Ilie Bolojan: „Percepția că se vor reduce cu 10% toate salariile nu are nicio legătură cu realitatea”

Conferința de presă susținută de premierul Ilie Bolojan s-a încheiat. Poate fi urmărită aici: 

Cum comentați numirea cumnatei lui Cătălin Drulă la un minister?

Ilie Bolojan: „Fiecare partid are o pondere în coaliție și propune secretari de stat. Doamna Gîrbea este propunerea USR. Din punct de vedere al prevederilor legale, a fost verificată, nu a avut nicio problemă, are un parcurs profesional care arată bine, noi nu facem dosare de cadre sau de rudenie. Guvernul a făcut ce trebuie. În ceea ce privește alte aspecte, nu știu dacă a făcut cerere sau nu, dar există prevederi conform cărora un secretar de stat poate beneficia de locuință de serviciu pentru care plătește o anumită chirie.” (Alina Gîrbea nu mai este cumnata lui Cătălin Drulă, a anunțat șeful USR, Dominic Fritz n.red.). 

Pragul pentru microîntreprinderi scade de la începutul anului viitor. Va crește cota de impozitare? Ce se întâmplă cu salariul minim pe economie? Dar cu pensionarea anticipată?

Ilie Bolojan: „La microîntreprinderi, Ministerul Finanțelor va clarifica acest aspect în săptămânile următoare în așa fel încât să fie o prevdere anunțată din decembrie. În ceea ce privește celelalte aspecte, consider că e nevoie să limităm pensionarea anticipată pentru toate categoriile, asta dintr-un motiv de sustenabilitate economică și de funcționare normală a sistemului de pensii în anii următori. Trebuie să creștem vârsta de pensionare cât mai aproape de vârsta standard de pensionare. Cu cât o facem mai repede cu atât este mai bine. Lucrăm la diferite ipoteze de lucru. Dacă pachetul la magistrați trece, el poate fi o bază de lucru și pentru celelalte categorii.”

Cât de larg este fenomenul folosirii decontărilor de chirii false? Există cadre militare care declară domicilii în altă localitate, își trec proprietățile pe numele rudelor...

Ilie Bolojan: „Dacă aș avea o imagine clară, aș corecta lucrurile imediat lucrurile. Acolo unde se poate specula, unde lucrurile pot fi abuzate pot apărea astfel de cazuri. Fiecare minister trebuie să-și facă datoria, să-și analizeze toate lucrurile astea. Înțeleg că, dacă lucrezi la metrou, primești spor de subteran chiar dacă ești în suprateran. Nu știu dacă directorul de la ambulanță din fiecare județ trebuie să primească spor de condiții vătămătoare, stă în birou, nu lucrează cu bolnavii. 

Una e să profiți de prevederi care au fost puse în practică pentru anumite nișe de personal și care s-au extins,dar care sunt acoperite de cadrul legal, care trebuie modificat, alta e să falsifici, asta e într-o altă zonă. Ele trebuie corectate. Corectăm, de exemplu, ceea ce se întâmplă la neactualizarea chiriilor la locuințele de serviciu din 2007, săptămâna viitoare vom aproba o hotărâre de guvern, corectăm posibilitatea de a locui în aceste locuințe de serviciu după ce te-ai pensionat”

Companii importante iau în calcul relocarea activității în afara României din cauza impozitului minim pe cifra de afaceri. Dincolo de taxe și impozite e vorba mai ales de locurile de muncă. Cum veți proceda, ce măsuri veți lua?

Ilie Bolojan: „Pentru România e important să atragă investiții străine directe, să le mențină pe cele pe care le avem, să ne susținem antreprenorii români și să creăm condiții în general ca toți cei care doresc să investească să se poată dezvolta, să își atingă planurile de afaceri și România să rămână o țară pe agenda lor de investiții. Unele aspecte țin de noi, altele de piețele internaționale, de conjuncturi. Gândiți-vă ce perturbări au făcut în piețe tarifele. Sunt și componente care țin de noi: stabilirea salariului minim, digitalizare, debirocratizare... 

