Dronele rusești au lovit cel puțin o duzină de nave comerciale în Marea Neagră în ultimele săptămâni, ucigând mai mulți marinari decât au murit în timpul războiului din Iran. Scopul Rusiei este de a limita comerțul prin porturile ucrainene, care exportă aproape toate cerealele țării. Însă unele atacuri au avut loc în apropierea sau în interiorul apelor teritoriale a două state NATO: România și Bulgaria. Astfel, Marea Neagră a devenit cea mai periculoasă cale navigabilă din lume, potrivit CNN.
Atacurile din Marea Neagră vin după luni de atacuri ucrainene asupra navelor care folosesc porturile rusești din regiune și Marea Azov adiacentă.
În mai multe rânduri, potrivit unor surse din domeniul transporturilor maritime și al securității, Rusia a combinat dronele maritime cu cele aeriene. A început să utilizeze drone cu reacție dezvoltate recent, care sunt mai rapide și mai dificil de interceptat, precum și drone capabile să lovească ținte în mișcare.
În total, cel puțin 30 de marinari au fost uciși sau sunt dispăruți, potrivit serviciilor de urmărire maritimă și guvernelor României și Bulgariei.
În cel mai recent atac, trei drone au lovit o navă container săptămâna trecută în timp ce se apropia de Portul Constanța. Un avion de supraveghere francez a filmat o dronă care se îndrepta spre nava Contship Jet, iar o înregistrare video ulterioară a arătat nava înclinându-se puternic înainte de a se scufunda.
Când a fost lovită, ambarcațiunea se afla la doar 25 de kilometri de coasta bulgară.
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a declarat că intensificarea atacurilor „transformă Marea Neagră într-o zonă de pericol pentru transportul maritim civil”.
Rusia și-a intensificat atacurile cu rachete și drone asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, în special asupra orașului Odesa, în timpul verii. Ucraina a exportat 1,09 milioane de tone de grâu în septembrie, jumătate din cele 2,05 milioane de tone pe care le exportau cu un an înainte, potrivit cifrelor guvernamentale.
Ucrainenii au încercat să devieze exporturile către porturi mai mici de pe Dunăre, care se învecinează cu România, iar dronele rusești le-au urmat.
Creșterea numărului de atacuri a început la începutul lunii octombrie, când nava Alfa Watan, deținută de turci, care se îndrepta din Egipt spre portul românesc Sulina, a fost lovită de drone aeriene și navale. Nouă membri ai echipajului sirieni și un egiptean au murit, iar nava s-a scufundat.
Șase zile mai târziu, 11 membri ai echipajului de pe HS Dignity, majoritatea sirieni, au murit când nava a fost lovită în largul coastei bulgare, în timpul noapții.
Un activist al navigatorilor sirieni, Mohammad Hajjouz, a declarat pentru CNN că, după primul atac asupra navei Dignity, echipajul a văzut o ambarcațiune fără echipaj apropiindu-se. Incapabili să lanseze complet bărcile de salvare, membrii echipajului au sărit în apă.
„Au început să se strige unii pe alții și să încerce să se regrupeze, dar marea era agitată și apa extrem de rece, ceea ce i-a făcut pe membrii echipajului să se îndepărteze unul de celălalt”, a spus Hajjouz.
În ciuda pericolului tot mai mare, unele firme de transport maritim încă operează în Marea Neagră.
„Dificultățile economice îi împing pe marinari să accepte muncă în zone periculoase. Uneori sunt atrași de oferte de salarii suplimentare. Alții sunt obligați să lucreze în aceste zone din cauza oportunităților limitate de angajare”, a spus Hajjouz.
Pe 15 octombrie, alte patru nave comerciale au fost vizate, inclusiv în apele teritoriale românești și în zona sa economică exclusivă, iar opt vieți s-au pierdut.
Două nave-cisternă pentru transportul de produse chimice, Wine Trader și Yara J, au luat foc după ce au fost lovite în apropierea Canalului Sulina.
