Patriarhul Daniel și Patriarhul Bartolomeu au sfințit Catedrala Națională. Mii de oameni au fost prezenți la slujbă

Slujba de sfinţire a picturii Catedralei s-a încheiat, iar oamenii au început să intre în Altarul Sfânt. Mai întâi vor intra invitaţii, iar de la ora 20:00, când se preconizează că invitaţii vor fi gata, credincioşii vor putea şi ei să intre şi să se închine.

Evenimentul marchează Centenarul Patriarhiei Române. Galeria foto cu imaginile inedite de la Catedrala Naţională foate fi accesată AICI.

Foto: Inquam Photos / George Călin

La ora 10:30, a început slujba de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale. Aceasta va dura până la ora 12:30.

Foto: Captură Trinitas TV

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului şi Patriarhul Daniel, alături de un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoţi şi 12 diaconi, au ajuns la Catedrala Naţională. Slujba de Sfinţire a picturii începe la 10:30 şi se termină la 12:30.

Foto: Captură Trinitas TV

Peste 8.000 de pelerini şi 2.500 de invitaţi sunt aşteptaţi să se închine în Altarul Sfânt. Accesul se va face începând cu ora 12:30 pentru invitaţi, iar credincioşii se vor putea închina începând cu ora 20:00, dar şi în fiecare zi până pe 31 octombrie, inclusiv noaptea.

Preşedintele României Nicuşor Dan şi Preşedintele Moldovei, Maia Sandu, au ajuns la Catedrală în jurul orei 10:00. În 15 minute trebuie să ajungă şi Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic şi Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Nicuşor Dan şi Maia Sandu. Foto: Antena 3 CNN

Majestatea Sa Principesa Margareta a sosit şi ea la slujba de la Catedrală. Părintele Gabriel Cazacu a mărturisit că această Catedrală "trebuie văzută ca o candelă care îi aduce pe toți românii împreună".

"Este important să știm și să credem că această zidire nu este doar a mâinilor, nu sunt doar componente, ci și foarte multă dorință de unitate, de bucurie, de viață sfântă. Acest proiect îi unește pe români astăzi și Îi suntem recunoscători lui Dumnezeu, pentru că parcă am avut prea puține bucurii.

Noi avem bucuria să fim contemporani cu această zidire nu doar omenească, ci dumnezeiască. Trebuie văzută ca o candelă care îi aduce pe toți românii împreună. Unitatea națională e reprezentată de simboluri. Eu știu copii care și-au donat alocația pentru a sprijini un proiect pentru mai multe generații.

Pregătirea a însemnat foarte multă minuțiozitate, foarte multe momente la secundă calculate, pentru că au fost foarte multe circuite care trebuiau să funcționeze. Mulțumim donatorilor care au sprijinit și trebuie continuat. Astăzi sfințim doar pictura; mai avem puțin de lucru", a spus el.

Premierul României, Ilie Bolojan, a ajuns la Sfânta Liturghie de la Catedrala Naţională în jurul orei 09:30. El a ales să vină pe jos, prin mulţime, alături de partenera sa.

Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a ajuns la slujba de la Catedrala Naţională. La eveniment mai sunt aşteptaţi şi Preşedintele Nicuşor Dan, dar şi premierul Ilie Bolojan şi Preşedintele Moldovei, Maia Sandu.

La slujbă a ajuns şi foştii Preşedinti ai României, Traian Băsescu şi Emil Constantinescu.

Potrivit Basilica.ro, după încheierea Sfintei Liturghii (ora 10:00) și a slujbei de sfințire a picturii (ora 12:30), accesul pentru închinarea în Sfântul Altar va fi organizat treptat.

"Mai întâi vor intra invitații oficiali din interiorul Catedralei, apoi grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în piațeta din față", precizează Patriarhia.

Foto: Captură Trinitas TV

Credincioșii aflați în afara gardului Catedralei Naționale vor putea trece prin Altar abia după ora 20:00, când se estimează că grupurile oficiale vor fi încheiat rândul de închinare.

"Credincioșii ortodocși pelerini se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naționale și în zilele următoare: 27, 28, 29, 30 și 31 octombrie 2025, inclusiv pe timpul nopții", mai precizează Patriarhia.

