În luna martie, senzorii sateliților au început să detecteze un val uriaș care se deplasa spre est, de-a lungul Ecuatorului, sub suprafața Oceanului Pacific. Pe măsură ce s-a apropiat de coasta Americii de Sud, valul a ridicat nivelul mării și temperatura apei, încălzind aerul de deasupra și încărcându-l cu mai multă umezeală. S-au format furtuni puternice, care au produs unde atmosferice de mare amploare. Acestea s-au răspândit rapid în jurul planetei și au început să influențeze temperaturile, precipitațiile și deplasarea sistemelor de furtuni, relatează The New York Times.
El Niño, fenomenul declanșat de acest val uriaș, a încălzit între timp o parte din zona centrală și estică a Pacificului ecuatorial cu peste 3 grade Celsius peste medie. Prognozele indică o probabilitate de peste 80% ca acest episod El Niño, un fenomen climatic natural care apare o dată la câțiva ani, să rămână foarte puternic până la sfârșitul anului și chiar să devină cel mai intens înregistrat vreodată.
Există peste douăzeci de modele climatice realizate de agenții din întreaga lume care prognozează evoluția El Niño, iar de multe ori acestea nu sunt de acord între ele. Anul acesta însă, modelele sunt mai aliniate ca niciodată în estimarea că fenomenul va continua până la sfârșitul lui 2026.
Acest grad ridicat de certitudine înseamnă că multe dintre efectele așteptate - ploi abundente în unele regiuni, secetă și incendii de vegetație în altele, dar și o accentuare a încălzirii globale - au șanse mari să se producă.
În același timp, această predictibilitate neobișnuit de mare le oferă guvernelor, companiilor și comunităților timp să se pregătească.
Secetă într-o parte a lumii, ploi extreme în alta
Din episoadele El Niño din trecut știm deja care sunt unele dintre cele mai probabile efecte. Sudul Africii și India au șanse mai mari să se confrunte cu precipitații reduse și secetă, ceea ce ar putea pune presiune pe aprovizionarea cu alimente și pe producția de energie hidro.
În Indonezia, condițiile uscate au dus deja la incendii de vegetație, iar riscul este probabil să rămână ridicat. Vara care urmează în emisfera sudică, în timpul iernii din emisfera nordică, ar putea fi foarte călduroasă, cu un risc mai mare de valuri de căldură în Australia și în unele regiuni din Brazilia.
În alte zone, precum Kenya, estul Chinei și sudul Statelor Unite, sunt mai probabile precipitații peste medie.
Prognozele actuale indică o probabilitate de peste 70% ca, din octombrie până în decembrie, cantitățile de precipitații să fie peste normal în unele regiuni din sud-estul Statelor Unite, ceea ce ar crește riscul de inundații și alunecări de teren.
Episoadele El Niño sunt asociate și cu creșteri ale temperaturii la suprafața Pământului. Aproximativ 70% din suprafața planetei este acoperită de oceane, care absorb o mare parte din energia reținută de gazele cu efect de seră și se încălzesc. El Niño permite ca o parte din această energie să fie eliberată înapoi în atmosferă.
Ultimele trei episoade majore de El Niño, din 1997, 2015 și 2023, au fost însoțite de creșteri importante ale temperaturii la suprafață. Fiecare dintre acei ani a fost, la momentul respectiv, cel mai călduros înregistrat vreodată, iar temperaturile au rămas ridicate și în anii care au urmat.
De fapt, fiecare dintre anii următori - 1998, 2016 și 2024 - a fost și mai cald decât recordul stabilit cu un an înainte.
Temperaturile mai ridicate pot duce la fenomene meteo mai extreme. Valurile de căldură devin mai frecvente și mai intense, cresc riscurile de secetă și incendii, iar furtunile pot deveni mai puternice, cu ploi mai abundente și mai dese.
Efectele se resimt la nivelul întregii planete, ceea ce înseamnă că vremea din 2027 ar putea fi dificilă în multe regiuni.
Vara lui 2027 ar putea fi neobișnuit de caldă
Schimbările aduse de așa-numitul „super El Niño” vor afecta agricultura, energia, securitatea apei, ecosistemele, lanțurile de aprovizionare, finanțele, călătoriile și sănătatea.
Guvernele, comunitățile și companiile ar trebui să își evalueze capacitatea de a face față unor astfel de perturbări și să pregătească resurse și planuri de intervenție.
Putem porni de la premisa că vara lui 2027 va fi neobișnuit de caldă în emisfera nordică. În aceste condiții, sistemele de sănătate și spitalele ar trebui să se pregătească pentru un număr mai mare de pacienți cu insolație, probleme cardiovasculare și boli renale.
Autoritățile locale ar trebui să își revizuiască procedurile pentru perioadele de căldură extremă, inclusiv sistemele de verificare a persoanelor în vârstă și bolnave, planurile pentru centre de răcorire și metodele de avertizare a populației atunci când este periculos să stea afară.
De asemenea, vor fi necesare planuri pentru gestionarea alimentării cu energie electrică și pentru a evita situațiile în care oamenii cu venituri mici rămân fără curent în perioadele de căldură extremă din cauza facturilor neachitate.
În vestul Statelor Unite, vestul Mediteranei, Indonezia și alte regiuni ale lumii, riscul incendiilor de vegetație ar putea crește semnificativ.
Pregătirea ar putea însemna o mai bună coordonare între instituții, mai mulți bani pentru echipele de pompieri și sisteme de avertizare mai eficiente pentru comunitățile expuse.
Autoritățile ar putea, de asemenea, să îi încurajeze pe proprietari să își protejeze locuințele, de exemplu prin îndepărtarea vegetației inflamabile sau prin folosirea unor acoperișuri mai rezistente la foc.
Unele măsuri de pregătire au început deja
Problemele regionale legate de securitatea alimentară ar putea afecta lanțurile de aprovizionare și ar putea duce la stocare excesivă, creșteri speculative de prețuri și instabilitate pe piețe.
Programul Alimentar Mondial al ONU a eliberat deja fonduri pentru anumite regiuni din Africa, anticipând pierderi de recoltă. În mod similar, California a pregătit deja materiale precum saci de nisip și pompe pentru a combate eventualele inundații de pe râuri și din zonele de coastă asociate fenomenului El Niño.
Aceste prognoze legate de El Niño nu sunt simple estimări despre încălzirea climei într-un viitor îndepărtat. Sunt previziuni concrete privind condițiile climatice și meteorologice din următoarele 18 luni, iar unele dintre ele ar putea avea efecte puternice.