Eugen Orlando Teodorovici este candidat independent la alegerile generale pentru Primăria Capitalei, după o carieră de peste trei decenii în administrația publică centrală.
Eugen Orlando Teodorovici și-a început cariera politică în Partidul Național Liberal (PNL), în cadrul căruia a candidat la alegerile din 2008 pentru un post de senator de Vrancea, însă nu a reușit să câștige mandatul. Ulterior, a trecut la Partidul Social Democrat (PSD), fiind ales senator de Buzău în 2012 și apoi senator de Tulcea în 2016, ambele mandate obținute pe listele PSD. În cadrul PSD, a deținut funcții executive importante, inclusiv cea de președinte executiv.
În 2024, a participat la lansarea Blocului Suveranist Român, dar a declarat la acea vreme că nu este membru al acestei formațiuni, ci doar susținător.
CV-ul lui Eugen Orlando Teodorovici, studii și funcții ocupate
Născut pe 12 august 1971, la București, este absolvent al Academiei de Studii Economice, unde și-a început și studiile doctorale în managementul fondurilor europene, fără să le finalizeze.
Cariera lui profesională este exclusiv ancorată în sistemul public. A început în 1991, ca referent la Ministerul Transporturilor, într-o direcție tehnică ce gestiona prognoză, resurse umane și management.
De aici, traseul lui s-a intersectat constant cu toate instituțiile care aveau vreo legătură cu integrarea europeană: expert la Direcția Integrare Europeană a Transporturilor, apoi director în Departamentul guvernamental pentru Integrare Europeană.
A lucrat în Ministerul Afacerilor Externe, apoi în Ministerul Integrării Europene, unde a coordonat programe precum ISPA și SAPARD, instrumente-cheie ale perioadei pre-aderare.
În anii 2004–2007 a condus două autorități de management esențiale pentru proiectele mari de infrastructură și pentru Fondul de Coeziune, în perioada în care România își calibra legislația și mecanismele administrative necesare absorbției fondurilor europene.
A urmat poziția de secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor, rol din care s-a intersectat cu bugetele naționale, politicile fiscale și proiectele majore de investiții.
Între 2009 și 2012, a condus Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi, instituția care verifică modul în care sunt cheltuiți banii europeni.
După aceea a intrat în zona politică executivă: consilier de stat în aparatul premierului și senator al PSD timp de două mandate, reprezentând Buzău și ulterior Tulcea.
A deținut două portofolii ministeriale grele. În 2014 a fost ministru al Fondurilor Europene în Guvernul Ponta, de unde a coordonat programele post-aderare și a negociat componente ale cadrului financiar european.
În 2015, apoi din nou în perioada 2018–2019, a preluat Ministerul Finanțelor Publice, implicându-se în politicile fiscale și bugetare ale României. În paralel, a fost membru în Consiliul de Administrație al CEC Bank și reprezentant al țării în Consiliul Director al Băncii Europene de Investiții.
Programul lui Eugen Orlando Teodorovici pentru Primăria București
Programul său este construit în jurul câtorva direcții majore: infrastructură mare, finanțări private, management unic și limitarea drastică a risipei.
Teodorovici consideră că Bucureștiul nu poate fi decongestionat prin soluții punctuale, temporare sau „cosmetice”. El propune două axe majore de subtraversare – nord–sud și est–vest – legate de noua autostradă de centură A0. Ideea este ca traficul greu, mașinile în tranzit și o parte din fluxurile majore să nu mai intre deloc în oraș.
Tunelurile ar urma să fie finanțate exclusiv din mediul privat, fără impact asupra bugetului local.
„Nu voi cheltui banii Capitalei pentru aceste proiecte”, a declarat recent Teodorovici, la DC News, în cadrul unei emisiuni în care și-a prezentat programul pentru Capitală.
În aceeași emisiune, acesta explică faptul că investitorii internaționali sunt interesați de proiecte sigure, cu randament pe termen lung, iar municipalitatea este un garant solid.
