Ministrul Economiei, Alexandru Nazare, a reacționat vineri, după datele publicate de INS care arată că România a intrat în recesiune tehnică. „Trebuie să subliniem că România este departe de cele mai pesimiste dintre scenarii. Toate datele prezentate azi sunt efectul asumat unei reglări firești a economiei, prin măsuri responsabile impuse de contextul unei lungi perioade de derapaje bugetare”, a spus Nazare, într-un mesaj postat pe Facebook.
„România menține o creștere de 0,6% în 2025 şi reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani. Românii au nevoie de echilibru şi de fapte concrete, nu de alarme false.
Am analizat cu atenție datele publicate azi de INS şi monitorizăm constant diferitele unghiuri în care acestea apar interpretate în spațiul public. Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României. O creştere mică, dar reală. Aacesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spațiul public, fără o completă analiză a datelor şi a contextului.
Cu o dinamică pozitivă a PIB-ului, de 0,6%, foarte apropiată de cea din 2024 (0,9%), în ciuda contextului dificil traversat anul trecut, este clar că economia României continuă să crească. Iar acest lucru, aşa cum am mai spus, este meritul unui management eficientizat al banilor publici şi al mediului de afaceri onest, care a continuat să facă performanță chiar şi în condiții de stres”, a scris Nazare.
El reiterează că, în 2026, „economia României va crește cu cel puțin 1%”.
„Mai mult decât atât, economia României va crește şi în 2026, cu cel puțin 1%. Aceasta este atât prognoza noastră, cât şi a marilor instituții internaționale: FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană. Este momentul să avem şi noi mai multă încredere în România, din interior, cu atât mai mult cu cât marii parteneri internaționali o fac deja.
Există, pe de altă parte, o încetinire temporară reală între două trimestre ale anului trecut, de aprox. –0,1% în trimestrul al treilea şi -1,9% în ultimul trimestru, fenomen corelat cu ajustări fireşti: companii care au vândut stocuri, consum mai prudent, corecții după ani de creștere accelerată pe consum.
Dar România nu este într-o criză economică. Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei. O recesiune reală presupune deteriorare generalizată, șomaj în creștere accelerată, scădere puternică a producției, prăbușire a investițiilor. Iar datele actuale nu indică un asemenea tablou. Economia încetinește, dar nu se contractă”, a subliniat el.
Ministrul adaugă faptul că „România este departe de cele mai pesimiste dintre scenarii”.
„Astfel, față de informațiile alarmiste propagate cu atâta uşurință în spațiul public, trebuie să subliniem că România este departe de cele mai pesimiste dintre scenarii. Toate datele prezentate azi sunt efectul asumat unei reglări firești a economiei, prin măsuri responsabile impuse de contextul unei lungi perioade de derapaje bugetare. În 2024, anumite episoade de creștere economică au fost obținute în paralel cu o deteriorare accentuată a echilibrelor bugetare, prin măsuri cu impact fiscal ridicat. Această stimulare artificială nu era sustenabilă și a generat presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. De altfel, datele INS indică scăderi ale PIB și în primele două trimestre din 2024, cu -0,4% și cu -0,4%, față de trimestrele anterioare.
Am traversat cu toții un an de corecții necesare, iar alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi însemnat imposibilitatea de a plăti salarii, pensii sau mii de oameni care ar fi rămas fără joburi. Am evitat în mod evident acest scenariu, stabilizând finanțele publice, menținând ratingul de țară, protejând fondurile europene și am creat bazele unei creșteri sănătoase, bazate pe investiții, nu pe datorie și consum excesiv”, a adăugat el.
Nazare susține că trecem la pasul următor: relansarea economică.
„În același timp:
- investițiile cresc, în mod susţinut, având ca pilon central investiţiile publice, care s-au situat în anul 2025 la un record istoric de peste 138 miliarde lei, bani care se resimt deja şi care se vor vedea și în perioada următoare;
- exporturile susțin economia, acestea majorându-se cu 4,2% în 2025 şi depăşind semnificativ dinamica importurilor (2,6%);
- șomajul se menține la un procent restrâns de aproximativ 6%, conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii, fără pierderi sau ìngrijorări serioase pe piața muncii;
- depozitele populației în bănci cresc – semn de stabilitate și de prudență.
Iar acum trecem la pasul următor: relansarea economică prin atragere de fonduri europene, investiții și sprijin real pentru mediul de business”, a mai spus el.
Ministrul susține că adevăratul risc pentru România nu este o „recesiune tehnică temporară”, ci „reversarea procesului de ajustare fiscală”.
Atât pachetul de măsuri fiscale, cât şi cel pentru atragerea de mari investiții, construite în dialog direct cu mediul de business şi cu antreprenorii, aduc predictibilitate, finanțare modernă și stimulente reale pentru investiții. Direcționăm capital acolo unde avem nevoie: industrie, exporturi, tehnologie și resurse strategice şi susținem în concret relansarea, cu viziune pe termen lung.
Adevăratul risc pentru România nu este o „recesiune tehnică” temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală. Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare, ar pune presiune pe ratingul de țară și ar expune economia la o ajustare mult mai dură, impusă de piețe. Disciplina bugetară este condiția stabilității, nu obstacolul creșterii.
După 35 de ani de tranziție, instabilitate şi șocuri continue, românii nu au nevoie de stres şi alarme false.
Au nevoie de mai multă seriozitate şi fapte concrete. Iar faptele arată clar: economia a încetinit uşor ritmul, dar se consolidează pe baze mai sănătoase şi continuă să crească, susținută de investiții, management mai eficient al banilor publici şi măsuri strategice”, a concis el.
România a intrat în recesiune tehnică, o situație care definește scăderea Produsului Intern Brut (PIB-ul) al unei țări pentru două trimestre consecutive, comparativ cu trimestrul anterior. Recesiunea tehnică este diferită față de cea economică, deoarece se ia în calcul doar PIB-ul, nu și venitul personal al populației, ocuparea forței de muncă, producția industrială și volumul vânzărilor angro și cu amănuntul.
România a mai trecut prin perioade de recesiune tehnică în trecut, în contexte economice dificile la nivel european și intern, iar datele privind evoluția trimestrială a PIB arată episoade clare în 2012, 2015 și 2020, la care se adaugă criza profundă din 2008–2009, cea mai severă contracție economică din ultimele decenii.
Datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia României a fost în recesiune tehnică și în 2024, când Guvernul era condus de Marcel Ciolacu, deși la momentul respectiv acest lucru nu a fost cunoscut public și nu a fost comunicat oficial ca atare. „Recesiunea a apărut post-factum, în urma recalculării seriilor ajustate sezonier”, spune acum INS.
Într-o postare pe rețelele sociale, Ciolacu susține că modificările urmăresc estomparea problemelor economice din mandatul său de premier și califică situația drept „cea mai grosolană manipulare a statisticii”.
Ştiri video recomandate
