Ultima conferință de presă a lui Bolojan în calitate de premier: „Nu am lăsat datorii, dar România are probleme structurale”

Bolojan: „În momentul în care îmi închei mandatul, într-o perioadă rezonabilă prevăzută de lege, voi elibera” vila din Primăverii

Întrebare: Domnule premier, spuneați că PNL merge în opoziție. Spuneți-ne, vă rog, care este bilanțul, care sunt liberalii care au plecat din funcție? Aș vrea, de asemenea, să ne spuneți ce se întâmplă cu cele 43 de persoane susținute de PNL care activează în companiile de stat, cât timp mai rămân acolo, dacă, de exemplu, doamnei Dogioiu i-ați cerut să renunțe și la funcția de radioul public și cât timp rămâneți la vila din Primăverii pe care o folosiți acum.

Ilie Bolojan: Știți foarte bine că voi respecta toate prevederile legale. În momentul în care îmi închei mandatul, într-o perioadă rezonabilă prevăzută de lege, o voi elibera, pentru că este normal acest lucru.

În ceea ce privește partea de demnitari care au fost susținuți de PNL, secretarii de stat, de exemplu, sau șefii de agenții, aceștia sau și-au depus demisia și urmează să-și încheie mandatul în zilele următoare sau vor clarifica aceste lucruri mâine, inclusiv prefecții numiți de PNL.

În ceea ce privește eliberările din funcție, pentru majoritatea, eliberarea se va face în cursul acestei săptămâni, mâine sau vineri. Sunt câteva cazuri solicitate de către domnul Luca Niculescu pentru asigurarea unor treceri și gestionări a unor probleme care se vor încheia într-o săptămână, maxim două.

Ce măsuri regretă Ilie Bolojan

Întrebare: Regretați vreo măsură pe care ați luat-o în mandatul dumneavoastră sau o măsură la care v-ați gândit și nu ați putut lua-o?

Ilie Bolojan: În ceea ce privește măsurile pe care le-am luat, ele au rezultat ca o necesitate din analiza problemelor pe care le avem legat de structura veniturilor, de exemplu, de ponderea acestora în PIB-ul României, de structura de cheltuieli.

Ceea ce nu am finalizat până la capăt este reducerea structurală a cheltuielilor statului.

Asta trebuie făcut în continuare pentru că legea reformei în administrație, care a fost adoptată anul acesta, și-a făcut efectele parțial; în principal în zona de administrație locală. În zona ministerelor mai e de lucrat pentru acest lucru.

Ilie Bolojan: „Nu pretind că am fost fără greșeală și nici că unele lucruri nu puteau fi făcute mai bine”