În toate discuțiile pe care le-am avut cu marii investitori, români și străin, acest impozit pe cifra de afaceri a fost reclamat ca unul care inhibă investițiile. În discuțiile pe care le avem la grupul de lucru de la Finanțe, la care participă specialiști de la toate partidele, aspectele care țin de programe de sprijin pentru economie, de reducerea acestui impozit sunt pe agenda de lucru și cel mai târziu în decembrie vom lua decizii pe acest aspect.”

Care este relația cu președintele Nicușor Dan?

Ilie Bolojan: „De fiecare dată când sunt întrebat asta, răspund la fel: avem o relație bună, colaborăm, dovadă că programul SAFE e finalizat de echipele miste de la Palatul Cotroceni, Palatul Victoria, celelalte instituții, și cred că săptămâna asta ne-am văzut.”

Se impun remanieri în condițiile în care nu sunt atinse toate jaloanele până la termenul limită?

Ilie Bolojan: „Sper ca pe data de 28 să îndeplinim aproape toate criteriile pentru a evita dezangajarea banilor europeni. În total, cele trei jaloane au o valoare de peste 800 milioane euro pe care, sigur, ar trebui să îi recuperăm în așa fel încât să fie incluși în piața de investiții din România. Sper să nu ajungem în această situație, hai să vedem evoluțiile până atunci. Aceste jaloane au problemele lor. Una este ca lucrurile să depindă doar de Guvern, alta e să depinzi de terțe părți: procese, instanțe, contestații, CCR. Lucruri pe care nu le poți controla, nu e o scuză. Dar una e să ai niște termene a căror îndeplinire ține exclusiv de tine și alta e să depindă de un anumit context. Dacă s-ar fi început toate procedurile imediat după primirea notificărilor, probabil nu am fi ajuns în această situație. Discutăm după data de 28 despre eventuale răspunderi.”

Peste câteva ore sancțiunile SUA intră în vigoare pentru rafinăria Lukoil Petrotel. Ce se întâmplă la Petrotel? Care sunt sancțiunile? Ce trebuie să știe oamenii? S-a vorbit și de un act normativ pentru preluarea activelor Lukoil. Bulgaria a solicitat o amânare și au și obținut-o. Noi nu am solicitat.

Ilie Bolojan: „Sunt două aspecte. Termenele intră în vigoare la date diferite. Pentru rafinăria Lukoil, care este pe o anumită entitate juridică, intră în vigoare acum, rafinăria este în mentenanță. Din evaluarea experților de la Energie, practic sunt stocuri suficiente pentru ca aprovizionarea cu benzină și motorină să funcționeze fără ca rafinăria să fie în activitate. 

Prin urmare, România va fi solidară cu SUA și cu celelalte țări ale UE pentru a pune în practică aceste sancțiuni.

În ceea ce privește rețeaua de benzinării, termenul este jumătatea lunii decembrie, are pondere de peste 20% ca număr de benzinării în România și așteptăm ca până atunci să se deruleze negocierile între posibilii cumpărători și proprietarul Lukoil. 

Ce vom face. Există un act normativ, luni îl vom publica în transparență, prin care România stabilește un mecanism de sancțiuni care completează actualul cadru, astfel încât săptămâna viitoare să fie adoptat. În funcție de evoluția situației vom decide în decembrie dacă acest mecanism va fi activat sau nu. Activarea oricărui mecanism trebuie să țină cont de realitățile din piață. 

Bulgaria are o dependență totală față de rafinăria Lukoil de la Burgas, inevitabil trebuia să facă ceva. Mecanismul pe care îl avem înseamnă supravegherea activității astfel încât să ne asigurăm că fluxurile financiare nu duc către Rusia.

În ce privește colaborarea dintre Lukoil și Romgaz, pe componenta de exploatarea și explorare din Marea Neagră, am luat măsurile necesare pentru ca Romgaz să nu fie afectată de aceste sancțiuni. Am colaborat cu entitatea americană care a impus aceste sancțiuni. Compania Lukoil trebuie să ia deciziile de rigoare.”

În discuțiile din Coaliție, a spus Sorin Grindeanu că nu e de acord cu tăierea cheltuielilor de personal?

