obezitate? Răspunsul este că dieta adecvată și implicarea în activităţi fizice formează un ansamblu, iar beneficiile nu vor apărea dacă ne concentrăm numai pe una dintre aceste componente. Pentru a ne putea gestiona greutatea și pentru a obține beneficii din practicarea activităţilor fizice, ne putem schimba stilul de viață treptat şi nu în mod drastic – oricum rezultatele unor schimbări bruşte, precum dietele drastice de pierdere în greutate, nu sunt, de regulă, de durată. O dietă echilibrată prin care se evită aportul caloric excesiv, lipsită de interdicții extreme sau stricte, alegerea scărilor în detrimentul liftului, mersul zilnic într-un ritm mai alert... toți acești pași mărunți, combinați, contează extrem de mult.


Activitatea fizică regulată are numeroase beneficii, nu doar obținerea unui bun echilibru energetic. Pe lângă faptul că ne ajută să fim sănătoși și să ne gestionăm greutatea, activitatea fizică reduce riscul bolilor cardiovasculare, infarctului, tensiunii arteriale și diabetului și ne ajută să ne păstrăm starea de fericire și de bine.

Parteneri
x close