Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a declarat într-un interviu pentru BBC că, în opinia sa, există acum o „amenințare reală” de acțiune militară a SUA împotriva Columbiei. Petro a spus că Statele Unite tratează alte națiuni ca parte a unui „imperiu” american. Declarațiile vin după ce Trump a amenințat Columbia cu acțiuni militare. El a afirmat că SUA riscă să se transforme dintr-o țară care „domină lumea” într-una „izolată de lume”.
De asemenea, Petro a acuzat agenții Serviciului american pentru Imigrație și Vamă (ICE) că ar acționa ca „brigăzi naziste”. Trump a extins semnificativ operațiunile ICE, ca parte a ceea ce administrația spune că este o reprimare a criminalității și a imigranților care au intrat ilegal în SUA.
După loviturile americane asupra Venezuelei și capturarea lui Nicolas Maduro, președintele SUA, Donald Trump, a spus că o operațiune militară care să vizeze Columbia „sună bine”. Trump i-a spus, de asemenea, în mod repetat lui Petro „să-și păzească fundul”, remarci condamnate ferm de președintele columbian.
Trump și Petro au vorbit la telefon miercuri seară, după care Trump a anunțat că își va întâlni omologul columbian la Casa Albă în „viitorul apropiat”. Într-o postare pe platforma sa, Truth Social, făcută târziu miercuri, după convorbire, Trump a descris discuția cu Petro drept o „mare onoare”. Un oficial columbian declara atunci că discuția a reflectat o schimbare de retorică la 180 de grade „din ambele părți”.
Însă joi, tonul lui Petro a sugerat că relațiile nu s-au îmbunătățit semnificativ.
El a spus pentru BBC că apelul a durat puțin sub o oră, și că a acoperit „traficul de droguri din Columbia” și punctul de vedere al Columbiei despre Venezuela și „ce se întâmplă în America Latină în relația cu Statele Unite”.
Petro a criticat dur recentele acțiuni americane de aplicare a legii imigrației, acuzând agenții ICE că operează ca „brigăzi naziste”. Trump a acuzat țări precum Columbia și Venezuela că nu fac suficient pentru a combate traficul de droguri. De la revenirea la Casa Albă, președintele SUA a trimis agenți ICE în orașe din întreaga țară. Agenția aplică legile imigrației și desfășoară investigații privind imigrația fără acte. De asemenea, joacă un rol în îndepărtarea imigranților fără documente din SUA.
Administrația susține că a deportat 605.000 de persoane între 20 ianuarie și 10 decembrie 2025. Totodată, a afirmat că 1,9 milioane de imigranți au plecat de bună voie după o campanie agresivă de informare publică ce îi încuraja să facă asta ca să evite arestarea sau detenția. Aproximativ 65.000 de persoane se aflau în detenția ICE la 30 noiembrie 2025, potrivit datelor obținute de proiectul privind imigrația al Transactional Records Access Clearinghouse, un compendiu de date guvernamentale realizat de Universitatea Syracuse.
Petro a spus că ICE „a ajuns în punctul în care nu mai persecută doar latino-americani pe străzi, ceea ce pentru noi este o insultă, ci omoară și cetățeni ai Statelor Unite”. El a adăugat că, dacă acest lucru continuă, „în loc de o Americă ce domină lumea, un vis imperial, va fi o Americă izolată de lume. Un imperiu nu se construiește prin izolare față de lume”.
Petro a spus că SUA, de „decenii”, tratează alte guverne, în special în America Latină, ca un „imperiu”, indiferent de lege.
Cei doi lideri sunt adversari de mult timp, și se insultă și amenință cu tarife pe rețelele sociale.
După acțiunea militară a SUA în Venezuela, Petro a acuzat Washingtonul că urmărește războaie pentru „petrol și cărbune”, adăugând că, dacă SUA nu s-ar fi retras din Acordul de la Paris, prin care țările au convenit să limiteze creșterea temperaturii globale prin reducerea utilizării combustibililor fosili, „nu ar exista războaie, ar exista o relație mult mai democratică și pașnică cu lumea. Și cu America de Sud”. „Despre asta este chestiunea venezueleană”, a spus el.
După comentariile lui Trump care au amenințat cu acțiuni militare în Columbia, în țară au avut loc demonstrații în numele suveranității și democrației.
Petro a spus pentru BBC că remarcele lui Trump reprezintă o „amenințare reală”, invocând pierderi teritoriale ale Columbiei, precum Panama, în secolul XX, și a afirmat că „posibilitatea de a înlătura [amenințarea] depinde de discuțiile în curs”.
Întrebat cum s-ar apăra Columbia în cazul unui atac american, Petro a spus că ar „prefera să fie vorba despre dialog”. El a adăugat că „se lucrează” în acest sens. Însă a continuat: „Istoria Columbiei arată cum a răspuns în fața unor armate mari”. „Nu este vorba despre a confrunta o armată mare cu arme pe care nu le avem. Nici măcar nu avem apărări antiaeriene. În schimb, ne bazăm pe mase, pe munții noștri și pe junglele noastre, așa cum am făcut întotdeauna.”
Petro a confirmat că a vorbit și cu Delcy Rodríguez, președinte interimar al Venezuelei și fost vicepreședinte și ministru al petrolului, și că a invitat-o în Columbia.
El a spus că Venezuela a fost „mult timp supusă interferențelor din partea diferitelor agenții de informații”, adăugând că, deși astfel de agenții au permisiunea să opereze în Columbia, acest lucru este valabil doar pentru a combate traficul de droguri. El a denunțat tentativele a ceea ce a numit „alte operațiuni sub acoperire” în Columbia.
El nu a comentat direct la întrebarea dacă se teme că CIA ar putea desfășura în Columbia operațiuni sub acoperire similare celor din Venezuela sau dacă se teme că în propriul guvern ori în cercurile apropiate ar putea exista informatori.
Vorbind la bordul avionului Air Force One după operațiunea din Venezuela, Trump l-a descris pe Petro drept „un om bolnav căruia îi place să facă cocaină și să o vândă în Statele Unite”, adăugând: „Nu o să mai facă asta prea mult timp.”
Petro a negat acuzațiile, spunând că „s-a dovedit întotdeauna că nu sunt implicat în așa ceva”. „De 20 de ani lupt împotriva cartelurilor drogurilor, cu prețul ca familia mea să fie nevoită să plece în exil”, a spus el.
Fost luptător de gherilă, Petro a urmărit o strategie de „pace totală” de la preluarea mandatului, punând accent pe dialogul cu grupările armate. Criticii spun că abordarea a fost prea blândă, iar producția de cocaină a atins niveluri record.
Întrebat ce a eșuat și dacă își asumă responsabilitatea, Petro a spus că creșterea cultivării de coca încetinește și a descris „două abordări simultane”. „Una, să vorbim despre pace cu grupuri care sunt bandiți. Și cealaltă, să dezvoltăm o ofensivă militară împotriva celor care nu vor pace.”
El a spus că negocierile sunt în desfășurare în sudul Columbiei, „unde a avut loc cea mai mare reducere a cultivării frunzei de coca” și „unde rata omuciderilor în Columbia a scăzut cel mai mult”. Cocaina este făcută din frunzele plantei de coca. Politica dialogului, a spus el, a fost menită să „dezescaladeze violența”, adăugând: „nu suntem naivi, știm cu cine negociem.”
Ştiri video recomandate