• Astăzi sunt 10,5 milioane de români care contribuie și, pentru prima dată anul acesta, sistemul se apropie de un anumit echilibru, dar fără măsuri care să treacă influențele salariale din sănătate – care generează management neperformant la o bună parte din spitale – în costul serviciilor pe care spitalele le prestează către pacienți, nu am făcut nimic. Și problemele din sănătate vor rămâne prezente și în anii următori.
• A patra problemă structurală este gestionarea investițiilor. Una dintre erorile care s-au făcut în toți acești ani a fost supracontractarea pe investiții.
• Avem o supracontractare tehnică și astăzi pe programul sectorial al transporturilor de peste 300%.
• Aceeași situație este pe programul care extinde rețelele de apă și de canalizare și, dacă nu se va face un management corespunzător care să prioritizeze investițiile și să le mențină pe cele viabile în finanțare, se vor crea probleme legate de plăți în sectorul de construcții, de ritmul lucrărilor și de creșterea costurilor pe care bugetul de stat le va avea de suportat.
• Gândiți-vă că astăzi, la Ministerul Transporturilor, sunt contracte de lucrări semnate de peste 30 de miliarde de euro, iar bugetul anual mediu este de aproximativ șase miliarde de euro.
• Asta înseamnă că, cel puțin 5 ani de zile de acum înainte, avem de lucru și, deci, orice lucrare care începe trebuie bine gândită, în așa fel încât să i se poată asigura finanțarea, altfel lucrurile vor fi în neregulă.
• În ceea ce privește plățile către autoritățile locale, aici facturile care sunt în sold pe programul „Anghel Saligny”, de 2,4 miliarde, sunt achitabile fără probleme, pentru că e nevoie de o rectificare de buget pentru ca o componentă de alocare financiară, care astăzi nu poate fi folosită în interiorul ministerului, să fie alocată în această zonă.
• Și deblocarea se va face, de asemenea, prin eliberarea blocajului de 10% care se face la fiecare început de an.
• Prin rectificarea de buget, toate facturile din construcții care sunt în plată pot fi achitate fără probleme, inclusiv cele care vor fi emise până la finalul anului.
• În ultimul rând, o a cincea problemă structurală înseamnă gestionarea companiilor de stat.
• Aici, la fiecare sfârșit de an, companiile care nu au făcut nicio reformă de ani de zile, unde e nevoie de restructurări și de intervenții, cer întotdeauna în noiembrie și decembrie sume suplimentare pentru subvenții, pentru că nu își fac bugetele în mod corespunzător: CFR, Metrorex și așa mai departe.
• Fără buna gestionare a companiilor de stat, fără modificarea indicatorilor de performanță, fără noi contracte de management, nu vom reuși să facem ca active importante ale statului să fie gestionate mai bine, în interesul cetățenilor.
• Am început și am reușit ca aceste dezechilibre să le corectăm parțial, fiind acumulate din anii anteriori, când guvernele au fugit de aceste probleme în loc să le rezolve.
• De la învestire, singura mea grijă a fost legată de România. Nu pretind că am fost fără greșeală și nici că unele lucruri nu puteau fi făcute mai bine. Poate că unele lucruri ne-au scăpat, dar plec cu sentimentul că mi-am făcut datoria față de țara noastră.
• Dacă Guvernul următor va ignora lecțiile recente și va reveni la vechile obiceiuri nesănătoase, va fi doar o chestiune de timp până când România va deraia din nou.
• Folosesc acest prilej să le mulțumesc tuturor celor cu care am colaborat: miniștri, secretari de stat, colegi din toate ministerele, tuturor partenerilor și tuturor cetățenilor țării noastre.

