Recenta intervenție a SUA în Venezuela, în urma căreia președintele Nicolas Maduro a fost adus în fața unei instanțe americane, reprezintă cel mai clar semnal al noii politici americane impuse de Donald Trump la Casa Albă. „Poți crede că trăiești într-o lume în care poți discuta cât vrei despre tot felul de finețuri la nivel internațional. Dar trăim într-o lume, una reală, care e guvernată de putere și de forță brută”, a declarat, la CNN, Stephen Miller adjunctul șefului de cabinet de la Casa Albă, responsabil cu securitatea națională.
„Acestea sunt legile de fier ale lumii”, a spus Miller.
Suntem o superputere. Și sub președintele Trump, avem de gând să ne comportăm ca o superputere
Declarațiile oficialului de la Casa Albă vin în contextul în care Donald Trump a anunțat clar că „SUA vor conduce Venezuela” și că americanii „vor lua înapoi” petrolul venezuelean.
Totodată, Donald Trump a sugerat că, după Venezuela, ar putea urma și alte ținte în America Latină pentru armata SUA, precum Cuba sau Columbia.
Răspunzând la o întrebare din partea unui reporter care a spus că este din Cuba, Trump i-a spus: „Cuba va fi ceva despre care vom ajunge să vorbim”.
„Vrem să ajutăm oamenii din Cuba, vrem să-i ajutăm și pe oamenii care au fost forțați să părăsească Cuba".
La rândul său, secretarul de Stat Marco Rubio a intervenit spunând că “atunci când președintele vorbește, ar trebui să-l luați în serios”, adăugând că mulți dintre gardienii care l-au ajutat pe Maduro erau cubanezi.
„Dacă aș locui în Havana și aș fi în guvern, aș fi cel puțin îngrijorat”, a adăugat Marco Rubio.
„Groenlanda ar trebui să facă parte din Statele Unite”
CNN notează că, din punct de vedere tehnic, Trump încă „nu conduce” Venezuela și că înlăturarea lui Maduro de la putere a lăsat încă intact un regim bazat pe un extrem de brutal aparat de represiune format din ofițeri de securitate și apropiați ai fostului lider venezuelean.
În schimb, incursiunea militară din Venezuela i-a deschis lui Trump „apetitul” pentru alte acțiuni militare pe care și le dorește a fi la fel de spectaculoase.
Cum ar fi, de pildă, Groenlanda.
Trump a amenințat astfel deschis un aliat NATO - Danemarca - atunci când a spus că „ne vom ocupa de Groenlanda în 2 luni”.
„Statele Unite sunt puterea NATO. Pentru ca Statele Unite să securizeze regiunea Arctică, să protejeze și să apere NATO și interesele NATO, evident, Groenlanda ar trebui să facă parte din Statelor Unite”, a spus Miller la CNN.
Groenlanda joacă un rol strategic vital în rutele de navigație din Atlantic. În plus, odată cu încălzirea globală și topirea calotelor glaciare, acest vast teritoriu va avea o importanță sporită în competiția dintre SUA, Rusia și China.
Donald Trump este astfel un președinte care dorește cuceriri, achiziții de terenuri și care a pus obsesia pentru achiziția de „pământuri” sau „minereuri rare” în centrul politicii sale externe. Iar sub solul Groenlandei zac uriașe astfel de zăcăminte, vitale pentru industriile tech și de apărare ale SUA, se mai arată în analiza CNN.
Ce este „doctrina Monroe”, folosită ca pretext de Trump pentru intervenția din Venezuela
Donald Trump și-a prezentat intențiile încă din luna decembrie 2025, în cadrul prezentării noii strategii de securitate națională a SUA. Conform acestui document, SUA ar trebui să reînvie Doctrina Monroe din secolul al XIX-lea, numită astfel după preşedintele SUA, James Monroe (1817-1825).
„Doctrina Monroe” datează din 1823 și consideră emisfera vestică drept „zona de influență a Statelor Unite”.
Noua strategie de securitate a SUA menționează că Trump va „restaura superioritatea americană” în emisfera vestică, plasată în fruntea priorităților de politică externă ale actualei administrații.
„Politica externă a președintelui Trump (...) este motivată, mai presus de toate, de ceea ce funcționează pentru America”, se spune în textul strategiei SUA.
Aceasta menționează că Trump va „restaura superioritatea americană” în emisfera vestică, plasată în fruntea priorităților de politică externă ale actualei administrații.
Doctrina Monroe a reprezentat, practic, fundamentul politicii externe a SUA în secolele XIX și XX. Conform BBC, în anul 1904, președintele american de la acea vreme, Theodore Roosevelt, a extins doctrina, în contextul presiunilor presiunilor exercitate de creditorii europeni asupra statelor latino-americane: astfel, SUA puteau interveni în situația în care țările din America Latină și de Sud nu își mai putea asigura stabilitatea internă,
Ulterior, doctrina Monroe a fost invocată de administrația SUA pentru intervenții în state precum Puerto Rico (anexat în 1930), Cuba, Panama, Nicaragua, Guatemala, Honduras, El Salvador, Haiti sau Republica Dominicană.