Ilie Bolojan: „Nu voi intra în discuții care nu prezintă neapărat un interes public. Orice reducere de cheltuieli care se poate face, orice leu care poate fi economist, trebuie să o facem. Așa cum sute de robinete care picură înseamnă practic o țeavă care curge în continuu, așa e și cu pierderile la buget. Orice economie care se face peste tot este binevenită.”

Vor fi excepții de la această regulă?

Ilie Bolojan: „Principial consider că toată lumea trebuie să fie parte la acest efort. Dar trebuie ținut cont de situația specifică. Dacă am o primărie, un consiliu județean, o autoritate locală, care are un personal mult sub normă, o grilă de salarizare la nivel decent, în media intervalului, deci a avut grijă de banii comunității, nu mi se pare normal să fie penalizați ca cei care au personal excedentar și s-au dus cu grilele la maxim. La Bihor avem 88 de angajați la CJ, de unde să mai reduci? Alții au 200.

În zona de Educație s-au luat niște măsuri, creșterea normei didactice care a avut efecte pe anvelopa totală salarială. În momentul în care ai avut un efect nu mai ai în vedere această măsură.

Luați această recomandare de 10% ca instrument de ghidaj pentru miniștri pentru bugetul de anul viitor. Și în bugetul de anul trecut era o reducere de 5% prevăzută, dar nu s-a ținut cont. La Senat, s-a făcut o reducere a anvelopei salariale de 20%. La rectificare, Senatul a făcut economii pentru prima dată. Dacă în alte părți nu s-a făcut nimic mi se pare normal să se facă. Asta e abordarea”

În privința limitării cumulului pensie-salariu, există numeroase excepții, parlamentari, primari, șefii instituțiilor din subordinea Parlamentului. Cum explicați aceste excepții? 

Ilie Bolojan: „Proiectul va fi definitivat cel târziu luni. E posibil ca ceea ce ați văzut să nu fie o formă finală. Impunerea interdicției cumulului pensie-salariu pe care dorim să o facem trebuie să țină cont de decizii ale CCR legată de această speță și de realitățile din domeniu.

Dacă un om e ales într-o funcție, votat într-o funcție, el intră într-o zonă în care dacă am declara așa ceva proiectul ar fi declarat neconstituțional. Dar fondul problemei este următorul. Acest proiectul, dacă va fi pus în practică, ar urma să vizeze interdicțiile legate de pensiile necontributive, nu de pensiile contributive.

Dacă am o școală în rural, unde am un profesor de fizică pensionar, mi se pare logic ca dacă acel venerabil profesor dorește să continue și îi permite sănătate, e preferabil să continue. La fel la un medic într-un spital mic, rural, nu are cine să-l înlocuiască. 

Dar mie mi se pare anormal să te pensionezi la 48 de ani pentru că ai avut o muncă agasantă și a doua zi te angajezi din nou în sectorul public într-o zonă adiacentă. Trebuie să discutăm deschis, e de preferat ca oameni care ocupă posturile debutanților sau care ar putea să fie vacante ar putea să plece în privat. Asta a fost logica. 

În momentul în care va fi definitivat se va comunica pentru avizare CSM și va fi și o transparență clară”. 

Ce să înțeleagă românii că premierul s-a întâlnit cu un șpăguitor? V-a spus domnul Moșteanu că a discutat la el în birou cu intermediarul șpăgii?

Ilie Bolojan: „Nu știu ce ar putea să înțeleagă românii. Am mai explicat. Atunci când ești pe o funcție publică, în local sau în central, te întâlnești cu nenumărați oameni. Uneori știi exact cu cine, uneori nu. Important este ca atunci când ești pe o astfel de funcție, dacă ți se cere un lucru nelalocul lui, să îl respingi. Mie nu mi s-a cerut nimic nelalocul lui. Alte comentarii care țin de spețe cu anchete în curs nu voi face.”

Premierul Ilie Bolojan răspunde acum la întrebările jurnaliștilor. 

Magistrații au cerut pensie 65% din brut. Dumnevoastră ați fost criticat pentru că nu sunteți flexibil De ce credeți că acum reforma va avea succes și cât ați cedat în aceste negocieri?

