Criza apei din Prahova şi Dâmboviţa nu a apărut peste noapte. Ea este rezultatul unui lanț de decizii necoordonate, luate de Apele Române fără consultarea instituțiilor responsabile direct de alimentarea cu apă a populației.
Totul începe în iunie 2025, când Apele Române decid să demareze lucrări de curățare la Barajul Paltinu. Deși această intervenție este justificată tehnic, instituția nu anunță în prealabil Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ) – operatorul care gestionează alimentarea cu apă a populației și industriei. Fără această coordonare minimă, ESZ nu poate adapta modul de operare, nu poate pregăti rezerve și nu poate avertiza comunitățile vulnerabile.
Octombrie 2025 – Decizii neanunţate, risc crescut
Situația se agravează la începutul lunii octombrie. În colaborare cu autoritățile locale, Apele Române decid brusc să scadă nivelul apei din acumulare, din nou fără să informeze ESZ Prahova. Măsura este aplicată fără un studiu de impact asupra rezervelor de apă necesare alimentării populației.
22 octombrie 2025 – Anunţ tardiv
Abia pe 22 octombrie, după ce nivelul lacului scade semnificativ, Apele Române trimit un anunț oficial către ESZ Prahova, comunicând că încep lucrări ample la Barajul Paltinu și că acestea vor dura 24 de luni. Practic, instituția responsabilă de alimentarea cu apă a populației este pusă în fața faptului împlinit, fără posibilitatea de a pregăti rezerve sau soluții alternative.
Sfârşitul lunii noiembrie 2025 – Constatarea critică şi recunoaşterea vinovăţiei
Astfel, la finalul lunii noiembrie, măsurătorile constată ceea ce specialiștii se temeau: cantitatea de apă rămasă în lac nu mai este suficientă pentru alimentarea populației, iar apa existentă este neconformă, având o turbiditate foarte mare.
Ulterior, în cadrul ședințelor organizate cu autoritățile județene, Apele Române recunosc în cele din urmă că au făcut o greșeală. Pentru a limita dezastrul, anunță că vor amâna lucrările cu 150 de zile.
Decembrie 2025
Depre consecinţă, ajungem în puncul de astăzi, în care sistemul de alimentare e în colaps, iar apa către populaţie şi industrie este oprită, pentru că nivelul ridicat de turbiditate poate deteriora inclusiv infrastructura.
Zeci de mii de oameni sunt lăsaţi fără apă potabilă
Nu doar sistemul energetic suferă din cauza barajelor golite, ci şi zeci de mii de oameni. În continuare, alimentarea cu apă potabilă este oprită în mai multe localităţi. Cei care au luat deciziile încearcă să le repare cu sticle de apă trimise cu camioanele, oentru că nu pot să spună exact când se va rezolva situaţia.
După toate acestea, nămol amestecat cu apă în care colcăiau bacterii ucigaşe ajungea în staţia de tratare de la Prahova.
"Pe 28 ne-am trezit că prizele trăgeau numai nămol. Nici senzorii nu mai funcționau. Apa s-a oprit pentru că a venit o viitură și, o bucată de timp, turbiditatea a crescut până la 27 de mii. Din momentul în care a ajuns nămolul în stație, am sistat livrarea apei", a explicat Bogdan Chiţescu, directorul ESZ Prahova.
Este pentru prima data în 30 de ani când s-a oprit staţia de apă Prahova. Apa nu putea fi tratată pentru a fi distribuită şi nici nu putea fi dată aşa la populaţie ca apă menajeră. Aşa s-a ajuns la un colaps. 100 de mii de oameni din 13 localităţi au rămas, de pe 28 noiembrie, fără o picătură de apă la robinete.
Şcolile au fost închise, se cară apă ca în Evul Mediu, apa s-a terminat în magazine, iar spitalele funcţionează pe avarie.
"S-a dispus încă de sâmbătă redirecționarea cazurilor care permit transferul la spitalele din Ploiești", a spus Marius Niculescu, managerul Spitalului Municipal Câmpina.
De 5 zile, autorităţile implicate aruncă vina de la unii la alţii. Într-un comunicat, Apele Române, care se ocupă de lucrare, acuză staţia de exploatare a apei Prahova că ar fi trebuit să-şi facă o rezervă în bazinul cu apă curată, dar care este avariat, aşa cum tot ei recunosc. Şi tot ei spun oficial că rezerva s-ar fi terminat demult.
"Bacul ar putea să asigure, în momentul de față, într-un regim restricționat, aproximativ 100.000 de metri cubi, care ar ajunge pentru 12 ore", a spus şi Adrian Ghiţă, director general Apele Române.
Astfel, după ce s-a declarat luni "şocată", ministrul Mediului Diana Buzoianu a cerut marţi demisia directorului de la Administraţia Bazinală-Ialomiţa şi a directorului pentru apă din Prahova.
"Analizând toate informațiile care ne-au fost furnizate până în momentul de față, inclusiv informațiile apărute în această zi, cer public demisia celor doi directori: directorul de la Administrația Bazinală Buzău-Ialomița și directorul operatorului pentru apă din Prahova", a spus Diana Buzoianu.
Furnizarea de apă potabilă către cei peste 107.000 de oameni din judeţele Prahova şi Dâmboviţa s-ar putea relua de săptămâna viitoare.
Ştiri video recomandate