În logica diminuării cheltuielilor bugetare, candidatul propune un sistem în care parcările mari sunt construite de operatori privați, prin parteneriat public-privat. Primăria nu ar investi bani, ci ar stabili doar termenul de execuție și tariful maxim. El vede această soluție ca pe o corecție necesară după ani în care administrația a construit parcări scumpe și ineficiente, plătite din bani publici.
Teodorovici critică dur paradigma actuală a mobilierului urban – ”stâlpișori, lanțuri, bolțari”, toate montate separat în fiecare sector. Le consideră bani aruncați și spune că vor dispărea aproape complet.
El susține un sistem în care parcarea ilegală este descurajată prin monitorizare și sancțiuni, nu prin obstacole fizice pe trotuare.
Acesta a mai vorbit și despre reorganizarea internă a Primăriei Capitalei. Teodorovici vrea evaluare profesională, criterii clare de performanță și reducerea numărului de instituții subordonate. Spune că administrația bucureșteană funcționează cu zeci de agenții care se suprapun, consumă resurse și nu livrează rezultate.
Obiectivul său este transformarea Primăriei într-o structură corporativă, cu indicatori de performanță și responsabilități bine delimitate.
Candidatul propune desființarea ASSMB „din prima zi” și trecerea la un sistem centralizat. În prezent, fiecare spital are propriile achiziții, propriul management și propriile proceduri, ceea ce duce la prețuri umflate și risipă.
Teodorovici susține că un singur management și achiziții unice vor reduce costurile cu aproximativ 30%, iar pacienții nu ar mai fi nevoiți să cumpere medicamente din buzunar.
Programul include extinderea gratuității către metrou, nu doar către transportul de suprafață. Teodorovici susține că știe cum să acopere costurile și că Primăria trebuie să investească în mobilitatea tinerilor, nu să o descurajeze prin tarife neunitare.
Teodorovici propune un model de stimulare a tinerilor care vor să își deschidă firme în București, prin mecanisme prin care municipalitatea poate returna o parte din taxele locale sau din TVA celor care creează activitate economică în oraș.
Scopul este atragerea tinerilor, a startup-urilor și a micilor afaceri spre Capitală.
În prezent, fiecare sector are propriul operator de salubritate și propriile tarife. Teodorovici vrea un singur operator, selectat prin licitație internațională, astfel încât orașul să arate uniform, nu fragmentat în șase modele diferite de curățenie.
Candidatul vede în termoficare una dintre cele mai grave probleme ale orașului. Spune că investițiile actuale sunt insuficiente și că pierderile din rețea sunt atât de mari încât orice reparație punctuală e doar o peticeală.
El propune rețele noi, cu senzori și monitorizare constantă, finanțate din fonduri europene și din investiții private.
În privința calității aerului, Teodorovici atrage atenția asupra arderilor ilegale din jurul Bucureștiului și asupra lipsei de colaborare între instituții. Vrea intervenții directe, plantări masive și reducerea traficului poluant prin subtraversare.
Realizările lui Eugen Orlando Teodorovici în funcția de ministru
Ca ministru al Fondurilor Europene, Teodorovici a preluat portofoliul într-un moment critic, când absorbția fondurilor din exercițiul financiar 2007-2014 abia trecea de 10%. România risca să piardă sume masive, proiectele erau blocate, iar sistemul de management era lent și fragmentat. În acest context, el a accelerat procedurile, a deblocat proiecte întârziate și a impus un ritm administrativ mult mai alert.
Teodorovici și-a fixat obiective ambițioase, vizând o absorbție de 80% până la finalul perioadei, și a insistat constant pe urgentarea implementării proiectelor de infrastructură și dezvoltare locală care stagnau de ani de zile.
Tot în portofoliul Fondurilor Europene se înscrie și investiția de peste 100 de milioane de euro destinată repornirii învățământului profesional. După ani în care școlile profesionale fuseseră ignorate sau desființate, acest program a adus finanțare pentru modernizarea atelierelor, dotări tehnice și formare profesională adaptată pieței muncii. A fost un pas important în reconfigurarea unui sistem educațional care pierduse legătura cu economia reală.