Ilie Bolojan: „Nu voi relata discuțiile pe care le-am avut în dialogul de la Palatul Cotroceni. Dar, așa cum s-a afirmat public, 65% din brut se apropie practic de 100% din net, deci peste 90% din net. Cred că nici dumneavostră nu știți situații în care în lumea normală, în lumea de pensii contributive, o pensie este cât ultimul salariu. Ce se va întâmpla va decide CCR, dacă acest proiect va fi ajunge să fie contestat, și sper ca de data asta analiza să fie făcută pe fond. Am ținut cont de deciziile anterioare astfel încât proiectul să fie constituțional Indiferent ce se va întâmpla, aceasta e o problemă nu a unei persoane, ci una care ține de societatea românească” 

Dacă această nouă reformă nu va avea succes, mai are legitimitate Guvernul? Vă gândiți să vă dați demisia dacă nu are succes?

Ilie Bolojan: „Haideți să așteptăm perioada următoare. Am spus și dățile trecute atunci când ești pus în situația să adopți măsuri, ele trebuie să aibă o logică, trebuie să ai autoritatea ca să faci acest lucru, ori corectarea unor nedreptăți e o condiție de bază ca să ai autoritatea ca să faci alte lucruri. Nu e o problemă de o persoană sau de alta, este o necesitate care ține de a avea o economie pe baze sănătoase, un sistem de pensii echitabil și o minimă coeziune și justiție socială.”

„Aș încheia cu o problemă care a fost discutată în ședința de Guvern de ieri și anume îmbunătățirea gestionării companiilor de stat. Companiile de stat gestionează segmente importante din activitatea economie, energie, transporturi, militar, și de modul în acestea sunt gestionate depind subvențiile pe care le acordăm care sunt miliarde de ei în fiecare an, pierderile, care sunt tot de miliarde anul, și de nevalorificarea unor active importante.

Am identificat un pachet de companii unde atât de la nivel guvernamental, de ministere, de AMEPIP, dar și de la conducerea acestor companii trebuie să intervenim ca începând de la începutul anului viitor să punem în practică planuri care să le îmbunătățească activitatea.

Cele care nu pot fi salvate trebuie închise, cele care nu pot fi închise trebuie să-și reducă pierderile, să-și îmbunătățească serviciile, să facă reforme.

Avem 27 de companii în situații dificile, cu capitaluri proprii negative și pierderi de 1,2 miliarde doar anul trecut și acumulează din trecut peste 5 miliarde. Dacă nu vom interveni vor rămâne în continuare o gaură neagră. Sunt pe o listă prioritară, le vom prezenta.

Avem alte întreprinderi publice cu pierderi sistematice, cam 83 de companii au plăți restante de 6,5 miliarde de lei, din care 30% către bugetul de stat. E nevoie să intervenim, ele beneficiază de subvenții importante – peste 8 miliarde de lei doar în 2024. Fiecare leu care se economisește din aceste subvenții l-am putea duce în educație, sănătate sau alte investiții. 

Avem companii care trebuiau să prezinte planuri de redresare și nu le-au prezentat nici pe anul acesta. E greu de gândit cum sunt tolerați. Nu vom intra în anul viitor fără să avem aceste planuri de restructurare încheiate în luna decembrie ca să nu mai ajungem în această situație. 

Avem societăți mai mici, cu mai puțini salariați, care nu mai desfășoară activități confirme cu obiectul lor de la înființare și care pot fi închise fără niciun fel de probleme pentru că sunt doar o sursă de cheltuială. 

Am stabilit aceste liste de companii, responsabilitatea va fi la fiecare minister care reprezintă autoritatea tutelară și la un grup de lucru coordonate de vicepremierul Oana Gheorghiu. Reforma companiilor de stat este o necesitate și trebuie să o facem și va fi un element de bază inclusiv pe componenta de buget de anul viitor”. 

„La Parlament nu cred că se întâmplă nimic dacă se reduce cu 10% suma forfetară pentru parlamentari. Cu cât adoptăm aceste măsuri mai repede, cu atât perioada se va scurta și costurile sociale se vor scurta. Vedeți ce înseamnă să se lungească un pachet și care sunt efectele”

„Ceea ce propune domnul Predoiu la Interne: acolo unde ai deficit de personal, cum există la Interne, ai varianta să angajezi noi oameni, ceea ce înseamnă noi cheltuieli, sau ai varianta să redistribui oameni. Asta trebuie făcut prima dată ca să avem o siguranță mai bună și da, dacă trebuie angajări, trebuie făcute.

