Episoadele de răcire accentuată a vremii în luna noiembrie, în majoritatea regiunilor din țară, care au culminat cu primele ninsori la nivelul orașelor, au adus în atenția românilor tema vortexului polar. Meteorologii au anunțat că acesta va fi caracterizat printr-o slăbire în următoarea perioadă, fapt care va favoriza migrarea aerului polar către latitudini medii. În acest context, predicțiile despre o iarnă aspră în România, cu viscol și ninsori abundente, “ca altă dată”, inclusiv de sărbători, nu au întârziat să apară.
Profesorul universitar Lucian Sfîcă, de la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a explicat pentru Antena 3 CNN că, de fapt, vortexul polar nu este un fenomen izolat, ci o stare permanentă a atmosferei care modelează anual sezonul rece.
“Un fenomen meteorologic are o apariție episodică, din punct de vedere temporal și punctuală sau regională, din punct de vedere spațial. Nu este cazul vortexului polar. Vortexul polar reprezintă o stare în care se găsește atmosfera în regiunea polară, ce constă într-o anumită distribuție a presiunii atmosferice, mai ales în păturile înalte ale troposferei. Extinderea și intensitatea acestuia, în mod curent, sunt controlate de momentele din an.
În timpul iernii, aerul rece din zona polară se extinde mai mult către latitudini temperate. Este normal să se întâmple asta, nopțile polare sunt lungi și determină perioade de răcire intensă, iar în timpul verii se retrage foarte mult în jurul polului și nu mai este foarte coerent spațial, poate să fie chiar rupt, spart în diverse sectoare, extinse în diferite areale ale regiunii polare, pe fondul încălzirii întregii emisfere în această periodă din an.
Atunci când vortexul polar al emisferei nordice se restrânge către poli vara, se extinde vortexul polar al emisferei sudice către latitudini mai mici din respectiva emisferă, pentru că acolo este iarnă meteorologică. Iar această dinamică a atmosferei evoluează într-un dans perpetuu, de-a lungul anilor, specific planetei noastre”, a explicat profesorul universitar.
Cum influențează vortexul polar iernile
Sunt situații în care vortexul polar ajunge să determine chiar o iarnă blândă, cu temperaturi ridicate, dacă anumite tipare de circulație atmosferică îl fac să fie “mai strâns” în jurul Polului Nord, când în mod normal vortexul ar trebui să se extindă. În alte situații, vortexul polar evoluează “mai dezlânat” și face ca aerul rece polar să “evadeze” spre latitudini medii, fapt care poate să determine ierni mai aspre.
Totuși, profesorul Lucian Sfîcă atrage atenția că această variabilitate a vortexului polar nu poate fi prezisă cu exactitate, iar meteorologii nu pot stabili cu mult timp înainte evoluția pe termen lung. Prin urmare, discuțiile despre o iarnă autentică în România și spargerea vortexului polar au un caracter speculativ.
“În momentul în care, din diverse cauze ce țin de condițiile de circulație atmosferică la nivel emisferic, vortexul ajunge să nu mai fie atât de izolat la poli și să coboare spre latitudini temperate, se produc răciri masive în zona temperată pe anumite areale, în timp ce în altele aerul cald poate să își găsească loc, în compensație, dinspre tropice chiar către zona polară. Aceasta este variabilitatea multianuală specifică vortexului polar, ale cărui caracteristici diferă de la o iarnă sau alta, fapt pentru care starea sa nu poate să fie prognozată cu o perioadă foarte mare de timp înainte. Nivelul de precizie al prognozei acestei stări a atmosferei terestre la latitudini polare este în general redus, astfel încât toată discuția care se face acum despre o iarnă grea ce ar urma în urma ruperii vortexului este în bună măsură speculativă. Nu putem avea un grad foarte mare de precizie a evoluției acestui vortex, astfel încât să știm dacă el va fi mai limitat la zona polară sau dacă se va extinde către latitudini mici și va fi mai puțin organizat, adică mai puțin concentrat spațial la latitudini mari”, a precizat Lucian Sfîcă.
Ruperea vortexului polar nu asigură o iarnă aspră în România
Un alt aspect important este faptul că un vortex dezorganizat nu înseamnă automat o iarnă foarte grea în România. Iarna poate fi chiar mai blândă dacă aerul rece de la Polul Nord nu acoperă această parte din Europa. Tiparul general este într-adevăr acesta: dacă avem o iarnă cu vortex foarte strâns în jurul polului, în general sunt șanse mai mari de iarnă caldă în anumite zone.
Dacă avem o iarnă cu vortex mai dezorganizat asta înseamnă că putem să avem o iarnă foarte rece în Siberia, în America de Nord sau în Europa, pentru că o parte din acest vortex se izolează sau ajunge să se instaleze în aceste zone. Dar care sunt exact țările afecte de frig depinde de zonele în care au loc aceste “spargeri” ale vortexului.
