"România este într-o criză economică şi guvernul face faţă cu greu", este declaraţia economistului Adrian Negrescu. El a făcut o comparaţie între situaţia din 2010 şi acum, spunând că "FMI ne-a dat un împrumut de 19,95 miliarde de euro și ni se părea o sumă uriașă", iar acum am ajuns "să ne împrumutăm cu aproape un miliard de euro în fiecare săptămână". "Să trăieşti pe datorie nu mai e fezabil", a adăugat el, în direct la Antena 3 CNN.
"În 2010, FMI ne-a dat un împrumut de 19,95 miliarde de euro și ni se părea o sumă uriașă, pe care reușeam cu greu să o plătim. Am ajuns în 2025 să împrumutăm peste 50 de miliarde de euro în fiecare an, aproape un miliard de euro în fiecare săptămână, pentru a avea cu ce să plătim pensii și salarii. Iar, ca să descriu așa cum arată situația în momentul de față din punct de vedere financiar, noi am ajuns ca salariile bugetarilor plus cheltuielile sociale să reprezinte cam 90% din ce încasează statul din taxe și impozite. Dacă nu încasăm acești bani la timp, nu prea avem cu ce să plătim aceste cheltuieli, pensiile și salariile, și trebuie să ne împrumutăm, motiv pentru care ne împrumutăm foarte mult.
Mai mult decât atât, anul viitor, vrem să reducem deficitul bugetar, care e o mare povară, şi să-l coborâm undeva la 6,5%, că așa ne-am angajat în fața celor care ne finanțează și ne dau aceste împrumuturi. Ca să coborâm acolo, trebuie să tăiem de undeva aproape 10 miliarde de euro, adică aproximativ 50 de miliarde de lei. Problema se pune: de unde tai? Și avem două variante: ori creștem taxele din nou, ori începem să tăiem de la investiții, de la bunuri și servicii, de la cheltuielile cu personalul, de peste tot, ca să putem face rost de acești bani.
Ideea asta de a trăi pe datorie deja nu prea mai e fezabilă, pentru că suntem la niște dobânzi foarte mari și, dacă nu luăm măsuri de reformă, România, dincolo de aceste măsuri de austeritate, s-ar putea să nu mai fie împrumutată de nimeni. În momentul acela nu o să mai avem cu ce să plătim aceste salarii", a spus el, în direct la Antena 3 CNN.
El a subliniat faptul că am ajuns în situaţia aceasta din cauza "eeformelor pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile și al deficitelor bugetare care s-au acumulat". El a spus că cea mai mare greşeală făcută a fost "liberalizarea pieţei de energie", pentru că astfel "pur și simplu a distrus puterea de cumpărare".
"În primul rând, este rezultatul reformelor pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile și al deficitelor bugetare care s-au acumulat și, bineînțeles, ca și atunci (N.r. - în 2010), au explodat după alegeri. Suntem în situația în care trebuie să tăiem de undeva. Suntem într-o criză economică în care statul reușește cu greu să facă față. Da, s-au luat aceste măsuri de creșteri de taxe. Vă aduceți aminte de fostul premier care se tatua pe mână că nu crește TVA-ul? La dumneavoastră în emisiune spuneam că sigur va crește, pentru că asta e prima măsură pe care o au, de regulă, autoritățile când e vorba să aducă bani la buget. Problemele s-au acutizat atât de mult încât toate aceste creșteri de taxe vin una după alta. Și asta este marea problemă.
Vin pe acest cadru inflaționist, pe care tot noi ni l-am creat, pentru că am ajuns la inflația asta de 10%, cea mai mare din Europa, de trei ori mai mare decât media europeană. Pentru că anul acesta, să nu uităm un lucru, am liberalizat piața de energie, iar prețul energiei a crescut cu 70%. Bineînțeles că au explodat toate prețurile și noi suntem vinovați, pentru că noi ne producem energia. Aceea este cea mai mare greșeală: liberalizarea pieței de energie. Mi se pare cea mai mare greșeală pe care putea să o facă statul român în momentul ăsta, pentru că pur și simplu a distrus puterea de cumpărare, a distrus competitivitatea firmelor românești, pentru că importurile, în mod paradoxal, au ajuns să fie mai ieftine decât ceea ce producem noi în România", a adăugat el.
Premierul a prezentat, miercuri, un bilanţ al trimestrului 3 din 2025, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024. Ilie Bolojan a transmis că "România e pe calea cea bună", apoi a publicat cifrele care l-au făcut să afirme că "veniturile bugetare cresc, cheltuielile scad".
Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a aprobat marți proiectul de lege revizuit privind noile taxe locale care vor intra în vigoare de anul viitor, inclusiv majorarea impozitelor pe proprietate și mașini.
Astfel, impozitele locale plătite de cetăţeni pe case, apartamente, maşini şi terenuri ar urma să crească din 2026 cu 5,25%, cât a fost inflaţia în anul fiscal anterior, la care se mai adaugă o creştere de până la 70%, decisă de Guvern pentru a strânge bani la bugetul de stat.
Ştiri video recomandate