Bolojan: Nu am dus un război împotriva bugetarilor corecți

• Despre PNRR: Procentul (de absorbție al fondurilor – n.r.) ar fi fost aproape de 100% dacă PSD nu ar fi blocat adoptarea în luna august a Legii salarizării unitare. Dacă nu am fi renegociat și nu am fi transferat către SAFE proiectele de autostrăzi din nord-estul României, acestea ar fi fost un eșec, întrucât ar fi rămas fără finanțare după preluarea mandatului.
• Am prezentat viziunea asupra reformelor în conformitate cu programul de guvernare. Planurile au fost asumate de miniștrii de resort de la toate partidele care făceau parte din Guvern.
• Am lansat următoarele măsuri: reducerea structurilor și a posturilor inutile, reforma administrației centrale și locale, plafonarea privilegiilor, introducerea criteriilor de performanță în companiile de stat și în instituții, reforma autorităților finanțate, reforma pensiilor magistraților, reducerea birocrației prin digitalizare, reașezarea raportului dintre cei care finanțează statul și cei finanțați de stat.
• PSD, văzând că programul de guvernare era pus în practică, a început să saboteze Guvernul și să tergiverseze lucrurile. Reforma administrației publice a fost amânată luni de zile, până în februarie anul acesta.
• Ar fi vrut, probabil, ca acest Guvern să facă ceea ce au făcut și alte guverne, adică să amâne până când lumea uită. Dacă nu ar fi blocat o mare parte dintre reforme, România ar fi fost astăzi într-o situație cu mult mai bună. Însă reformele afectau interese puternice.
• Am pornit un război împotriva risipei, a sinecurilor și a instituțiilor care consumă resurse fără să ofere servicii.
• Nu am dus un război împotriva bugetarilor corecți. Există un corp profesional valoros în rândul funcționarilor, pe care îl respect. Reforma statului este și o chestiune de dreptate.
• Nu putem cere familiilor și companiilor să suporte costurile ajustării, în timp ce instituțiile ineficiente, privilegiile nejustificate și pierderile cronice rămân neatinse.
• Un stat corect începe prin a-și aplica regulile de disciplină pe care le cere societății.
• Însă cea mai importantă reformă a fost introducerea unui alt mod de a guverna: fără minciună, fără așteptări false, cu respect pentru banul public și pentru viitorul țării.
• Reforma pensiilor magistraților a fost o premieră pe care nimeni nu a avut curajul să și-o asume. Nu am făcut niciun pas înapoi în această privință, deși plătim și acum prețul.
• Unul dintre domeniile cele mai problematice, care afectează în mod major competitivitatea României, este energia. Lipsa reformelor și întârzierea investițiilor au fost resimțite atât de cetățeni, prin facturi și prețuri, cât și de firme, în competiția dură de pe piața internațională.
• Am început să deblocăm investițiile care erau îngropate sub mormane de hârtii.
• Am făcut pași importanți pentru creșterea capacităților de stocare, pentru întărirea rețelelor și pentru sprijinirea marilor investiții, precum centralele pe gaz.
• Toate acestea trebuie continuate, însă PSD nu a mai suportat pericolul ca vechiul sistem să fie demantelat prin reguli și alocări corecte.
• Acest Guvern a fost demis nu pentru că reformele au eșuat, ci pentru că începuseră să atingă interesele celor care vor să trăiască în continuare de pe urma unui stat nereformat.
• A trebuit să suport atacuri nedrepte și mincinoase. Am tăcut multă vreme din două motive: nimic nu putea fi mai important decât să duc România mai departe – încă o lege, încă un jalon PNRR, încă un punct scăzut din deficit.
• De asemenea, eram în mijlocul efortului de recredibilizare a României, iar piețele și partenerii externi erau atenți la noi.
• Nu am dorit să pun în pericol în niciun fel evaluările agențiilor de rating prin conflicte politice și prin instabilitate. În cele cinci luni de provizorat, am făcut toate eforturile pentru a menține direcția și pentru ca PNRR-ul să fie dus la bun sfârșit în cele mai bune condiții posibile.
• Le mulțumesc miniștrilor, precum și tuturor administrațiilor locale care au reușit să își ducă la bun sfârșit proiectele, deoarece absorbția fondurilor europene a fost un efort de echipă. O economie așezată pe baze mai sănătoase este cheia relansării economice. De aceea, în vara acestui an am lansat programele pentru stimularea producției locale, atragerea investițiilor românilor din diaspora și dezvoltarea tehnologiilor avansate prin scheme de sprijin care vizează investițiile, cercetarea și dezvoltarea, precum și crearea de capacități de producție.
• Pentru noi, într-o regiune marcată de război, o țară mai sigură este o necesitate, iar accesarea programului SAFE a fost o responsabilitate de siguranță națională.
• Ce lăsăm în urmă? Lăsăm un buget așezat, o traiectorie bună, iar viitorul Guvern trebuie să mențină o abordare bugetară prudentă și să consolideze modelul de creștere economică bazat pe investiții, și nu pe consum.
• Trebuie să spună adevărul și să refuze populismele. Sunt invocate în această perioadă datorii lăsate de pe urma acestui Guvern.
• Nu am lăsat datorii, dar România are probleme structurale și nu o să ezit să le pomenesc, pentru că ele vor fi provocările viitoarelor guverne. Avem sentințele care au fost investite cu titlu executoriu în urma proceselor generate de magistrații din România.
• Și, așa cum știți, avem o sentință care obligă Guvernul la plata a peste 5 miliarde de lei. Și mai sunt și alte sentințe care au fost obținute în urma miilor de procese care au fost generate în toți acești ani.
• Fără o legislație care să nu mai permită acest tip de procese, ceea ce ar fi însemnat adoptarea Legii salarizării unitare, nu vom rezolva această problemă și, indiferent ce va face, viitorul Guvern va fi practic în imposibilitatea de a plăti astfel de sume de pe o zi pe alta.
• A doua problemă structurală pe care o avem ține de zona de energie, iar aici moștenim scheme de compensare din anul 2021 pentru energia electrică, ce înseamnă încă facturi care nu au fost verificate de ANRE și care vor veni și în anii următori.
• Anul acesta am alocat pentru plata acestor restanțe 3,7 miliarde de lei, am achitat aproximativ 1,5 miliarde și, dacă toate verificările vor fi în regulă, până la finalul anului vor fi achitate și diferențele de bani – sume care sunt identice cu cele alocate și anul trecut.
• Dar și în următorii ani vor trebui continuate aceste plăți, analiza acestor restanțe și închiderea lor, pentru că este o problemă care vine din spate. În ceea ce privește o a treia categorie de probleme structurale, acestea sunt cele din sănătate.
• Ani de zile, fondul care asigură plata serviciilor de sănătate a fost subfinanțat.