Totodată, restituirea taxei auto, coordonată la nivel guvernamental inclusiv sub mandatul lui Eugen Teodorovici, a constituit una dintre cele mai ample operațiuni de corecție fiscală din ultimii ani, peste 1,9 milioane de români primind înapoi atât suma achitată, cât și dobânzile aferente, cu un impact bugetar de peste 3,5 miliarde lei, conform datelor oficiale
Pe zona fiscală, Teodorovici a lansat mai multe propuneri de reformă, de la proiecte de restructurare fiscală pentru contribuabilii cu datorii, până la modificări ale Codului Fiscal.
Măsuri precum „amnistia fiscală” au produs dezbateri intense, iar unele dintre ele au rămas doar la nivel de inițiativă. Un episod de acest fel – și asumat ca experiment nereușit – a fost introducerea impozitării bacșișului în 2015, o măsură la care ulterior a renunțat. De asemenea, ca ministru, a coordonat bugetele unor ministere cheie, precum Transporturile, într-o perioadă în care investițiile în infrastructură erau sub presiune și cu mari întârzieri.
Dincolo de funcțiile ministeriale, Teodorovici a deținut și roluri importante în instituții financiare și europene. A fost membru în Consiliul de Administrație al CEC Bank și reprezentantul României în Consiliul Director al Băncii Europene de Investiții, poziții care i-au oferit acces direct la mecanismele financiare europene. Cariera sa anterioară, ca secretar de stat și director general în cadrul Autorităților de Management, l-a implicat direct în programele ISPA, SAPARD și PHARE, instrumentele prin care România s-a pregătit pentru aderarea la UE.
Familia lui Eugen Orlando Teodorovici
În plan personal, viața lui Eugen Orlando Teodorovici a fost marcată de episoade intens mediatizate. Fostul ministru a fost căsătorit, însă mariajul s-a încheiat printr-un divorț tensionat, însoțit de conflicte publice și litigii privind împărțirea proprietăților, detalii care au ajuns frecvent în atenția presei.
Ce avere are Eugen Orlando Teodorovici
Ultima declarație de avere a lui Eugen Orlando Tedorovici datează din 29 mai 2024, în calitate de director în cadrul Curții de Conturi. Documentul arată un patrimoniu construit în principal din terenuri, case și venituri consistente din chirii, dar și datorii bancare foarte mari, care se întind până în 2045.
În ceea ce privește proprietățile, Teodorovici deține, împreună cu fosta soție, mai multe terenuri intravilane în București și Otopeni, cu suprafețe cuprinse între 166 și 1.035 de metri pătrați, toate cumpărate prin contracte de vânzare-cumpărare între 2001 și 2007. La acestea se adaugă mai multe clădiri: două case de locuit de 220 mp și 440 mp în București, un alt imobil de 70 mp, precum și un apartament de 64 mp moștenit în 1994, singura proprietate pe care o deține în proporție de sută la sută. Toate celelalte sunt în coproprietate cu fosta soție, câte 50% fiecare.
Nu declară autoturisme, bijuterii sau alte bunuri de valoare, însă figura ca acționar în trei firme: CARE Romania SA, unde are 6.000 de acțiuni evaluate la 60.000 de lei; TMC Romteam Business SRL, cu 140 de părți sociale în valoare totală de 1.400 de lei; și Green Agra SRL, unde deține 50 de părți sociale, echivalentul a 500 de lei. În categoria altor active apare un singur titlu FPS Muntenia, cu valoarea simbolică de 1 leu.
Teodorovici are trei credite mari, toate în euro, contractate între 2007 și 2008. Două dintre ele sunt la BCR, fiecare scadent în 2045, cu solduri de 352.230 de euro, respectiv 221.317 de euro. Un al treilea credit este luat de la Credit Europe Bank și are scadență în 2033, cu o valoare de 121.823 de euro. În total, datoriile înscrise depășesc 695.000 de euro.
La capitolul venituri, Teodorovici a încasat în anul 2023 un salariu de 14.107 lei de la Curtea de Conturi. Diferența o fac însă chiriile: două contracte de închiriere îi aduc venituri substanțiale, unul de 32.400 de euro anual și un altul de 9.600 de euro, ambele declarate împreună cu fosta soție. Nu figurează venituri din investiții, pensii, activități independente sau alte surse.
Ştiri video recomandate
