Europa se confruntă cu o vară tot mai dificilă, marcată de temperaturi ridicate, secetă și scăderea accentuată a nivelurilor râurilor, în timp ce transportul fluvial, turismul și rezervele de apă sunt afectate. Din Țările de Jos până în România, autoritățile se pregătesc pentru consecințele unei crize hidrice care, potrivit experților, se manifestă mai devreme și mai intens decât era anticipat, relatează CNN.
Case plutitoare au rămas pe albiile secate ale râurilor, nave de croazieră au eșuat, iar vasele de marfă sunt nevoite să-și reducă încărcăturile pentru a putea naviga. În Țările de Jos, o țară cu un sfert din teritoriu sub nivelul mării, cunoscută pentru lupta sa împotriva inundațiilor - unde se înregistrează 100 de minute de ploaie pe zi și 130 de zile de ploaie pe an, potrivit Dutch Ready -, autoritățile au declarat oficial o penurie de apă și au ridicat nivelul național de răspuns la secetă la Nivelul 2.
› Vezi galeria foto ‹
„Din cauza secetei persistente, în țara noastră intră mai puțină apă prin ploi și râuri, în timp ce cererea de apă este în creștere”, a transmis Ministerul Infrastructurii și Gospodăririi Apelor.
Autoritățile și companiile de apă evaluează acum măsurile necesare pentru reducerea consumului. Printre opțiuni se numără diminuarea pompării apei subterane și operarea mai rară a ecluzelor, pentru a limita pătrunderea apei sărate în interiorul țării. Ministerul precizează că alimentarea cu apă potabilă nu este afectată, însă îi îndeamnă pe oameni să consume apa „în mod conștient”.
„Situația este alarmantă și nu spun asta cu ușurință”, a declarat Hannah Cloke, profesor Regius de meteorologie și știința climei la Universitatea din Reading, în Regatul Unit. Experta spune că momentul în care a fost declarată penuria este unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte.
„Calendarul este ceea ce mă îngrijorează cel mai mult. Țările de Jos au declarat o penurie reală de apă la mijlocul lunii iulie”, a spus Cloke, subliniind că vara este încă departe de a se fi încheiat, iar prognozele nu indică ploi consistente în următoarele săptămâni.
„Secetele sunt noile inundații”
Situația din Țările de Jos este parte a unui fenomen mai amplu care afectează numeroase regiuni europene. Continentul traversează o vară cu valuri de căldură succesive, care usucă solul, reduc debitele râurilor și pun presiune pe rezervele de apă.
„Nu este vorba despre ghinion. Căldura usucă solul, golește râurile și crește cererea de apă, toate în același timp. Aceasta este amprenta unei clime în schimbare”, a explicat Cloke.
Pentru o țară obișnuită să se apere de inundații și să gestioneze excesul de apă, penuria actuală reprezintă o schimbare radicală. „Secetele sunt noile inundații”, a declarat Jan Verkade, hidrometeorolog la Deltares, institut olandez independent de cercetare în domeniul apei.
Țările de Jos se confruntă deja cu condiții care, în mod normal, ar fi fost așteptate abia spre sfârșitul verii. În iulie nu au fost înregistrate precipitații semnificative, iar temperaturile s-au menținut peste medie.
Apa din Rin și Meuse a ajuns la aproximativ 25 de grade Celsius, iar autoritățile au raportat extinderea algelor albastre-verzi și moartea peștilor. Scăderea nivelului râurilor crește și riscul pătrunderii apei sărate mai adânc în interiorul țării.
Țările de Jos s-au aflat ultima dată la Nivelul 2 de penurie de apă în august 2022. Nivelul 3, definit drept „criză de apă”, nu a mai fost declarat din 2003.
„Dacă temperaturile rămân ridicate, iar precipitațiile sunt reduse, nu putem exclude posibilitatea de a intra într-o penurie de apă mai gravă”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Infrastructurii și Gospodăririi Apelor.
Potrivit autorităților, dacă situația se prelungește până în septembrie, ar putea fi necesare măsuri mai dure. Pentru refacerea rezervelor este nevoie de ploi persistente, nu doar de averse izolate.
„Râurile au o memorie lungă. Ele reflectă lunile de ploi lipsă, nu doar două săptămâni de căldură. Prin urmare, deficitul pe care îl vedem acum nu poate fi remediat de câteva averse”, a spus Cloke.
Rinul, afectat de scăderea nivelului apei
Problemele se extind de-a lungul principalelor căi navigabile ale Europei. Rinul, una dintre arterele esențiale ale comerțului european, a scăzut atât de mult în anumite zone ale Germaniei încât navele de marfă au fost nevoite să reducă încărcătura și să distribuie mărfurile pe mai multe vase, ceea ce duce la creșterea costurilor.
În iulie, o navă de croazieră fluvială a eșuat pe Rin, în apropiere de Bonn. A fost nevoie de câteva ore pentru ca un cargou să o tragă în ape mai adânci.
Ploile din ultimele zile au dus la o ușoară creștere a nivelului apei în anumite zone ale Rinului din Germania, însă situația rămâne fragilă.
„Ne-am întors de la marginea prăpastiei, cu o îmbunătățire față de cele mai scăzute niveluri ale apei înregistrate la începutul acestei săptămâni, dar este încă nevoie de mult mai multă ploaie”, a declarat pentru Reuters un trader de mărfuri.
Dunărea, la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii
Și Dunărea este afectată de secetă. În Ungaria, nivelurile aproape record de scăzute ale fluviului au lăsat nave de croazieră blocate în apropiere de Budapesta, afectând sectorul turistic.
În România, Dunărea a coborât în weekend la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani. Scăderea debitului a perturbat transportul fluvial și a dus la restricții privind irigațiile.
Experții avertizează că astfel de episoade ar putea deveni tot mai frecvente și mai severe pe măsură ce schimbările climatice se accelerează.
„Veri precum aceasta devin parte din intervalul obișnuit de variație și vor continua să se înrăutățească atât timp cât ardem combustibili fosili. Aceasta este pur și simplu fizica fenomenului”, a spus Cloke.
Marjolein Mens, expertă în secetă și gestionarea resurselor de apă la Deltares, afirmă că ceea ce se întâmplă acum în Țările de Jos seamănă cu scenarii climatice proiectate pentru anul 2050.
„Se pare că acest lucru se întâmplă mai repede decât am crezut. Se potrivește cu adevărat celui mai pesimist scenariu privind schimbările climatice”, a declarat ea.
„Anul acesta va fi din nou un semnal de alarmă”, a adăugat experta.