Bolojan: „Nu am lăsat datorii”

Ilie Bolojan: „Nu am lăsat datorii, dar România are probleme structurale”

Bolojan: „Mandatul meu a fost unul intens și plin de provocări”

Ilie Bolojan:

• Foarte probabil, mandatul se va încheia mâine, după aproape 16 luni în care am avut onoarea de a servi România din funcția de premier. Așa cum v-am spus, mandatul se va încheia. A fost un mandat intens, marcat de crize interne și externe și de provocări. Am preluat o țară cu spatele la zid, cu un deficit record, nu doar bugetar, dar și de încredere. Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni.
• În iunie anul trecut, situația era atât de gravă, încât nimeni nu se înghesuia să fie premier. Deficitul de 9,3%, creșterea economică bolnavă bazată exclusiv pe consum, o datorie mare, PNRR-ul blocat, cu risc iminent de pierdere a fondurilor europene, societatea fragmentată după anularea alegerilor și un risc real de intrare în incapacitate de plată. Nu a existat o alegere reală, ci o singură variantă: să începem redresarea cu costuri inevitabile.
• Comisia Europeană și piețele financiare nu mai aveau încredere în noi și nu ne mai acceptau promisiuni, ci măsuri cu efecte imediate. Dacă nu ar fi început o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit țara întreagă, iar fiecare familie ar fi simțit puternic acest lucru. Am fost obligați să începem prin majorarea TVA. Trebuia să aducem urgent bani la buget și să reducem deficitul. Nu am ascuns nimic românilor, nu am modificat cifre și am refuzat să fac promisiuni fără acoperire.
• Unele decizii au fost grele. Știu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care și-a recalculat cheltuielile și a simțit o scădere a nivelului de trai. Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici. Ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă. De aceea, efortul lor trebuie respectat într-un stat mai cumpătat și printr-o economie care să le ofere din nou perspective.
• Le mulțumesc tuturor românilor pentru că au avut de dus greul în această perioadă. Efortul lor a avut sens. Am redus deficitul în a doua jumătate a anului 2025 și îl vom reduce și în 2026 la ținta anunțată. Execuția bugetului în primele opt luni ale acestui an s-a încheiat cu un deficit de 78,5 miliarde de lei, față de 102,5 miliarde de lei în primele opt luni ale anului trecut, ceea ce înseamnă o diminuare de 1,53 puncte procentuale. Am evitat retrogradarea de către agențiile de rating, asigurând astfel posibilitatea finanțării deficitului.
• Investițiile au crescut cu peste 25 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, de la 82 de miliarde de lei la 107 miliarde, peste două treimi din această valoare fiind reprezentate de plăți prin proiecte europene. În primele opt luni ale anului 2026, cheltuielile de personal au însumat 122 de miliarde de lei, cu 4,3 miliarde mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut.
• Da, a existat o scădere a consumului prin eliminarea celui care se baza doar pe datorie. Dacă a existat o pierdere de creștere economică generată tot de consumul pe datorie, de fapt, acest consum stimulat cu bani împrumutați a fost unul de tip toxic, iar în felul acesta am ieșit din această minciună. Datoria a crescut pentru că trebuie să plătim împrumuturile cu dobânzi mari, dobânzi care au fost influențate și de ceea ce s-a întâmplat în plan internațional și a căror creștere este dată de banii pe care Guvernul României i-a împrumutat accelerat în ultimii ani și care ne-au dus la deficitul record din 2024, de peste 9%. Inflația a făcut parte din corecție, dar a fost și rezultatul unor crize externe aflate dincolo de controlul României.
• Corecția bugetară nu a fost un scop în sine. Am urmărit să păstrăm resursele pentru investiții și să trecem treptat de la creșterea alimentată de consumul pe datorie la creșterea bazată pe producție și competitivitate.