Dar gândiți-vă că avem în pază, în România, mii de jandarmi cu normă întreagă. Dau exemplu sediile Curții de Conturi, acolo nu ai activitate după-amiază, în loc să ai cinci jandarmi la fiecare sediu, poți avea unul singur dimineața, iar în afara programului un sistem de dispecerat cu camere de supraveghere. Iar cele 2000 de posturi de jandarmi din pază se duc în stradă, să combată infracțiunile și să asigure siguranța cetățenilor.

Același lucru e în zona de dispecerate. Avem în fiecare oraș de reședință câte 4-5 dispecerate de poliție, la poliția locală, la jandarmerie etc. Doar unele au acces la camerele de luat vederi. Am putea avea și aici 1000 – 2000 de oameni care pot fi duși în stradă, acolo unde sunt probleme. Faptul că am toate camerele într-un singur dispecerat, forțele într-un singur dispecerat înseamnă că se duce echipajul potrivit acolo unde se întâmplă ceva, înseamnă forțele sunt calculate corect și siguranța cetățenilor crește. Voi susține adoptarea acestui pachet.”

„Nu fug de zona de sănătate. Avem multe spitale în România unde peste 90% din buget este dedicat salariilor. În condițiile în care aproape toți banii se duc pe salarii, cât mai rămâne pentru medicamente, pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, dotări, analize, alte lucruri care țin într-adevăr de calitatea serviciilor medicale. 

Constatăm că în aceste spitale ne-am dus pe toate sporurile la nivelul maxim, constatăm că am pus norma de personal la nivelul minim, ca să avem câți mai mulți angajați, și, cel mai rău,nici nu avem servicii.

Aici trebuie intervenit. Acest tip de spitale nu sunt pentru pacienți, ci pentru angajați. Ce a făcut Ministerul Sănătății prin promovarea hotărârii de Guvern prin care extindem numărul de medicamente generice pe care pacienții le pot accesa nu doar mărește plaja pe care o pot accesa, ci reduc cheltuielile, care au crescut în fiecare an cu niște sume care nu sunt compensate de realitate, de calitatea medicamentelor. 

Sunte debalansați, ponderea medicamentelor inovative, de ultimă generație, care sunt mult mai scumpe cu 30, 40, 50% decât cele generice este mult mai mare.  Cu același buget vom putea oferi mai multe servicii pacienților din România. Asta înseamnă să ne controlăm cheltuielile peste tot. 

Singura formulă pe care o putem avea pentru a avea o economie stabilă în anul următor ține de aceste două aspecte: reducerea cheltuielilor și accesarea fondurilor europene” 

„Pe sporuri, pe fonduri europene, accesarea fondurilor europene pentru mulți nu a fost un scop, ci scopul era să beneficieze prevederile care îi premiau cu spor. Nu a fost normal să nu accesăm finanțările pe PNRR, așa cum ar fi trebuit să o facem, dar tot Ministerul Fondurilor Europene să ia sporuri care practic le-au dublat salariile în ultimul an. Nu poți să îți dublezi salariile dacă nu ai făcut performanță. Sunt de acord cu bonusurile, dar ele trebuie dublate de perfomanță. Faptul că au fost reduse sporurile acolo mi se pare un lucru bun. În continuare, ar trebui să ia sporuri doar cei care fac performanță. 

Departamentele de peste tot care nu-și fac treaba, care nu accesează finanțări, trebuie să fie finalizate, trebuie să nu mai ia aceste sporuri. Ministerul Agriculturii, avem componente care derulează fonduri europene, plățile care se fac fermierilor de pildă, prin APIA. Dar APIA a semnat acorduri de înțelegere cu celelalte autorități ale Ministerului Agriculturii pentru că ar presta servicii care îi ajută pe cei de la APIA să facă aceste plăți. Poate că este așa. Dar nu fiecare zi e dedicată finanțării prin fonduri europene. Și-au luat mii de oameni sporurile la nivelul maxim.