“În situația în care vortexul polar se rupe, orice regiune din zona temperată, precum cea în care ne aflăm, poate să se plaseze fie în zona extrem de rece rezultată din ruperea vortexului, fie în zonele extrem de calde, deoarece aerul rece de la pol nu poate să determine răcire masivă în toată zona temperată. De aceea, din punct de vedere meteorologic, ca prognoză a unei ierni reci în condițiile unui vortex polar dezorganizat, discuția este supraevaluată. Noi nu știm nici faza exactă în care va fi vortexul și nu știm nici dacă, în condițiile în care el va fi dezorganizat, aerul rece care se poate deplasa spre latitudini sudice va ajunge la noi sau în alte regiuni. Că asta se poate întâmpla este o chestiune de probabilitate, dar discuția despre garanții care ne pot fi oferite despre cum va fi iarna plecând de la ruperea vortexului polar are o doză speculativă.
Discuția despre ruperea vortexului vizează niște semnale că el va fi mai puțin organizat în această iarnă, dar acea dezorganizare poate să ducă la un caracter selectiv al zonelor în care va fi foarte rece. Se poate întâmpla să fie în Europa? Există o șansă, sigur, dar nu poți să prognozezi foarte clar unde va ajunge aerul rece și cum va impacta fiecare regiune a latitudinilor temperate”.
Evoluția vortexului polar în ultimii ani a determinat chiar o asimetrie, în care America de Nord a avut parte de episoade de ierni cu fenomene meteo extreme, asociate și cu ruperea vortexului polar, în timp ce în Europa iernile au rămas mai calde.
“Ruperea vortexului polar poate să producă răciri masive în areale ale zonei temperate o dată la câțiva ani și să aducă astfel episoadele cele mai complicate de iarnă pe care am putea să ni le imaginăm în momentul de față, plecând de la situații similare dinamic din trecut, însă e prematur să oferim garanția unei ierni grele la noi pentru că se rupe vortexul polar. Au fost ani în care deși vortexul polar a fost dezorganizat am avut chiar temperaturi foarte ridicate în regiunea noastră, pentru că nu am fost plasați zona aceea în care aerul rece să se instaleze persistent”.
România nu va scăpa de episoade de iarnă autentică
Schimbările climatice au modificat, în ultimii ani, tiparul iernilor din România, de la zăpezi care veneau încă din luna noiembrie, la sărbători cu temperaturi de primăvară. Totuși, Lucian Sfîcă atrage atenția că episoadele de iarnă autentică nu ar trebui să fie o surpriză, chiar dacă manifestarea lor va fi scurtă.
„Orizontul de așteptare în condițiile climatice actuale merge mai degrabă spre un regim termic ce va depăși mediile multianuale ale lunilor de iarnă, adică vom avea o iarnă posibil mai caldă, dar ceea ce putem să reținem este că în condiții de schimbare climatică, cu sau fără vortex polar rupt sau dislocat spre latitudini mici, putem să avem inclusiv în iernile viitorului, dominate de această schimbare climatică, episoade de frig accentuat de cîteva zile sau săptămâni, ca altădată, iarnă în adevăratul sens al cuvântului. Nu ne putem culca pe o ureche sperând că, traversând această perioadă de schimbare climatică, aceasta ne-ar scăpa de tot de intervale de iarnă grea. Chiar și dacă nu ar fi vorba de ruperea acestui vortex polar, nu înseamnă că nu putem avea alte condiții dinamice care să aducă aerul polar sau arctic în regiunea noastră. Așadar, de iarnă nu scăpăm nici în schimbare climatică, chiar dacă ea nu va fi atât de rece ca în alte vremuri trecute", a conchis profesorul universitar.
Amintim că directorul ANM, Elena Mateescu, a precizat pentru Antena 3 CNN, că debutul iernii în România, conform datelor de la acest moment, va fi mai cald decât în mod obișnuit. "Acest lucru nu surprinde, pentru că deja statistica anilor anterior a arătat că iernile în general în medie în țara noastră sunt mai blânde". Ea a precizat însă că nu vor lipsi episoade de iarnă autentică, cu viscol și un strat consistent de zăpadă.
Potrivit prognozelor actualizate, prezentate de Severe Weather Europe, datele arată o șansă mai mare de ninsori în iarna 2025-2026 în zonele centrale și centrale-vestice din Europa, precum și în anumite părți ale Regatului Unit și Irlandei.
Nu se observă o creștere bruscă a ninsorilor ca urmare a încălzirii stratosferice, dar prognoza se îndreaptă în direcția unor temperaturi normale pentru sezonul rece.
Prognoza privind ninsorile pentru luna decembrie arată în mare parte anomalii negative, cu excepția extremității nordice. În afară de unele zone cu valori negative mai puternice, există zone cu deficite de zăpadă. “Este surprinzător să vedem mai puține ninsori la altitudini mai mari, indicând mai degrabă o problemă de precipitații scăzute, decât temperaturi ridicate”, se precizează în prognoză.
Ştiri video recomandate