Ilie Bolojan își prezintă bilanțul

Premierul Ilie Bolojan va prezenta luni, de la ora 18:30, bilanțul mandatului său, într-un moment în care Executivul pe care l-a condus se pregătește să predea ștafeta, iar Partidul Național Liberal a decis să treacă în opoziție.

Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, iar de atunci România a trecut prin patru nominalizări pentru funcția de prim-ministru.

Președintele Nicușor Dan i-a desemnat, pe rând, pe Eugen Tomac, care a renunțat la mandat pentru că nu a avut o majoritate care să-l susțină, apoi pe liberalii Adrian Veștea și Siegfried Mureșan, care nu au trecut de votul Parlamentului, iar pe 5 octombrie pe Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

Noul cabinet urmează să fie votat marți, de la ora 14:00, în plenul reunit al Parlamentului, unde are nevoie de 233 de voturi. Guvernul propus are 18 miniștri, dintre care doi delegați, iar PSD deține 11 portofolii și unul de ministru delegat, restul membrilor fiind independenți.

Duminică seara, Ilie Bolojan a anunțat că a semnat un acord de susținere cu premierul desemnat, document care stabilește condițiile pe care viitorul Guvern trebuie să le respecte în următoarele „două-trei luni”, până la adoptarea bugetului pe 2027.

În paralel, liderul PNL le-a cerut liberalilor cu funcții în administrație, de la secretari de stat la prefecți și subprefecți, să demisioneze, ca urmare a deciziei partidului de a merge în opoziție.

Primele demisii au venit deja. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, și-a anunțat plecarea de la Palatul Victoria, după ce Angelica Fădor a părăsit funcția de secretar de stat în MAI, iar Cristina Pocora a renunțat la postul de consilier de stat în Cancelaria premierului.

„PNL a decis să meargă în opoziție. Mi-am depus demisia din funcția de Consilier de Stat în Cancelaria Prim-Ministrului Ilie Bolojan. Este firesc să îmi asum decizia partidului din care fac parte și prin propriile fapte”, a transmis Cristina Pocora.

Decizia a provocat însă tensiuni în partid. Președintele PNL Cluj, Alin Tișe, susține că nu oamenii din administrație ar trebui să plece, ci conducerea partidului.

„Ajunge. Pleacă toți sau niciunul! Niciun penelist din țară nu trebuie să demisioneze din funcțiile politice. Trebuie să demisioneze cei din conducerea incompetentă, care au adus partidul în acest dezastru!”, a scris Tișe.