La Catedrala Naţională are loc, până la ora 10, slujba Sfintei Liturghii. Aceasta a început la 7:30.

Programul pentru ziua sfinţirii Catedralei Naţionale este următorul:

• 7:30-10:00 - Săvârşirea Sfintei Liturghii, în Catedrala Națională, de către un sobor desemnat oficial, compus din trei ierarhi din Capitală, 67 de preoţi delegaţi de eparhiile din Patriarhia Română şi 12 diaconi, deoarece la Sfinţirea Altarului Catedralei, în 25 noiembrie 2018, au slujit doar ierarhi din eparhii, nu şi preoţi;
• 10:15 - Sosirea la Catedrala Naţională a Sanctităţii Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, şi a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române;
• 10:30-12:30 - Slujba de Sfinţire a picturii Catedralei Națională săvârşită de cei doi Patriarhi, împreună cu un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoţi şi 12 diaconi. La încheierea slujbei de Sfinţire a picturii se va citi Actul de Sfinţire.

Liniile 63, 385 şi N101 vor funcţiona pe trasee deviate duminică, între orele 00:00-22:00, ca urmare a sfinţirii Catedralei Naţionale, a anunţat Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti - Ilfov (TPBI), potrivit Agerpres.

În perioada menţionată, traficul rutier va fi restricţionat în ambele sensuri pe următoarele artere: Calea 13 Septembrie, între Piaţa Arsenalului şi Bd. Libertăţii; Bd. Unirii, între Piaţa Unirii şi Bd. Libertăţii; Str. Izvor, între Piaţa Arsenalului şi Bd. B. P. Haşdeu; Bd. Libertăţii, între Calea 13 Septembrie şi Bd. Naţiunile Unite.

În aceste condiţii, cele trei linii de transport vor funcţiona astfel:

• linia 63 - între terminalul "Master" şi intersecţia Calea 13 Septembrie/ Str. Izvor (Piaţa Arsenalului) iar în cazul în care numărul participanţilor la eveniment va impune restricţionarea traficului rutier în Piaţa Arsenalului, linia 63 va funcţiona între terminalul "Master" şi intersecţia Şos. Panduri/ Calea 13 Septembrie/ Bd. Tudor Vladimirescu;
• linia 385 - pe traseul de bază între "Valea Oltului" şi intersecţia Şos. Panduri/ Calea 13 Septembrie/ Bd. Tudor Vladimirescu, apoi pe Bd. Tudor Vladimirescu, Bd. George Coşbuc, Bd. Regina Maria, Str. Bibescu Vodă, Piaţa Unirii, Bd. I. C. Brătianu, Bd. Corneliu Coposu, Str. Sf. Vineri cu întoarcere pe Str. Sf. Vineri, Bd. Mircea Vodă, Bd. Corneliu Coposu, Piaţa Unirii, Bd. Regina Maria, Bd. George Coşbuc, Bd. Tudor Vladimirescu, apoi traseul actual;
• linia N101 va funcţiona în noaptea de 25/26.10.2025, începând cu ora 00:00, pe traseul de bază între terminalul "Valea Oltului" şi intersecţia Calea 13 Septembrie/Şos. Panduri/ Bd. Tudor Vladimirescu, apoi pe un traseu deviat în ambele sensuri pe Bd. Tudor Vladimirescu, Bd. George Coşbuc, Bd. Regina Maria, "Piaţa Unirii 2". 

Preşedintele Nicuşor Dan va participa duminică la slujba de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale, a anunţat Administraţia Prezidenţială, potrivit Agerpres.

De asemenea, luni, 27 octombrie, şeful statului îi va primi la Palatul Cotroceni pe Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, şi pe Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Cu acest prilej va avea loc ceremonia de decorare a Sanctităţii Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, şi a Patriarhiei Române.

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, liderul spiritual al ortodoxiei mondiale, a primit titlul de "Doctor Honoris Causa" din partea Universității Creștine "Dimitrie Cantemir" din București. Este un semn de apreciere pentru contribuția sa excepțională la dialogul interreligios, promovarea păcii și protejarea valorilor creștine în lume. 

