Uniunea Europeană a dat în judecată compania IBM și două firme europene din cauza întârzierilor repetate în dezvoltarea noului său sistem inteligent de control al frontierelor, a cărui implementare a provocat perturbări pe scară largă în aeroporturi în această vară, potrivit Financial Times.
EU-Lisa, agenția UE care supraveghează sistemul, a dat în judecată compania americană de tehnologie, grupul francez de IT Atos și contractorul italian din industria de apărare Leonardo, din cauza întârzierilor înregistrate după ce consorțiul a ratat în repetate rânduri termenele-limită și a contestat avertismentele și amenzile aplicate de agenție, potrivit unor comunicări interne consultate de Financial Times.
Noul Sistem de intrare/ieșire (Entry/Exit System – EES) îi obligă pe călătorii din afara blocului comunitar să își scaneze amprentele și să li se fotografieze chipul la prima intrare în spațiul Schengen, în încercarea de a identifica persoanele care depășesc perioada permisă de ședere sau care sunt căutate de autorități. Spațiul Schengen de liberă circulație cuprinde 29 de țări europene, majoritatea membre ale UE.
Programat inițial să fie lansat în 2022, sistemul a fost implementat integral abia în acest an, iar introducerea sa a fost afectată de probleme ale componentelor software și hardware, inclusiv de situații în care scanerele de amprente nu funcționau corespunzător atunci când erau murdărite de transpirație, provocând cozi care au durat ore întregi în aeroporturi din întreaga Europă. Unele țări din UE încă sunt în proces de achiziționare a scanerelor.
EU-Lisa a confirmat în cel mai recent raport financiar anual, publicat în iulie, că a intentat un proces în decembrie 2025, în Estonia, țara în care se află sediul agenției. „În urma diferitelor întârzieri în livrarea EES de către un consorțiu contractant, agenția a activat căile de atac contractuale și juridice disponibile pentru a-și proteja interesele financiare”.
Un purtător de cuvânt al Tribunalului Districtual Harju din Estonia, cea mai mare instanță de acest tip din țară, a confirmat că acțiunea civilă a fost înregistrată la această instanță. Nu au avut loc audieri și nici nu au fost programate, a adăugat acesta.
EU-Lisa a refuzat să comenteze litigiul aflat în desfășurare și a precizat că acesta „nu are niciun impact asupra funcționării Sistemului de intrare/ieșire (EES), care este pe deplin operațional în întreaga Europă”.
Care sunt acuzațiile Comisiei Europene
Comisia Europeană a subliniat că procesul vizează „întârzierile în livrarea EES în perioada dezvoltării sistemului” și „nu are legătură cu funcționarea EES”.
Leonardo și Atos au refuzat să comenteze procedurile judiciare. IBM nu a răspuns unei solicitări de comentarii.
Scrisorile schimbate între consorțiu și EU-Lisa, consultate de Financial Times, arată că neînțelegerile privind termenele-limită nerespectate și amenzile datează de mai mulți ani.
Într-o scrisoare din octombrie 2021, Atos Belgium și IBM Belgium au contestat „atât principiul...cât și calculul” unei amenzi care le fusese aplicată, susținând că întârzierile au fost provocate de „factori externi”, inclusiv de pandemia de Covid-19.
Câteva luni mai târziu, în februarie 2022, cele trei companii au contestat noile termene-limită stabilite de EU-Lisa. „Ignorarea realității nu este prudentă și nu va ajuta la îndeplinirea planului. Dimpotrivă, lucrul pe baza unui plan nerealist va provoca frustrare tuturor părților implicate”, a scris consorțiul. Acesta a criticat, de asemenea, „guvernanța generală” a agenției UE.
Într-o scrisoare din martie 2022, un reprezentant al IBM a fost de acord ca EU-Lisa să rețină anumite plăți până la soluționarea problemei despăgubirilor.
Ce invocă autoritățile europene
În raportul financiar pentru 2022, EU-Lisa a declarat că „a întâmpinat dificultăți cu consorțiul contractat pentru implementarea EES” și că evalua „costurile suplimentare” provocate de întârzieri, care au amânat și alte sisteme informatice. Acest lucru s-a întâmplat după ce valoarea totală a contractului fusese deja majorată de la 142 de milioane de euro la 212 milioane de euro în 2021.
Un an mai târziu, agenția a precizat în raportul său anual că întârzierile „au crescut necesarul bugetar pentru implementarea” EES, inclusiv prin majorarea costurilor de întreținere a componentelor hardware și software. Documentele financiare arată că agenția aproape a dublat bugetul EES în 2023, până la 40 de milioane de euro, prin realocarea fondurilor de la alte proiecte.
Contractul a expirat anul trecut, iar un nou consorțiu de companii a preluat implementarea EES, deși Atos, Leonardo și IBM au rămas responsabile până în august, potrivit EU-Lisa.
Proiectul s-a confruntat și cu acuzații privind riscurile de securitate cibernetică. Financial Times a relatat anul trecut că Atos și-a folosit biroul din Moscova pentru a achiziționa software destinat sistemului sensibil de control al frontierelor. EU-Lisa a declarat că nu au fost identificate breșe de securitate.
Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a constatat că există „elemente suficiente” pentru a justifica o investigație suplimentară și a precizat că acuzațiile privind implicarea Rusiei, dacă se dovedesc adevărate, ar constitui o încălcare a contractului. Cu toate acestea, OLAF a trimis cazul înapoi la EU-Lisa, deși a descris evaluarea inițială a agenției drept „insuficientă”, potrivit unui raport intern consultat de Financial Times.
