IRCC, indicele în funcție de care sunt calculate ratele românilor începând cu anul 2019, a atins la 1 octombrie un nivel record de 6,06%. 400.000 de români vor plăti rate mai mari, iar pentru cei care au ales dobândă fixă în urmă cu trei ani rata va fi chiar mai mare. Analistul financiar Irina Chițu a explicat la Antena 3 CNN că cel puțin un an dobânzile vor rămâne mari. Mai grav însă, Chițu atrage atenția că și IRCC și ROBOR pot varia cu un punct procentual în plus sau în minus față de dobânda cheie, care în prezent a fost stabilită de Banca Națională la 6,5%. Astfel, IRCC ar putea ajunge până la 7,5%.
Viața devine și mai scumpă de la 1 octombrie pentru aproape un milion de români. După ce nivelul de trai devenise deja mult mai costisitor în ţara noastră din cauza măsurilor de austeritate, acum persoanele cu credite vor avea de achitat şi rate mai mari.
Rate mai mari pentru sute de mii de români
Un exemplu concret arată impactul direct în buzunar: un român cu un credit de 300.000 lei pe 30 de ani, cu o marjă a băncii de 3,5%, plătește astăzi o rată lunară de aproximativ 2.021 lei, la o dobândă de 9,05%.
De la 1 octombrie, rata va urca la 2.113 lei, odată cu creșterea IRCC la 6,06%. Diferența este de aproape 100 lei pe lună, fără ca debitorul să facă vreo modificare în contract.
Situația e și mai complicată pentru cei care în urmă cu trei ani au ales ratele cu dobândă fixă.
În urmă cu trei ani, cu dobânzi uriaşe la creditele imobiliare, băncile comerciale din România au venit cu o soluţie pentru români: dobândă fixă pe o perioadă de 3 ani. Era mult mai mică faţă de dobânda calculată cu IRCC, astfel ratele le-au scăzut cu câteva sute de lei.
Doar că acum, după refinanţare, contractele pe trei ani cu băncile se apropie de final, ceea ce înseamnă revenirea automată la dobânda variabilă, care este de multe ori aproape dublă. Contractele expiră tocmai când IRCC a atins un nivel record.
Practic, costul total al dobânzii poate să se dubleze: de la 5%, la peste 8% – calculat ca IRCC (6,06%) plus marja băncii, care poate varia între 1,5 și chiar 3%.
Economiștii avertizează: ratele vor rămâne mari cel puțin un an
Analistul financiar Irina Chițu a explicat că IRCC poate să varieze cu un punct procentual în plus sau în minus față de dobânda de politică monetară. Dobânda cheie este stabilită de Banca Națională a României și în prezent este de 6,5%. Astfel, nu este exclus ca IRCC să atingă nivelul de 7,5% în funcție de ce se întâmplă în piață.
„Așa cum știm, dobânda este prețul banilor. IRCC de la 1 octombrie este calculat în baza dobânzilor cu care s-au împrumutat băncile între ele în perioada 1 aprilie-1 iulie 2025, când a fost nevoie de bani în piață pentru că era perioada alegerilor și era cerere de bani în piață. Băncile s-au împrumutat între ele mai scump. Se face o medie a dobânzilor cu care s-au împrumutat băncile între ele în acea perioadă.
Avem cea mai ridicată dobândă, cel mai mare IRCC din 2019, ROBOR a fost și mai mare în acea perioadă, era peste 7,5%, este mai mare și acum, a ajuns la 6,5%. Este foarte important să ne uităm, când vrem să vedem cum va varia IRCC sau ROBOR, la dobânda de politică monetară.
În momentul acesta, dobânda cheie este de 6,5%, o găsim pe site-ul BNR. IRCC sau ROBOR pot să varieze cu un punct procentual mai mult sau mai puțin decât dobânda cheie. Deci poate să varieze între 5,5% și 7,5%. Dacă e cerere de bani în piață, se duce spre 7,5%, dacă nu e cerere de bani, se duce spre 5,5%”, a explicat analistul financiar la Antena 3 CNN.
Irina Chițu a avertizat că dobânzile vor rămâne mari încă cel puțin un an.
„Concluzia este că vom rămâne cu aceste dobânzi mari încă cel puțin un an pentru că avem inflație ridicată, dobânda cheie nu va scădea, Banca Națională încearcă să nu o crească.
Deja cererea a început să scadă în mod natural, fără să crească dobânzile, pentru că oamenilor deja le-au crescut facturile la utilități și alimente, încep să fie mai prudenți și nu iau credite”, a mai spus analistul financiar.
Creșterea IRCC vine când tot mai mulţi români au probleme în a-şi plăti ratele la bănci. Semnalele economice indică o tendinţă îngrijorătoare. Potrivit datelor oficiale, în ultimii 4 ani, numărul celor care au înregistrat restanţe la bănci a crescut cu peste 30%, ajungând la aproximativ 600.000.