Sunt convins că dacă s-ar analiza putem face plățile fermierilor noștri fără aceste parteneriate”

ERATĂ: Ilie Bolojan a explicat, la finalul conferinței de presă, că Guvernul cheltuia 840.000 de lei chirie la RAAPPS, nu milioane, iar acum această sumă a scăzut la 84.000. 

„Percepția că se vor reduce cu 10% toate salariile nu are nicio legătură cu realitatea și nu își propune să facă Guvernul. V-aș da câteva exemple. Acolo unde într-o primărie se constată că numărul de angajați depășește norma care va fi stabilită și pe care alte primării o respectă pot fi desființate posturile sau pot să își verifice sporurile sau grilele de salarizare. Acolo unde sunt în plus consider că impozitele cetățenilor trebuie să plece în investiții nu în salarii pentru posturi care nu se justifică, indiferent că vorbim de o primărie mare sau o primărie mică.

Aș da un exemplu minor de la Guvern pe reducerile de cheltuieli: plăteam pe mașini la început de an 840 milioane chirii pe lună. Am redus la jumătate numărul de mașini, am plătit jumătate din chirie și în ultima fază a fost anulat contractul de închiriere cu RA-APPS, am făcut un alt contract și față de valoarea inițială plătim doar 10% față de cât plăteam la începutul anului. Nu s-a surpat Cancelaria, nu s-a întâmplat nimic deosebit. Avem economie de 700 milioane lunar. Poate părea puțin la nivelul unui buget de stat, dar gândiți-vă cum ar fi să facă fiecare companie acest lucru”. 

„Am susținut adoptarea pachetului pentru administrație. El nu înseamnă doar reducerea unor cheltuieli de personal, ci creșterea capacității administrației locale de a avea o bună guvernare, înseamnă descentralizare, creșterea autorității acestora în zona de urbanism, disciplina în construcții, curățenie șamd. 

Dar nu trebuie să fugim de componenta de reducere de cheltuieli pe care o prevede acest pachet. Cu toate discuțiile nu trebuie să fugim de aceste lucruri. Cred că adoptarea e necesară în perioada următoare, urmărind câteva principii de bază. 

Analiza administrației arată că peste tot, subliniez, peste tot e loc de mai bine.

Acolo unde se dovedește că avem personal în plus, că avem oameni care nu performează, care sunt duși în spate de alții și care îi demotivează pe colegii din sectorul public, aceste posturi nu mai merită să fie finanțate din bugetul de stat, ele trebuie desființate. Aceste adevărul. Acolo unde pot fi reduse cheltuielile, de personal sau nu, corectând acumulări negative peste tot, trebuie făcut acest lucru. 

Anul viitor, dacă anulăm un buget și o țintă de buget, să avem garanția că și la jumătatea anului și la finalul anului ne apropiem de acea țintă. E singura șansă pentru a recâștiga recredibilitatea noastră financiară și bugetară. 

Dobânzile s-au redus în ultimele luni cu câteva puncte procentuale, le putem reduce și mai mult, având în vedere că gradul nostru de îndatorare ne permite să ne împrumutăm la dobânzi mai mici.”

„Pachetul fiscal prevede din august creșterea impozitului pe proprietăți la persoanele fizice de la începutul anului viitor. 

Această creștere era necesară, era un angajament al României din anii trecuți, pentru că aveam cele mai mici impozite pe proprietate la persoanele fizice. Aveam o pondere a acestor impozite în PIB mult mai mică decât media europeană.

Toate aceste impozite sunt venituri pentru autoritățile locale acolo unde cetățenii locuiesc. Ele reprezintă contribuția fiecărui cetățean la ce se face în fiecare localitate. Peste tot în România se asfaltează, se introduc rețele de apă și canalizare, se anvelopează școli, se lucrează la spitale.

Aceste lucrări se fac cu finanțare de la Guvern. Anul viitor, Guvernul nu va mai putea transfera sume pentru echilibrarea bugetară ca în anii trecuți, pentru că nu avem acești bani. Pentru ca aceste lucrări să continue, banii încasați suplimentar din aceste impozite ar trebui direcționați către cofinanțarea acestor lucrări”.

