România se află pe ultimile locuri în UE în privința stării de sănătate a populației, potrivit unui raport publicat de OECD. De asemenea, românii se află la coada clasamentului când vine vorba despre speranța de viață în raport cu țările europene. Cauzele țin de un sistem de sănătate disfuncțional, poluare, dar mai ales de obiceiurile nesănătoase precum fumatul sau mâncarea ultra-procesată, asociate cu bolile cronice.
Factorii de risc comportamentali și de mediu explică peste o treime din totalul deceselor, arată raportul citat. Conform estimărilor, aproximativ 29% din totalul deceselor din România în 2021 ar putea fi atribuite factorilor de risc comportamentali, precum fumatul, obiceiurile alimentare (de exemplu, niveluri ridicate de consum de zahăr și sare, împreună cu consumul scăzut de fructe și legume), consumul de alcool și activitatea fizică scăzută.
Poluarea aerului, sub formă de ozon și expunerea la particule fine (PM2,5), a fost asociată cu 6% din mortalitatea generală, o cifră mai mare decât în majoritatea țărilor UE.
Obiceiurile nesănătoase, asociate cu o treime dintre decesele înregistrate în România
Fumatul rămâne o preocupare majoră atât în rândul adulților, cât și al adolescenților. În ciuda unei ușoare reduceri a ratelor de fumat din 2008, aproximativ unul din cinci adulți fuma încă zilnic în 2019 - o proporție comparabilă cu media UE.
Există un decalaj mare între sexe: bărbații sunt de aproape patru ori mai predispuși să fumeze decât femeile (31% față de 8%). Fumatul în rândul adolescenților este, de asemenea, ridicat, 23% dintre tinerii de 15 ani declarând că au fumat țigări obișnuite în ultima lună din 2022 – cu mult peste media UE (17%).
Raportul constată faptul că utilizarea țigărilor electronice a devenit, de asemenea, foarte populară: 26% dintre tinerii de 15 ani au declarat că au vapat cel puțin o dată în ultima lună din 2022, depășind media UE (21%). România a luat măsuri majore pentru a reduce fumatul în ultimul deceniu, inclusiv interzicerea fumatului în spațiile închise și interzicerea publicității la tutun și țigări electronice.
În 2022, guvernul a introdus o creștere treptată a taxelor pe produsele din tutun, programată pentru perioada 2022-2026. Guvernul a interzis, de asemenea, vânzarea de produse alternative din tutun, inclusiv țigări electronice, pliculețe de nicotină și dispozitive încălzite pentru tutun, persoanelor cu vârsta sub 18 ani în 2024.
O altă cauză majoră a unei stări precare de sănătate este consumul de alcool ridicat în România.
Țara noastră a înregistrat unul dintre cele mai ridicate niveluri de consum de alcool din UE în 2023 (12,3 litri per adult), o rată de aproape 30%.
În ceea ce privește consumul de alimente ultraprocesate, unul din zece adulți români este obez, iar supraponderalitatea în copilărie este printre cele mai ridicate din UE.
Românii sunt codași la sport și la consumul de fructe
Alimentația precară și inactivitatea fizică sunt principalii factori care contribuie la supraponderalitate și obezitate.
Românii au unul dintre cele mai scăzute consumuri de fructe și legume din UE: în 2022, doar 38% dintre adulți consumau fructe zilnic (comparativ cu o medie a UE de aproximativ 60%), iar o proporție similară (37%) au raportat că mănâncă legume zilnic, comparativ cu o medie a UE de 60%.
Doar aproximativ unul din cinci adulți a desfășurat activități fizice de mai mult de trei ori pe săptămână în 2022 - a patra cea mai mică cifră dintre țările UE.
În ciuda acestor tipare de risc, rata obezității la adulți din România (pe baza înălțimii și greutății autodeclarate) a fost a doua cea mai mică din UE în 2022, conform sondajului EU-SILC: doar 10% dintre adulți erau obezi, comparativ cu media UE de 14%.