Șase cetățeni beninezi și un cetățean rus de la bordul navei Wine Trader, care a fost lovită de trei drone, potrivit operatorului acesteia, au fost uciși.
„Forțele rusești atacă nave legate de comerțul ucrainean, aflate acum în zonele economice exclusive a două state membre NATO”, potrivit analiștilor maritimi de la Ambrey, o firmă de informații maritime.
„Apele românești și bulgare nu ar trebui să mai fie tratate ca fiind sigure în mod implicit”, a adăugat Ambrey, spunând că mai multe nave au fost cel mai probabil vizate din cauza legăturilor lor cu exportul de cereale din Ucraina.
Moscova nu a recunoscut toate atacurile, dar în mai multe cazuri Ministerul Apărării rus a susținut că navele vizate transportau „încărcături militare și cu dublă utilizare” pentru forțele armate ucrainene.
Un răspuns incoerent
Răspunsul european a fost, însă, fragmentat. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că alianța „și-a consolidat deja postura de-a lungul flancului estic”, pe măsură ce atacurile rusești încalcă granițele Alianței.
Guvernul bulgar, care are relații relativ bune cu Moscova, a fost reticent în a acuza Rusia.
Bulgaria a solicitat NATO să desfășoare avioane de luptă și sisteme anti-drone pentru a-și consolida apărarea, potrivit ministrului Apărării, Dimitar Stoyanov, care se așteaptă, de asemenea, ca Bulgaria să se alăture unei inițiative NATO anti-drone.
Românii au început operațiuni de patrulare cu avioane F-16 de-a lungul coastei. Una dintre ele a doborât două drone rusești de ultimă generație deasupra apelor teritoriale românești la sfârșitul lunii octombrie.
România a declarat, de asemenea, că va accelera dezvoltarea capacităților și echipamentelor de supraveghere pentru contracararea minelor și dronelor din Marea Neagră. Însă măsurile luate nu au fost suficiente pentru a liniști transportatorii. Traficul care vizitează porturile ucrainene a scăzut brusc, în timp ce tarifele de asigurare au crescut vertiginos.
Luna trecută, Comitetul Comun de Război, care evaluează riscul pentru piața asigurărilor din Londra, a extins zonele definite drept „cu risc ridicat” pentru a include întreaga regiune a Mării Negre, excluzând apele teritoriale ale Turciei, României, Bulgariei și Georgiei.
Impactul potențial asupra sistemului alimentar global
Asigurările mai mari sunt vești proaste pentru exporturile agricole vitale ale Ucrainei, dintre care 90% tranzitează calea navigabilă. Ucraina furnizează aproximativ 15% din exporturile globale de porumb și 10% din grâu și este principalul exportator mondial de ulei de floarea-soarelui.
Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a descris Marea Neagră ca fiind vitală pentru securitatea alimentară globală.
„Însă Rusia a luat în vizor libertatea navigației în Marea Neagră și, odată cu ea, o gură de oxigen pentru atât de mulți oameni”, a declarat el, luna trecută.
La rândul său, administrația Trump a dat vina pe ambele părți pentru atacurile asupra navelor.
„Avem companii americane care ne sună și ne spun: «Hei, acela era petrolul nostru pe nava care a fost lovită de Ucraina». Acum, nu cred că Ucraina i-a vizat intenționat, dar acele nave au fost lovite”, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio luna trecută.
„NATO și statele riverane Mării Negre trebuie să dezvolte apărări anti-drone, iar Alianța ar trebui să își consolideze prezența în spațiul aerian românesc și bulgar, precum și pe uscat”, a spus Dimitar Bechev, directorul Programului Dahrendorf de la St Antony's College din Oxford.
„Pe mare, Turcia, România și Bulgaria ar putea face mai mult pentru a impune libertatea navigației”, a declarat Bechev pentru CNN.