În cuvântul de mulțumire, Sanctitatea Sa Bartolomeu I a subliniat faptul că distincția primită reprezintă cinstirea Patriarhiei Ecumenică, nu a persoanei sale. Totul s-a întâmplat la o zi după ce Sanctitatea Sa a sosit la Bucureşti, iar duminică va participa la slujba sfințirii picturii în mozaic a Catedralei Naționale, cunoscută drept Catedrala Mântuirii Neamului.

"Suntem profund recunoscători pentru recunoştinţă şi acceptăm această distincţie acordată de Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir. O acceptăm nu ca pe o onoare în nume personal, ci ca pe o recunoaştere a întregii Biserici Ortodoxe în general şi o cinstire a Patriarhei Ecumenice", a declarat Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I după ce i-a fost acordat titlul de "Doctor Honoris Causa" din partea Universității Creștine "Dimitrie Cantemir" din Capitală.

Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului i-a felicitat pe cei care au pus numele Universitatăţii Creștine Dimitrie Cantemir şi le-a transmis că va chema Harul Duhului Sfânt asupra acestei instituții.

"Am trăit, poate, cea mai fericită zi din istoria de 35 de ani a universităţii noastre. Nu puteam să avem un sentiment mai profund de onoare, de bucurie, de dragoste creştină decât să aflăm că, într-o bună zi, visul nostru de a-l avea aici pe sanctitatea noastră se va împlini", a spus Corina Adriana Dumitrescu, președinte la Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir" din Bucureşti.

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I s-a declarat profund recunoscător pentru invitaţia de a veni din nou în România.

"Suntem bucuroşi şi recunoscători să fim încă o dată în România, la invitaţia fratelui nostru, Patriarhul Daniel, pentru a celebra 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române", a mai afirmat Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I. 

Sanctitatea Sa a încheiat cu o urare adresată tuturor studenților Universității Creștine "Dimtrie Cantemir" din București.

"Le doresc studenților care urmează cursuri aici, în această universitate, să-i ajute Bunul Dumnezeu să-și termine cu bine aceste cursuri, să devină buni creștini, buni reprezentanți ai familiei creștine, oameni aleși ai Bisericii, ai țării și ai societății din care fac parte. Vă mulțumesc tuturor pentru primirea deosebită pe care mi-ați făcut-o", a mai precizat Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului în timpul declaraţiilor. 

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu se află la București pentru a participa la Sfințirea picturii Catedralei Naționale.

Președinta Republicii Moldova va fi prezentă, duminică, la ceremonia de sfințire a picturii Catedralei Naționale din București, au declarat, pentru Agerpres, oficiali de la Chișinău. Potrivit acestora, în programul Maiei Sandu de duminică este prevăzută și o întrevedere cu președintele Nicușor Dan.

Catedrala Mântuirii Neamului va fi sfințită, duminică, de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, însoțiți de un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi.

La sosirea Patriarhului Bartolomeu, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a ținut un discurs în care i-a mulțumit Arhiepiscopului Constantinopolului pentru prezența la slujba sfințirii picturii în mozaic a Catedralei Naționale.

„Sanctitatea Voastră,

Cu aleasă bucurie și frățească dragoste în Iisus Hristos Domnul nostru, vă adresăm, în numele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, al clerului și al credincioșilor ortodocși români, un călduros Bine ați venit! în România!
Prezența Sanctității Voastre în mijlocul nostru este un prilej de mare binecuvântare, de bucurie spirituală și de întărire a comuniunii dintre Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Română. 

Această prezență binecuvântată marchează cea de-a unsprezecea vizită a Sanctității Voastre în România, fiind un semn al legăturilor frățești statornice dintre Bisericile noastre. Vizita precedentă a Sanctității Voastre în România a avut loc cu prilejul sfințirii Altarului Catedralei Naționale, numită și Catedrala Mântuirii Neamului, în anul 2018, Anul Centenar al Marii Uniri a tuturor provinciilor românești într-un singur Stat – Regatul României Mari. 

În anul 2025, Biserica Ortodoxă Română aniversează 100 de ani de la ridicarea acesteia la rangul de Patriarhie și 140 de ani de autocefalie, ambele recunoscute oficial prin Tomosurile emise de vrednicii înaintași ai Sanctității Voastre de la aceea vreme, Patriarhul Ecumenic Vasile al III-lea, în data de 30 iulie 1925 și, respectiv, Patriarhul Ecumenic Ioachim al IV-lea, în data de 25 aprilie 1885. 

