Stațiunea Balvanyos nu își va schimba numele în Bălvăniș. Plenul Camerei Deputaților, care este for decizional, a respins miercuri proiectul depus de AUR prin care se propunea schimbarea denumirii stațiunii din Ținutul Secuiesc pe motiv că ar „prezenta dificultăți” în ceea ce privește fonetica și normele ortografice ale limbii române literare, relatează Agerpres.
Propunerea legislativă inițiată de partidul AUR a avut ca obiect de reglementare înlocuirea cuvântului „Balvanyos” cu „Bălvăniş”.
„În Anexa la Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului 'Schi în România' cuvântul Balvanyos se va înlocui cu cuvântul Bălvăniş.
În anexa 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852 din 13 august 2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cuvântul Balvanyos se va înlocui cu cuvântul Bălvăniş”, se arată în proiectul de lege.
Proiectul a fost respins şi de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.
Scandal în Parlament
Proiectul, care a fost depus în 2024 în Parlamentul României, a stârnit un scandal uriaș în Camera Deputaților când a ajuns pe ordinea de zi, cu propunere de respingere, și a fost dezbătut de deputați.
Dan Tănasă, deputatul AUR care a inițiat proiectul, a susținut că este „halucinant” și „șocant” faptul că această stațiune din Ținutul Secuiesc poartă doar un nume maghiar.
„Pe unii îi deranjează limba oficială de stat, există limba maghiară, oficială, de stat, dar e dincolo, în partea cealaltă, în Ungaria. În România, sistemul administrativ romanesc are limba oficială, română. Că de aia îi zice Cluj-Napoca și nu îi zice Kolozsvár. De aia îi spune Sfântul Gheorghe și nu îi spune Sepsiszentgyörgy. La Miercurea Ciuc îi spune Miercurea Ciuc, nu Csíkszereda”, a spus el.
Pentru deputații UDMR, inițiativa nu are nimic de-a face cu administrația, ci este un atac la adresa identității maghiare. Miklós Zoltán a amintit că numele Bálványos a trecut prin Imperiul Austro-Ungar, prin cele două războaie mondiale și prin regimul Ceaușescu, afirmând că „naționalismul AUR merge mai departe decât regimul comunist, vrea să șteargă acest nume de pe hartă”.
„Ce vă deranjează așa de mult? Faptul că este un nume de origine maghiară? Faptul că amintește de istoria și identitatea minorității maghiare din Transilvania? Să nu ne ascundem după deget, aceasta nu este o inițiativă administrativă, este o nouă manifestare a unei politici naționaliste, care vede identitatea maghiară ca o problemă care trebuie eliminată”, a declarat deputatul UDMR.
Colegul său, Szabó Ödön, a mers mai departe și l-a numit pe Tănasă „un șovin ordinar”, explicând că și în alte zone ale țării se păstrează denumiri istorice ale comunităților locale.
Și Csoma Botond a avut o replică dură pentru Dan Tănasă: „Numai pentru imbecili poate să fie asta o problemă, după părerea mea. Dați-mi voie să vă spun, am mai spus-o, avem o vorbă veche în Ardeal, către inculpat, 'Foaie verde ananas, papagal ai fost, papagal ai rămas'”.
Kelemen Hunor: Nici măcar pe Ceaușescu nu l-a deranjat denumirea Balvanyos
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus că AUR este un partid antimaghiar și ultranaționalist.
„Pentru ei e o miză, probabil, nu știu, fiindcă ei nu suportă nimic ceea ce nu intră în tiparul lor despre România, despre români. Deci, din acest punct de vedere, ei au rămas ce au fost din momentul înființării partidului, când au intrat prima dată în Parlament. La ei nu s-a schimbat nimic. Absolut nimic. Ei sunt antimaghiari, ei sunt ultranaționaliști, tot ce nu este românesc așa cum au conceput ei și concep ei, ei etnicizează totul, orice discuție”, a spus Kelemen Hunor, la Euronews.
Liderul UDMR a subliniat că „nici măcar pe Ceaușescu nu l-a deranjat denumirea”.
„Nu va trece de Parlament. Fiindcă în Parlament majoritatea nu cred că va fi de acord cu o astfel de inițiativă care nu aduce nimic în plus, dar lovește în comunitatea maghiară. Nici măcar pe Ceaușescu nu l-a deranjat denumirea Balvanyos. Nu poate fi tradus Balvanyos”, a spus el.
Acest proiect de lege nu este singurul inițiat de AUR care vizează comunitatea maghiară din România. Recent, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a depus o inițiativă legislativă care ar putea lăsa UDMR în afara Parlamentului.
El a propus eliminarea pragului electoral alternativ la alegerile parlamentare și menținerea exclusivă a pragului național de 5%. Pragul alternativ de 20% din voturile valabil exprimate în cel puţin patru circumscripţii electorale a fost introdus în lege tocmai pentru a asigura că alegătorii maghiari sunt reprezentanți în Parlamentul României, în condițiile în care ei reprezintă 6% din populația țării.
