Echipa americană care a plecat spre o insulă îndepărtată din Pacific, în speranța de a rezolva misterul dispariției Ameliei Earhart, a anunțat că expediția s-a încheiat fără rezultate, după ce obiectul care părea a fi avionul acesteia era, de fapt, un morman de copaci aduși de valuri pe țărm. „Din păcate, nu am reușit să găsim acea dovadă incontestabilă”, a spus Steve Schultz de la Universitatea Purdue. Expediția a vut loc pe atolul Nikumaroro, aflat la jumătatea distanței dintre Australia și Hawaii, scrie, luni, The Guardian.
Earhart și navigatorul ei, Fred Noonan, au dispărut în 1937 în timpul încercării lor de a circumnaviga globul la ecuator, ceea ce a dus la una dintre cele mai ample căutări aeriene și maritime din istorie. Aproape 90 de ani mai târziu, oamenii încă mai caută, Nikumaroro din arhipelagul Kiribati fiind considerat un candidat principal pentru locul unde s-ar fi putut prăbuși.
În vizitele anterioare pe atolul nelocuit s-au găsit semne ale unei tabere de naufragiați, un pantof de femeie din anii 1930 și alte dovezi interesante atribuite celebrului aviator, inclusiv sticlă dintr-un borcan de cremă de cosmetice pentru pistrui.
Cea mai recentă misiune a pornit de la imagini din satelit din 2020 care au arătat un obiect alungit, alb, situat în apele puțin adânci ale insulei, lângă un afloriment nisipos numit Peninsula Taraia. Alți exploratori au identificat rapid obiectul ca fiind un copac căzut, dar Richard Pettigrew, care conduce organizația non-profit Archaeological Legacy Institute, a găsit și alte imagini, inclusiv o înregistrare video care arăta ceea ce bănuia a fi o strălucire metalică în apă.
După o călătorie de mai multe zile cu nava și întârzieri ulterioare din cauza vremii nefavorabile, expediția formată din 17 persoane a reușit să treacă prin atolul înconjurat de corali și să instaleze corturi pentru a efectua patru zile de cercetare, inclusiv detecție de metale.
Echipajul a fost forțat să doarmă în larg, parțial din cauza crabilor de cocos masivi care trăiesc pe uscat, cunoscuți sub numele de „crabi tâlhari” pentru curiozitatea lor atunci când caută hrană.
Până luni, Universitatea Purdue a confirmat într-un comunicat că „anomalia vizuală” era „probabil o colecție de copaci mari depuși de-a lungul liniei de nisip a peninsulei”.
Se spunea că strălucirea făcea parte dintr-un proces natural.
„Suprafața reflectorizantă a fragmentului, asociată mult timp cu ideea că obiectul era o substanță metalică, se datora stratului său de carbonat. Alte obiecte găsite de echipă erau acoperite în mod similar cu un amalgam strălucitor, concretizat, de nisip de coral”, mai spune Universitatea.
Călătoria a fost parțial sponsorizată de universitatea din Indiana, unde Earhart a predat și a îndrumat tinere pilote și care a contribuit la finanțarea avionului ei Lockheed Electra 10-E modificat, cunoscut sub numele de „laboratorul zburător”.
„Deși știm că acest lucru este dezamăgitor pentru mulți, inclusiv pentru noi, această misiune adaugă un nou capitol în căutarea răspunsului suprem la misterul a ceea ce i s-a întâmplat lui Earhart în timpul încercării sale de a circumnaviga globul, acum aproape nouă decenii”, se arată în comunicatul universității.
Călătoria se adaugă unei liste tot mai mari de ipoteze respinse, inclusiv aceea că Earhart, care a fost prima femeie care a efectuat un zbor transatlantic solo fără escală, a fost capturată de forțele japoneze sau că a supraviețuit și a trăit sub un pseudonim.