Șirul de manifestări solemne organizate la București în Anul Centenar al Patriarhiei Române culminează în mod providențial cu slujba sfințirii picturii în mozaic a Catedralei Naționale, în ziua de duminică, 26 octombrie 2025, în prezența Sanctității Voastre. Edificarea și sfințirea picturii în mozaic a Catedralei Naționale, cu hramurile Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) și Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, constituie de fapt împlinirea unui ideal național de aproape un secol și jumătate al poporului român (1881-2025). Anul Centenar al Patriarhiei Române este astfel încununat printr-un eveniment de o profundă însemnătate spirituală pentru viața Bisericii Ortodoxe Române și a poporului român dreptcredincios.

Dorim să mulțumim Sanctității Voastre pentru că ați acceptat invitația noastră de a participa la această slujbă solemnă a sfințirii picturii în mozaic a Catedralei Naționale”, a declarat Părintele Daniel.

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I a ajuns în România. La coborârea din avion, acesta a fost întâmpinat de Patriarhul Daniel și de delegația de preoți. Aeronava care trebuia să-l aducă de la Istanbul a înregistrat o întârziere de aproape 2 ore, din motive tehnice. 

Arhiepiscopul Constantinopolului a fost așteptat cu covorul roșu pe aeroport de Preafericitul Părinte Daniel.

Aeronava Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I are probleme tehnice și încă nu a decolat. Arhiepiscopul Constantinopolului este așteptat cu covorul roșu la Aeroportul Otopeni, unde ar fi trebuit să ajungă în jurul orei 11:00.

Aeronava ar urma să decoleze din Istanbul în jurul orei 13:00.

Astfel, tot programul zilei de azi va suferi modificări.

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I sosește vineri la București. Potrivit Biroului de Presă al Patriarhiei Române, evenimentul sosirii în România a Sanctităţii Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, s-a desfăşurat de la ora 11:00, în Salonul Prezidenţial al Aeroportului Internaţional "Henri Coandă".

În cursul aceleiaşi zile, Sanctitatea Sa va fi primit de Patriarhul Daniel, la Catedrala Patriarhală de pe Colina Bucuriei.

"În cursul zilei de vineri, vom avea un eveniment cu totul deosebit: în jur orei 12:30, orientativ, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel îl va întâmpina în Catedrala Patriarhală pe Sanctitatea sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului. Va avea loc şi o slujbă de Te Deum după întâmpinare şi, bineînţeles, îl aşteptăm cu nerăbdare pe Sanctitatea Sa şi ne bucurăm că a acceptat să participe atât la evenimentele prilejuite de hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale, cât şi la momentul binecuvântat al Sfinţirii Picturii Catedralei Naţionale, care va avea loc în cursul zilei de 26 octombrie", anunţa vinerea trecută preotul Adrian Agachi, consilier patriarhal coordonator la Biroul de presă şi relaţii publice al Patriarhiei Române.

De asemenea, el a precizat că, în data de 27 octombrie, ziua prăznuirii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, slujba Sfintei Liturghii, desfăşurată la Altarul de Vară, va fi condusă de Patriarhul Ecumenic, împreună cu Patriarhul Daniel, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi un sobor de preoţi şi diaconi.

În 25 noiembrie 2018, Anul Centenar al Marii Uniri, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului a oficiat sfinţirea Altarului Catedralei Naţionale, împreună cu Preafericitul Părinte Daniel, în prezenţa membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a clericilor, credincioşilor şi a reprezentanţilor societăţii româneşti.

Catedrala Naţională este înaltă de 120 de metri, clopotele având o greutate totală de 33 de tone şi aflându-se la o înălţime de 60 de metri.

Tot terenul pe care se află Catedrala Naţională - un lucru care nu poate fi văzut decât dintr-o imagine aeriană - are forma unui potir pentru a trimite către Sfânta Euharistie, Taina centrală a Bisericii şi Taina care va fi cel mai des oficiată în această Catedrală.

Intrarea în sfântul lăcaş se face prin 27 de uşi de bronz pe care sunt reprezentaţi Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfinţii Apostoli, dar şi sfinţi români. Uşile reprezintă un element deosebit al lăcaşului de cult - cântăresc aproximativ 800 de kilograme fiecare şi sunt acţionate de un sistem automat de deschidere şi închidere.

