Guvernul intră într-o etapă tensionată de negocieri pentru buget. Premierul Ilie Bolojan intenţionază își pună din nou mandatul pe masă pentru a trece noi măsuri de austeritate, precum reforma administrației și limitarea cumulului pensiei speciale cu salariul, pentru cei care încasează simultan venituri de la stat. În paralel, fiecare ministru este chemat la raport pentru a prezenta execuția bugetară. O decizie urmează să se ia și cu privire la companiile de stat care au pierderi de patru ori mai mari decât încasările din taxele pe proprietate majorate.
Marile reforme care bat pasul pe loc sunt reforma administrației și cea a companiilor de stat. Pierderile din companiile de stat sunt de patru ori mai mari decât încasările din taxele pe proprietate majorate. 185 de companii de stat sunt "inactive".
Fiecare ministru, înainte să fie negociată legea bugetului de stat va prezenta execuția bugetară, mai exact cum a cheltuit banii alocați anul trecut. Abia apoi încep negocierile pentru legea bugetului de stat pentru anul în curs.
Măsurile de austeritate continuă. Înainte să fie adoptată legea bugetului, premierul vrea să își pună mandatul pe masă și să impună în Parlament, prin angajarea răspunderii, reforma administrației locale și centrale. Asta înseamnă reducerea bugetelor de salarii cu până la 10% și, de asemenea, o restricție în privința cumulului pensiei speciale cu salariul de la stat. Cei care vor să facă acest lucru trebuie să renunțe la 85% din pensia specială.
Se pregătește de asemenea și reformarea pensiilor polițiștilor, militarilor, dar și ai angajaților din serviciile de informații. Ministrul Apărării că săptămâna viitoare ar urma să fie prezentat un proiect care să crească vârsta de pensionare pentru aceste categorii.
Legea bugetului de stat pentru anul în curs trebuie să aibă un deficit bugetar de 6% din PIB și de asemenea, ar urma să fie adoptată în Parlament, cel mai probabil la jumătatea lunii februarie.
Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României, a avertizat că reducerea de 10% a cheltuielilor din administraţie nu va fi suficientă şi că trebuie renunţat la modelul ceauşist de impărţire a teritoriului. „Nu e suficient, pentru că cheltuielile bugetare, cheltuielile administrației publice sunt foarte mari. Și nu numai că nu este suficientă. Am sentimentul mai degrabă că vom avea măsuri pompieristice, vom tăia niște cote de benzină, nu o să mai cumpărăm a doua mașină a primăriei și așa mai departe. Avem 41 de județe și 3.200 de localități, ceea ce pentru o țară de dimensiunea României este o risipă colosală. Suntem în continuare în România anilor '60 a lui Ceaușescu și nu vrem sub nicio formă să ne modernizăm. Aici e marea problemă", a declarat el.
„Ne așteptăm la un buget de vreo 400 de miliarde de euro, în care cheltuielile reprezintă în continuare o mare problemă, pentru că statul adună din creșterile astea de taxe din ultimul an undeva la nivel de 35 de miliarde de lei în plus. Dar acești bani nu sunt de ajuns pentru a acoperi într-adevăr deficitul bugetar pe care noi trebuie să-l reducem undeva spre 6%”, a declarat la rândul lui consultantul economic Adrian Negrescu. În opinia lui, în lipsa unor reforme reale, guvernul va fi nevoit să recurgă din nou la împrumuturi.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, duminică seară, că a găsit 185 de companii "complet inactive", cu pierderi cumulate de 14 miliarde de lei, la nivelul anului 2024, şi că Guvernul îşi propune să facă curăţenie în politica de proprietate a statului. Ea a anunţat că "pierderile" cele mai mari sunt la companii precum Metrorex, Tarom şi CFR.
"Ne propunem să facem curățenie în politica de proprietate a statului. Statul trebuie să decidă ce trebuie să facă mai departe. Statul nu trebuie să fie proprietar de dragul de a avea această calitate, ci trebuie să fie proprietar în interesul public, să fie acționar acolo unde este cu adevărat relevant, unde aduce un beneficiu pe termen lung cetățenilor.
Această primă listă care conține 22 de companii care vin din zona de energie, transporturi și de la Ministerul Economiei reprezintă un proiect-pilot pe care îl facem în noul flux gândit cu membrii Guvernului și împreună cu AMEPIP, agenție care răspunde de guvernanța companiilor de stat, cea care implementează, practic, legislația și toate angajamentele noastre luate în relația cu OECD și cu Comisia Europeană", a declarat Oana Gheorghiu.
Guvernul României a precizat, duminică, printr-un comunicat de presă, că banii obținuți din majorarea taxelor și impozitelor locale vor rămâne la primării, după ce Lia Olguța Vasilescu, edilul PSD din Craiova, i-a transmis premierului Bolojan că nu va accepta sub nicio formă ca sumele să ajungă la Guvern. Executivul a explicat și de ce, pentru foarte mulți români, majorarea taxelor și impozitelor a depășit pragul de 70%-80%.
Potrivit Guvernului, reforma impozitării proprietății se impunea din mai multe motive:
„1.România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE.
2. Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice.
3. Gradul de încasare era redus și impozitele nu erau actualizate cu rata inflației. Peste 1/3 din impozite nu erau încasate”.
Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță în administrație și creşterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale. „Nu mai puteam continua în felul acesta”, a comunicat Guvernul.
Ştiri video recomandate
