Austeritatea a venit la pachet cu mari probleme pentru mediul de afaceri. Motorul economiei, consumul, a scăzut cu 4%, iar peste 130.000 de firme fie au intrat în insolvenţă, fie în faliment. Doar în primele patru luni ale anului au fost concediaţi aproape 20.000 de angajaţi, iar asociaţiile patronale cer adoptarea urgentă a unui pachet de relansare economică pentru a nu intra în recesiune.
Şi antrepronorii români se pregătesc să încheie un an dificil din punct de vedere economic. Modificările fiscale luate de Guvern pe parcursul anului i-au afectat şi pe aceştia.
Este vorba, în principal, despre creşteri de taxe, creşterea TVA şi majorarea accizelor.
Un prim efect după aceste măsuri de austeritate a fost reprezentat de scăderea consumului cu 4% – altfel spus: România a înregistrat una dintre cele mai mari scăderi ale consumului din UE. Şi asta pentru că, afacerile din ţara noastră au dus-o mai greu.
Pe de altă parte, doar în primele opt luni ale anului 2025, firmele din România au notificat Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă cu privire la 20.000 de angajaţi ce vor fi concediaţi colectiv. Astfel, suntem martori la un alt efect al măsurilor de austeritate: mii de oameni au rămas fără un loc de muncă. Şi asta pentru că, fie firmele nu se mai descurcau să plătească atâtea salarii, fie au dat faliment sau şi-au relocat activitatea în alte ţări cu taxe mai mici şi forţă de muncă mai slab plătită.
Nicuşor Dan a cerut un pachet de relansare economică
În plus, Preşedintele României, Nicuşor Dan, a făcut un apel în urmă cu o lună: a cerut mediului de afaceri să vină cu un set de propuneri pentru relansare economică.
"Care sunt direcțiile pe care noi, în negocierea cu Comisia, vrem să le dezvoltăm în România? Vrem punctul dumneavoastră de vedere în această negociere. Bugetul național - care sunt zonele economice pe care vrem să le stimulăm? Avem o analiză a schemelor de ajutor de stat, ce a reușit, ce a eșuat, avem o perspectivă pe următorii ani? Eu nu am, dar dumneavoastră și specialiștii pe care noi să-i plătim, dumneavoastră să-i plătiți, pot să o aibă, astfel încât dezbaterea pe bugetul pe 2026 să aibă o puternică componentă cu privire la economia națională.
La fel, putem să vorbim de procesul legislativ. Sunt chestiuni care vizează mediul economic, sunt chestiuni care vizează educația. Cum facem ca școala și ce produce școala să fie în acord cu ce așteptați dumneavoastră în piață, ca forță de muncă?
Teoretic, dumneavoastră ar trebui să trimiteți către Guvern niște principii, iar acolo niște specialiști să elaboreze aceste principii și să le transforme în acte legislative, diverse normative. Această teorie nu funcționează, pentru că nu există capacitatea administrativă de a transforma niște idei care sunt corecte în niște principii. În momentul ăsta. Noi vrem să facem un stat care, într-un termen rezonabil, să poată să facă asta.
Dar, în momentul acesta, nu există această capacitate administrativă, să o spunem foarte clar. Și atunci, vă rog, în această perioadă de tranziție, să faceți ceea ce în mod normal nu ar trebui să faceți dumneavoastră și ar trebui să facă administrația, să veniți cu propunerile gata făcute pentru a fi implementate", a transmis la începutul lunii trecute şeful statului.
Acum, cei din mediul de afaceri vor veni cu un set de propuneri pentru relansarea eocnomică, dar și pentru sprijin pentru antreprenori. Pachetul cuprinde măsuri concrete pentru susținerea economiei românești și consolidarea competitivității naționale în context european și global.
De la 1 ianuarie 2026, vom avea, cel mai probabil, o creştere a salariului minim pe economie. Pe de altă parte, patronatele au fost cele care au cerut îngheţarea salariului minim pe economie.
Ştiri video recomandate