Arhitectura Catedralei Naţionale reprezintă o sinteză între tradiţie şi contemporaneitate, armonizând elemente arhitecturale din diferite zone ale României (ocniţe moldave, pridvoare brâncoveneşti şi turnuri zvelte transilvane), precum şi elemente de monumentalitate de la unele catedrale occidentale, ţinând seama că, în zilele noastre, o mare parte a diasporei române se află în Occident.

Accesul principal în catedrală se face printr-un pridvor monumental, cu arcade, situat în partea de vest, care, împreună cu porticurile laterale şi cu cele ce conturează esplanada, constituie o parte definitorie din ansamblul arhitectural al Catedralei.

Pridvorul de la intrarea principală, situat pe latura de vest, impresionează prin dimensiunile sale şi prin eleganţa arcadelor. Acesta are nu doar un rol funcţional, de protecţie a intrării, ci şi unul simbolic, de primire şi de pregătire a credincioşilor pentru intrarea în spaţiul sfânt al bisericii.

Exonartexul median, vestibul sau foyer, este conceput ca o extensie a pridvorului în forma unui pridvor închis, simbolizând comuniunea liturgică şi ospitalitatea caracteristică spiritualităţii româneşti. Alte trei pridvoare deschise există în părţile de est, de sud şi de nord ale Catedralei Naţionale.

Porticurile laterale, de nord şi de sud, sunt structuri anexe, extinse în secvenţe de coloane, menite să delimiteze spaţiul liturgic exterior, implicând o arie construită de 5.159,20 metri pătraţi şi un volum de 28.712 metri cubi.

Aceste clădiri marchează conturul Sfântului Altar de vară al Catedralei Naţionale. Porticurile curbate dinspre sud-vest şi nord-vest, care însumează 2.079,60 metri pătraţi şi un volum de construcţii de 15.285,60 metri cubi, marchează intrarea principală în incinta ansamblului Catedralei.

Tipologia coloanelor din pridvoarele catedralei omagiază una dintre cele mai remarcabile creaţii arhitecturale ale artei naţionale: stilul arhitecturii neoromâneşti. Acesta reprezintă o reinterpretare a arhitecturii brâncoveneşti, prin prelucrarea cu ornamente vegetale a bazelor coloanelor, stilizarea organică a faldurilor din piatră ce drapează coloanele şi structura delicată a sculpturii volutelor şi frunzelor de acant ale capitelului.

Rădăcina simbolică a frunzelor de acant, alese ca model decorativ, este legată de simbolul vieţii veşnice, planta devenind în timp un element fundamental în reprezentarea renaşterii şi Învierii, nu întâmplător situată la baza şi în partea superioară a coloanelor, ca simbol al susţinerii întregii zidiri.

Mozaicurile Catedralei Naţionale, realizate în perioada 2019 - 2025, acoperă o suprafaţă de aproximativ 25.000 metri pătraţi, prin concepţia lor iconografică, prin maniera stilistică şi prin repertoriul ornamental, mozaicurile valorificând surse de inspiraţie atât din arta bizantină, cât şi din arta românească medievală.

Conform planului iconografic, mozaicurile Catedralei zugrăvesc scene din Vechiul şi Noul Testament, evenimente din viaţa Mântuitorului, ale Sfintei Fecioare Maria, ale Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, şi icoane ale sfinţilor îngeri, proroci şi drepţi ai Vechiului Testament, apostoli, ierarhi, martiri şi mărturisitori din toate epocile istoriei Bisericii.

Materialele folosite în realizarea icoanelor din Catedrala Naţională sunt achiziţionate din Veneţia şi Carrara, de la unul dintre cei mai prestigioşi furnizori de piatră şi mozaic din lume, Orsoni.

Iconostasul - având o suprafaţă de 406,98 metri pătraţi, cu o lungime de 23,8 metri şi o înălţime de 17,1 metri, cuprinde 45 de icoane, dispuse în patru registre, în timp ce Icoana Maicii Domnului Platytera, din absida altarului, cu o înălţime de 16 metri, este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România şi una dintre cele mai mari din lumea ortodoxă.