În rândul adolescenților, ponderea tinerilor de 15 ani care erau supraponderali sau obezi aproape s-a dublat, de la 14% în 2010 la 26% în 2022 - a treia cea mai mare cifră dintre țările UE. Mai puțin de o treime dintre tinerii de 15 ani consumau fructe (29%) și legume (30%) zilnic și doar 15% practicau activitate fizică cel puțin o oră pe zi - o proporție similară cu media UE, dar departe de a îndeplini recomandarea OMS conform căreia toți adolescenții ar trebui să facă acest lucru zilnic.
Guvernul a introdus recent măsuri pentru a încuraja o nutriție mai sănătoasă în rândul copiilor și adulților, cum ar fi impozitarea băuturilor îndulcite cu zahăr și interzicerea vânzării de produse alimentare bogate în grăsimi, sare și zahăr în școli și în spațiile din apropiere.
Nivelul scăzut de educație, corelat cu riscul obezității
Decalajele legate de educație în ceea ce privește obezitatea și activitatea fizică sunt mari în România. Nivelul de educație influențează factorii de risc comportamentali în România, ca și în alte țări ale UE.
În 2022, adulții cu un nivel scăzut de educație aveau o probabilitate de două ori mai mare de a fi obezi decât cei cu diplomă universitară (12% față de 6%). Disparitățile în ceea ce privește activitatea fizică sunt, de asemenea, mari: peste 80% dintre adulții cu un nivel scăzut de educație au raportat niveluri scăzute de activitate fizică, comparativ cu 73% în rândul absolvenților de universitate.
Cu toate acestea, la fel ca în alte câteva țări ale UE, fumatul prezintă un gradient social inversat: în 2019, fumatul zilnic era mai frecvent în rândul persoanelor cu un nivel de educație superior (18%) decât în rândul celor cu un nivel de educație mai scăzut (14%).
Speranța de viață în România a scăzut drastic în timpul pandemiei, dar a început să crească din nou în 2022 și a atins un nou record istoric de 76 ani în 2024.
Cu toate acestea, ea a rămas cu 5,1 ani sub media UE. În România există în continuare o diferență mare între speranța de viață a bărbaților și cea a femeilor, bărbații trăind în medie cu 7,6 ani mai puțin decât femeile.
Totodată, în anul 2024, speranța de viață la naștere a fost de 72 ani pentru bărbați și 80 ani pentru femei, diferență mai mare decât media UE (7,6 ani față de 5,2 ani). Diferența este explicată parțial prin expunerea mai ridicată a bărbaților la factori de risc, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool.
Bolile cardiovasculare, principala cauză a mortalității
Bolile cardiovasculare (inclusiv cardiopatia ischemică și accidentul vascular cerebral) au rămas principala cauză de mortalitate în România în 2022, reprezentând 56% din totalul deceselor.
Cancerul a fost a doua cauză de mortalitate, responsabilă pentru 17% din totalul deceselor. Alte cauze semnificative de mortalitate au inclus bolile respiratorii (8%) și bolile digestive (6%).
Persoanele în vârstă din România au o durată de viață mai scurtă, petrecută în mare parte cu dizabilități.
În 2022, femeile românce la vârsta de 65 de ani se puteau aștepta să trăiască încă 18 ani, în timp ce bărbații se puteau aștepta să trăiască încă 14 ani. Cu toate acestea, din acești ani rămași, doar aproximativ patru ani au fost petrecuți fără dizabilități atât pentru bărbați, cât și pentru femei, un număr și o proporție mult mai mici de ani de viață sănătoasă decât media din UE.
Aproximativ o treime dintre bărbații în vârstă au raportat că trăiesc cu multiple afecțiuni cronice, în timp ce această proporție a ajuns la mai mult de jumătate (55%) în rândul femeilor în vârstă. O proporție mult mai mare de femei în vârstă de 65 de ani și peste (34%) au raportat, de asemenea, limitări în activitățile zilnice în comparație cu bărbații (22%).
Aproape 2,4 milioane de români trăiesc cu o boală cardiovasculară. Bolile cardiovasculare (BCV) nu sunt doar principalele cauze de deces, ci și principalele cauze de morbiditate și dizabilitate în România, ca și în alte țări ale UE. Estimările Institutului pentru Indicatori și Evaluare a Sănătății (IHME) arată că 2,4 milioane de români trăiau cu o boală cardiovasculară în 2021 și se estimează că peste 275.000 de persoane au fost diagnosticate cu o nouă boală.
Ştiri video recomandate
