Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a reiterat luni ambiția României de a deveni „jucător global” în industria metalelor rare. El a spus că trebuie să închidem „circuitul integral” de exploatare-export pentru rafinare-import, deoarece România „pierde foarte mult”, dând exemplul cuprului: „Cu doar 300 de milioane de euro putem construi prima rafinărie de cupru din România, care să deservească atât România, cât și statele vecine”, a spus el, la Antena 3 CNN.
„În momentul de față, pot să vă spun că anul trecut, cam în această perioadă, l-am invitat la București pe vicepreședintele Comisiei Europene responsabil de Industrie și Materiale Critice și am cerut ca România să fie inclusă într-un program extrem de amplu al Uniunii Europene, prin care cele 32 de materiale critice de pe teritoriul UE să poată fi extrase, rafinate și folosite în industria europeană.
După negocierile cu el, avem trei proiecte care au ajuns să fie considerate de interes strategic pentru întreaga Uniune Europeană: La Băița, Bihor, 200 de milioane de euro. Al doilea, cuprul din Hunedoara: minereul brut este trimis în Turcia sau alte state asiatice pentru rafinare și apoi adus înapoi pentru producerea de cabluri și alte componente industriale în România. În Gorj, la Baia de Fier avem grafit, din care obținem grafen, folosit pentru baterii, cipuri și microconductori, în cele mai avansate tehnologii existente.
România a obținut în aprilie o victorie importantă pentru aceste trei proiecte, ceea ce înseamnă că suntem deja în avangardă și pregătiți să dezvoltăm întreg lanțul integrat: extracție, rafinare și producție, pentru că rafinarea este cea mai complexă etapă, iar România pierde foarte mult dacă nu o facem aici”, a spus Ivan.
Astfel, ministrul a spus că, cu „doar 300 de milioane de euro”, putem să deschidem prima rafinărie de cupru din România.
„De exemplu, dacă astăzi exploatăm minereu de cupru la o puritate de 3–5%, îl trimitem la Constanța, apoi în Turcia, unde este rafinat și adus înapoi la 98% pentru fabricarea de cabluri, este evident cât pierdem. Cu doar 300 de milioane de euro putem construi prima rafinărie de cupru din România, care să deservească atât România, cât și statele vecine.
Totodată, am semnat un termen de acord cu o mare companie minieră din SUA, care deține licențe pentru exploatarea zăcămintelor rare din Groenlanda. Până la jumătatea lunii aprilie vom cristaliza clar termenii, materialele procesate în România, condițiile și finanțările, iar Guvernul României va aproba memorandum-ul pentru realizarea primului proiect integrat între extracție, rafinare și consum ulterior. Acea companie are deja contracte cu mari companii din industria aerospațială din SUA”, a adăugat ministrul Energiei.
Ivan a explicat că proiectele implică companii din SUA, Canada, dar și compania Salrom.
„Odată ce România va avea rafinăria de materiale rare, companiile care astăzi produc componente aerospațiale la 7.000 km distanță se vor gândi să deschidă, de exemplu, în Brașov sau Sibiu, o fabrică de microconductori lângă Feldioara. Astfel, România devine jucător global, având resurse, talente și know-how în industria nucleară și a materialelor critice.
Proiectele implică companii din SUA, Canada și Salrom, compania de stat care a aplicat pentru exploatarea și rafinarea grafitului, urmând să depună un proiect pentru producția și procesarea grafenului. În Hunedoara, proiectul de cupru aparține unei companii private cu acționariat românesc, completat de Cuprumin, compania de stat pentru exploatarea cuprului”, a explicat Ivan.
El a subliniat că „România are printre cele mai mari companii de cablaje auto și industriale, care importă cantități uriașe de cupru din India, China sau Turcia, majoritatea din minereu exploatat în România”.
„Astăzi, România are printre cele mai mari companii de cablaje auto și industriale, care importă cantități uriașe de cupru din India, China sau Turcia, majoritatea din minereu exploatat în România. Dacă reușim să închidem acest ciclu integrat la nivel național, cu sprijinul Comisiei Europene care a validat aceste proiecte și garantarea accesului la finanțare, rămâne doar să eliminăm birocrația și să facem aceste proiecte viabile. Acest lucru nu este doar o dorință, este deja validat de Comisia Europeană”, a concis ministrul.
Recent, minerale critice precum uraniu, aur, cobalt, nichel, plumb și zinc au fost identificate în perimetrul minier Bihor Sud. Cristina Turea, reprezentant al companiei LEM Resources, a declarat vineri, în exclusivitate la Antena 3 CNN, că „exploatarea acestora ar putea deveni posibilă până la finalul deceniului”. În prezent, zăcămintele se află în faza de explorare și recalculare a rezervelor.
La Baia de Fier, în județul Gorj, România deține cel mai mare sit de grafit din Europa, o materie primă critică pentru tehnologiile moderne. Exploatarea a fost oprită acum 35 de ani, iar în prezent mina de la Baia de Fier se află în paragină, așa cum a arătat Antena 3 CNN într-un reportaj.
Recent, printr-o Hotărâre de Guvern, s-a acceptat ca această carieră de grafit să fie din nou exploatată. Mineralele rare din România pe care a pus ochii Donald Trump zac abandonate. Grafitul de la Baia de Fier se numără printre cele trei proiecte de exploatare din România declarate strategice de către Comisia Europeană.