Comisia Europeană afirmă că Cipru este pregătit să adere la spațiul Schengen. Totuși, Austria și Olanda, două țări care s-au opus ani la rând aderării României, au rezerve legate de securitatea frontierelor cipriote. Problemele legate de divizarea insulei și de bazele militare britanice ar putea complica în continuare drumul Ciprului către zona europeană de liberă circulație, potrivit unei analize DW.
Alături de Irlanda, Cipru este în prezent singurul stat membru al Uniunii Europene care nu face parte din spațiul european de liberă circulație. După ani de pregătiri și implementarea a 120 de recomandări tehnice, Nicosia a primit în iulie o evaluare pozitivă din partea Comisiei Europene, care a confirmat pregătirea tehnică a țării.
Recomandările, formulate în cadrul evaluărilor UE începute în 2021, au vizat domenii precum controlul frontierelor, politica în materie de vize, accesul la bazele de date europene de securitate și cooperarea polițienească. Punerea lor în aplicare a necesitat atât modernizări tehnologice, cât și reforme legislative și administrative.
Pe 1 octombrie, ministrul adjunct pentru Migrație și Protecție Internațională al Ciprului, Nicholas Ioannides, a confirmat că „se consideră în prezent că toate recomandările formulate de Comisia Europeană au fost implementate”.
Potrivit lui Ioannides, Cipru este pregătit din punct de vedere tehnic să adere la Schengen, următorul pas fiind obținerea acordului politic necesar.
Austria și Țările de Jos își exprimă rezervele
Totuși, o evaluare tehnică pozitivă nu este suficientă pentru ca Cipru să adere la spațiul Schengen. Aderarea necesită o decizie unanimă a Consiliului UE, după consultarea Parlamentului European.
Potrivit informațiilor obținute de DW, Austria și Țările de Jos și-au exprimat deja, în mod informal, rezerve legate de problemele de securitate asociate Liniei Verzi, care împarte insula Cipru, și de statutul special al bazelor britanice suverane.
Deși niciuna dintre cele două țări nu a amenințat oficial că va bloca aderarea Ciprului, rezervele lor au o importanță deosebită. Atât Austria, cât și Țările de Jos au ridicat anterior obiecții față de extinderea spațiului Schengen la Bulgaria și România.
Ce este Linia Verde
Poate cel mai important obstacol este Linia Verde, linia de încetare a focului, lungă de aproximativ 180 de kilometri, care împarte Ciprul de la intervenția militară a Turciei din 1974. Aceasta separă zonele controlate de Republica Cipru, recunoscută la nivel internațional, de partea de nord a insulei, controlată de turci.
Zona tampon este monitorizată de Forța de menținere a păcii a Organizației Națiunilor Unite în Cipru (UNFICYP), în timp ce Linia Verde nu este, în sine, o frontieră de stat recunoscută la nivel internațional.
Trecerea între cele două părți se face prin nouă puncte de trecere desemnate și este reglementată printr-un regulament special al UE. Acest aranjament aparte reprezintă o provocare pentru aderarea la Schengen, deoarece Republica Cipru nu exercită control efectiv de-a lungul întregii linii. În același timp, Nicosia respinge orice aranjament care ar putea transforma Linia Verde într-o frontieră externă, fie din punct de vedere juridic, fie chiar simbolic.
„Problema ridicată de unele țări din spațiul Schengen este că Republica Cipru nu controlează întreaga Linie Verde. Poate controla punctele de trecere, dar există și porțiuni de teren deschise”, a declarat pentru DW dr. Nasia Hadjigeorgiou, conferențiar universitar în domeniul justiției tranziționale și al drepturilor omului la Facultatea de Drept a UCLan Cyprus.
„Pentru ca Republica Cipru să fie considerată că deține controlul deplin, ar trebui să se schimbe ceva. Fie problema cipriotă ar trebui rezolvată, fie ar trebui instituită o frontieră fizică strict controlată. Nu există altă cale”, a spus Hadjigeorgiou.
De ce reprezintă bazele britanice suverane o problemă
Un alt obstacol în calea aspirațiilor Ciprului de a adera la Schengen este prezența bazelor britanice suverane Akrotiri și Dhekelia, care au rămas sub suveranitatea Regatului Unit după ce Cipru și-a câștigat independența, în 1960. Împreună, cele două zone se întind pe 254 de kilometri pătrați, echivalentul a 98 de mile pătrate, reprezentând aproape 3% din suprafața insulei, și rămân teritoriu aflat sub suveranitate britanică.
Principala complicație privește zona bazei Dhekelia, care se învecinează atât cu teritoriul controlat de Republica Cipru, cât și cu autoproclamata Republică Turcă a Ciprului de Nord, nerecunoscută la nivel internațional.
În această zonă se află două puncte de trecere, la Pergamos și Strovilia, unde controalele sunt efectuate de autoritățile britanice. Regatul Unit nu mai este membru al Uniunii Europene.
Dr. Nasia Hadjigeorgiou explică dificultățile generate de acest aranjament neobișnuit: „Situația este problematică deoarece zona în cauză este controlată, pe de o parte, de autoritățile din nordul ocupat și, pe de altă parte, de bazele britanice suverane.”
„Prin urmare, Regatul Unit ar controla cine intră și cine iese din spațiul Schengen. Este o situație neobișnuită, întrucât, în mod normal, statele membre Schengen sunt cele care decid cine poate intra și ieși din această zonă”, a spus ea.
Potrivit informațiilor obținute de DW, Nicosia și autoritățile bazelor britanice suverane au început deja discuții pentru modernizarea procedurilor de control la frontieră de la Pergamos și Strovilia, astfel încât acestea să fie aliniate cerințelor UE.
Între timp, Nicosia și-a intensificat eforturile diplomatice pentru a obține consensul necesar. Pe 1 octombrie, ministrul adjunct pentru Migrație, Nicholas Ioannides, a avut întâlniri bilaterale cu omologii săi din Austria, Țările de Jos și Finlanda, în marja reuniunii Consiliului UE pentru Justiție și Afaceri Interne, desfășurate la Luxemburg. Aderarea Ciprului la Schengen s-a numărat printre subiectele discutate.
Cipru a obținut, de asemenea, un sprijin politic important pe 7 octombrie, în cadrul summitului celor nouă state membre mediteraneene ale UE (MED9), desfășurat în Croația.
În declarația comună, liderii au salutat evaluarea pozitivă a Comisiei Europene și au cerut finalizarea la timp a procesului de aderare a Ciprului.
Cu toate acestea, surse diplomatice care au vorbit cu DW sub condiția anonimatului au avertizat că, în pofida semnalelor pozitive, aderarea Ciprului la spațiul Schengen nu trebuie considerată în niciun caz o certitudine.
Aceleași surse consideră foarte probabil ca UE să aleagă să aștepte rezultatul eforturilor aflate în desfășurare pentru soluționarea problemei cipriote înainte de a lua o decizie care ar putea genera complicații politice și practice suplimentare.
