Eurodeputații au cerut Comisiei Europene să apere ferm Curtea Penală Internațională (CPI) de sancțiunile impuse de Statele Unite, într-o scrisoare trimisă marți președintei Executivului european, Ursula von der Leyen, relatează Politico. Cei 58 de europarlamentari care au semnat scrisoarea au spus răspicat că aceste sancțiuni reprezintă „un atac al unei puteri străine asupra unei entități de pe teritoriul UE”. Eurodeputații au avertizat că însăși supraviețuirea Uniunii Europene este în joc.
Eurodeputații cer Comisiei Europene să blocheze sancțiunile impuse de SUA.
„Solicităm oficial activarea de urgență a tuturor instrumentelor aflate la dispoziția noastră pentru a proteja Curtea Penală Internațională de consecințele acestor sancțiuni”, scrie în scrisoarea semnată de 58 de parlamentari europeni.
Demersul a fost inițiat de Aurore Lalucq, eurodeputată S&D și președinta Comisiei pentru afaceri economice și monetare (ECON), și de Dirk Gotink, eurodeputat olandez din grupul PPE.
„Este vorba despre supraviețuirea Uniunii înseși”
Eurodeputații i-au mai cerut șefei Comisiei Europene, în scrisoarea citată, să „traseze o linia clară în relația cu administrația Statelor Unite”.
Administrația Trump a amenințat în mod repetat că va demola CPI „bucată cu bucată”. Washingtonul a impus deja sancțiuni mai multor judecători, inclusiv unor magistrați din Franța, Italia și Slovenia, după ce Curtea a emis un mandat de arestat pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu.
Noul pachet de sancțiuni, anunțat de SUA vineri, pune în pericol întreg sistemul financiar al CPI, care funcționează pe baza dolarului, și îi blochează accesul la majoritatea furnizorilor de servicii tehnologice.
Eurodeputații spun că aceste sancțiuni reprezintă „un atac al unei puteri străine asupra unei entități de pe teritoriul Uniunii Europene, care se folosește de propriul nostru sistem financiar”.
Ei cer Comisiei Europene să activeze un mecanism de protecție prevăzut în legislația europeană, cunoscut drept Statutul de blocare (Blocking Statute), care ar permite firmelor din UE să nu respecte sancțiunile americane după expirarea unei perioade de grație de 180 de zile.
După o întâlnire la Luxemburg, miniștrii de Externe ale țărilor UE au agreat să găsească soluții pragmatice pentru a permite firmelor europene să continue să lucreze cu Curtea Penală Internațională, au declarat pentru Politico doi diplomați.
Eurodeputații cer însă o reacție mai dură. „Miza este supraviețuirea valorilor Uniunii Europene, dar și autonomia Europei și credibilitatea sa în ceea ce privește protejarea cetățenilor și a entităților sale împotriva sancțiunilor străine”, au scris europarlamentarii în scrisoare.
„Este vorba despre supraviețuirea Uniunii înseși”, au atras ei atenția.
SUA amenință că vor distruge CPI „bucată cu bucată”
În ziua în care Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat unei foste judecătoare la CPI și președinta comisiei ONU care a catalogat acțiunile Israelului în Fâșia Gaza drept „genocid”, Statele Unite au anunțat pachetul de sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale de la Haga.
„Vom interzice tranzacțiile cu această instanță care acționează arbitrar, tăindu-i resursele și paralizându-i capacitatea de a acționa împotriva noastră. (...) Fie CPI renunță la amenințări, fie noi vom pune capăt existenței CPI.
Ne așteptăm ca aliații noștri - dintre care mulți fac parte din CPI și se bazează pe militarii americani pentru propria apărare - să tempereze această instanță care acționează abuziv. În caz contrar, Statele Unite își vor continua campania de destructurare a CPI, bucată cu bucată, până când americanii nu vor mai fi amenințați”, a spus secretarul de stat Marco Rubio.
În replică Curtea Penală Internațională a transmis că sancțiunile constituie un atac la adresa dreptului internațional, avertizând, totodată, că „istoria va judeca acest moment”.
„Curtea va continua să își îndeplinească pe deplin mandatul, cu independență și imparțialitate depline, acționând exclusiv pe baza legii și a probelor, în sprijinul nenumăratelor victime ale unor crime grave”, a anunțat președinta CPI, Tomoko Akane.
Curtea a cerut celor 125 de state membre să o susțină, afirmând că soarta sa „depinde acum și de statele care au creat-o”.