„Primele două pachete, cel din iulie și cel din august, care parțial a intrat în vigoare, au avut efecte importante și cu toate constrângerile pe care le-au generat, nu trebuie să fugim de asta, care au însemnat o scădere ușoară a consumului, o creștere de prețuri, din punct de vedere al bugetului de stat aceste măsuri au fost corecte și inevitabile. 

În trimestrul al treilea față de anul trecut am încasat bugete mai mari, deci ne-au crescut încasările cu aproape 10 miliarde lei atât de la impozite pe venit, de încasări din TVA (15%), venituri din accize (11%), iar contribuțiile pe Casa de Sănătate, unde aveam un deficit important, cu 8,%.

Toate acestea în condițiile în care în luna octombrie, comparat cu anul trecut, cheltuielile de la buget au scăzut, ceea ce e un lucru pe care trebuie să îl urmărim lună de lună, cu peste 500 milioane. De la 14,2 miliarde de lei cheltuielile cu salariile în octombrie anul trecut să ajungem la 13,6 miliarde, peste 500 de milioane reducere. 

Nu putem corecta acest deficit, care anul trecut a fost de 9,4%, iar anul acesta e prognozat la 8,4%, iar anul viitor ne propunem 6%, decât prin scăderea cheltuielilor, pentru a evita noi taxe și impozite pe care Guvernul nu le dorește. 

Acest pachet fiscal, care ar trebui să intre în decembrie, va fi alături de pachetul pentru administrație baza bugetului pe anul viitor. ”

„Suntem în situația în care, așa cum știți, pachetul al doilea a fost întârziat ca urmare a contestațiilor la CCR și ca urmare a deciziei Curții de a declara articolul care s referă la testarea cu poligraful a angajaților la ANAF ca neconstituțional. Au fost scoase în Parlament articolele neconstituționale, nu s-au făcut alte modificări, plecăm de la premisa că va fi declarat constituțional. Faptul că s-a dat un termen, data de 10 decembrie, e un lucru bun. Acest pachet fiscal stă la baza bugetului pe anul viitor, adoptarea lui ne permite să ne depunem cererea de plată numărul patru, care e în valoare de 2,62 miliarde de euro. Încasarea acestui grant e foarte importantă pentru a asigura investițiile pentru anul viitor” 

„În paralel cu această evaluare, vom continua negocierile cu firmele care vor furniza aceste dotări pentru Armata României, dar și cu țările cu care urmează să facem achiziții comune. Vom avea decizii privind acorduri interguvernamentale sau proceduri de achiziție standard. Depunerea acestei aplicații are câteva avantaje pentru țara noastră, asigură dotarea armatei române și respectă obligațiile pe care ni le-am asumat în NATO, față de SUA, privind ceșterea contribuției la bugetul de apărare, asigură continuarea lucrărilor de infrastructură mare, cu rol dual, civil și militar, pentru care nu aveam finanțare, susține industria noastră de apărare și integrează companiile românești, private, în lanțul valoric al companiilor europene de apărare. 

Una din țintele pe care le-am avut a fost de a obține ca 50% din ceea ce se livrează să fie produs în România. Această prevedere asigură atât colaborarea industriei naționale de armament, dar și a industriei private. 

Ne ajută mult la scăderea deficitului, la controlul bugetar, având în vedere că acest credit e contractat de România la dobânzi care sunt la jumătate față de cele la care ne împrumutăm azi, cu condiții avantajoase, o perioadă de grație de 10 ani și o rambursare de aproximativ 40 de ani” 

„Astăzi se încheie toate procedurile prin care Guvernul României pregătește aplicația de finanțare. E o aplicație în valoare de 16,6 miliarde euro, din care 4,2 miliarde reprezintă finanțări care vor fi alocate pentru infrastructură și peste 12 miliarde sunt dotări pentru armată, MAI și celelalte componente de Apărare. 

Pe componenta transporturi, cea mai importantă alocare, peste 90%, se referă la capetele de autostradă dinspre Moldova, care nu mai aveau finanțare. Legătura dintre Pașcani, pe lângă Iași, cu Ungheni și Republica Moldova și de legătura cu Ucraina, Pașcani, pe lângă Suceava, până la Siret. Asta înseamnă că lucrările care astăzi se desfășoară în forță pe tronsonul dintre București-Pașcani vor putea fi continuate în anii următori în așa fel încât cel mai târziu 2029-2030 și aceste tronsoane de autostradă și drumul expres să fie finalizate și nordul României să fie conectat de sud. 

Această aplicație de finanțare va fi pe ordinea de zi a CSAT de luni și după dezbaterea și aprobarea ei va fi comunicată săptămâna viitoare Comisiei Europene. În următoarele două luni va fi analizată, la finalul primului trimestru al anului viitor vom știi care sunt proiectele care vor fi finanțate prin acest program”. 

„Voi încerca să punctez subiectele principalele care țin de Guvern din această săptămână. Prima dintre ele, proiectul legat de pensiile magistraților. Ieri, Guvernul a transmis spre avziare proiectul. Din semnalele publice pe care le-am constatat, din faptul că CSM a convocat adunările generale înseamnă că există premisele bune ca să primim un aviz mult mai repede decât termenul maxim de 30 de zile. În aceste condiții ne propunem ca săpătmâna viitoare, dacă vom primi avizul, joi sau vineri să declanșăm procedura de angajare a răspunderii. 

Proiectul conține două elemente importante: primul este termenul de intrare în vigoare și al doilea e procentul maxim al pensiei din salariul net. Având în vedere că săptămâna trecută am avut o întâlnire cu reprezentanții magistraților în care s-au discutat aceste aspecte și am primit solicitarea să extindem perioada de tranziție, față de 10 ani, am propus și m acceptat o perioadă de tranziție de 15 ani. În fiecare an care va trece perioada de activitate se va prelungi cu încă un an și peste 15 ani se va ajunge la pensionarea la vârsta standard. 

Am acceptat această solicitare. Al doilea aspect e procentul și am rămas să nu depășească 70% din salariul net. 

Am ținut să promovăm acest proiect din 3 motive: termenul de 28 pentru respectarea unui jalon pentru accesarea unord fonduri europene, al doilea ține de corectarea unor nedreptăți, al treilea element ține de a avea o economie pe bază sănătoasă și un sistem de pensii sustenabil. 

Dacă nu se va primi avizul va trebui să așteptăm avizul va trebui să așteptăm termenul. Sper să avem un comportament responsabil toți cei implicați”. 

Ilie Bolojan susține o conferință de presă după o lună și jumătate.

Printre principalele teme abordate se numără reforma pensiilor magistraților, reforma administrației și programul SAFE.

Reforma pensiilor magistraților este unul dintre cele mai dezbătute subiecte din ultimele săptămâni. De altfel, reforma pensiilor a creat tensiuni în cadrul Coaliției de guvernare. 

Multe dintre întâlnirile anterioare ale partidelor s-au încheiat fără un acord în privința acestui subiect.

Acum, însă, Guvernul a pregătit proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților pe care își va asuma, din nou, răspunderea în Parlament. Potrivit noului proiect, magistrații vor beneficia de o pensie de serviciu echivalentă cu cel mult 70% din ultimul venit net. 

Perioada de tranziție a fost prelungită la 15 ani, ceea ce înseamnă că se va reduce treptat vârsta de pensioare, magistrații ajungând să iasă la pensie la 65 de ani în 2041.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat, joi, că a primit de la Ministerul Muncii proiectul de lege care modifică pensiile magistraților. CSM a precizat, de asemenea, că va transmite documentul către instanțele și parchetele din țară și va convoca adunările generale pentru exprimarea punctelor de vedere ale magistraților, după un calendar stabilit pentru data de 24 și 25 noiembrie. Apoi, plenul CSM se va întruni și va acorda avizul.

Un alt subiect controversat este reforma administrației publice, blocată de mai multe luni din cauza neînțelegerilor dintre partide privind disponibilizările din sistem.

Surse din coaliția de guvernare au declarat pentru antena3.ro că reforma administrației locale și centrale ar putea fi amânată până după 8 decembrie. Motivul acestei decizii ar fi lipsa consensului pentru tăierile din administrația centrală.