Icoana Pantocrator din turla principală a Catedralei măsoară 12 metri în diametru; chipul Mântuitorului are dimensiunea de 4,5 metri şi a fost lucrat de Alina Codrescu, folosindu-se 2.400 kilograme de piese.

Realizate printr-o tehnică de execuţie care a îmbinat metodele tradiţionale cu materiale moderne de înaltă calitate, vitraliile Catedralei Naţionale reprezintă în sine un proiect deosebit.

Acestea au fost realizate de meşteri români coordonaţi de artistul Lucian Butucariu, profesor la Universitatea Naţională de Artă, specializat în arta sticlăriei şi a vitraliului.

O performanţă de excepţie a proiectului este vitraliul de pe faţada Catedralei Mântuirii Neamului, care ilustrează Înălţarea Domnului. Cu o înălţime de 15 metri şi o lăţime de 5,5 metri, această lucrare impresionantă este formată din 29 de panouri şi a fost realizată într-un timp record de trei luni.

Silueta Catedralei este definită de cele opt turle ale sale, care îmbină elemente arhitecturale din diverse regiuni ale României, precum turnurile zvelte transilvănene, cu monumentalitatea specifică unor catedrale occidentale. Ansamblul central este format dintr-o turlă principală şi patru turle secundare, iar la vest - încă trei turle mari.

Turla principală (Pantocratorul) atinge o înălţime de 120 de metri până la baza crucii. La interior, cupola acestei turle adăposteşte o icoană a lui Hristos Pantocrator (Atotţiitorul), realizată în mozaic. Această reprezentare iconografică monumentală are un diametru de 12 metri şi o suprafaţă de peste 150 de metri pătraţi.

Crucea mare, de şapte metri înălţime şi şapte tone, a fost montată pe Turla Mare (Turla Pantocrator) a Catedralei Mântuirii Neamului pe 8 aprilie 2025, la aproximativ 130 de metri înălţime. Montarea a fost efectuată cu o macara specială şi a marcat o etapă importantă în finalizarea proiectului, catedrala atingând înălţimea finală de 127 metri.

Turla-clopotniţă, situată pe latura vestică, deasupra exonartexului, adăposteşte cele şase clopote ale catedralei, turnate la Innsbruck de către renumita firmă Grassmayr. Acestea au o greutate totală de 33 de tone şi sunt amplasate la o înălţime de 60 de metri, iar clopotul principal, cu balans liber, cântăreşte 25 de tone.

Cele şase clopote sunt inscripţionate (de la stânga la dreapta) cu stema Patriarhiei Române, chipul în efigie al Patriarhului României şi crucea patriarhală, precum şi inscripţia: Binecuvântarea Patriarhului Daniel al României pentru Catedrala Naţională - Centenar 1918 - 2018.

Catedrala Naţională are hramul principal Înălţarea Domnului, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile, cel de-al doilea ocrotitor fiind Sfântul Apostol Andrei.

Evenimentele legate de sfinţirea picturii Catedralei Naţionale, edificiu reprezentativ al spiritualităţii româneşti, vor avea loc după următorul program liturgic:

- începând cu ora 7:30 şi până la ora 10:00 va fi săvârşită Slujba Sfintei Liturghii, la care vor participa trei ierarhi din Capitală şi un sobor extins de preoţi şi diaconi

- de la ora 10:15 vor sosi la Catedrala Naţională Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului

- slujba de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale va începe la ora 10:30 şi va dura până la ora 12:30. La această slujbă va participa şi un sobor extins de ierarhi, 65 la număr, 70 de preoţi şi 12 diaconi. La încheierea slujbei se va citi Actul de sfinţire.

În timpul Sfintei Liturghii şi al slujbei de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale în interiorul edificiului vor avea acces numai invitaţii oficiali, în număr de 2.500, iar pe esplanada din faţa Catedralei vor asista la slujbă numai grupurile organizate de pelerini din eparhiile din ţară, în număr de peste 8.000 de persoane, care vor putea urmări slujba pe ecranele special montate în proximitatea treptelor de acces.

Ceilalţi credincioşi prezenţi, atât din Bucureşti, cât şi din alte localităţi, vor putea urmări slujba din spaţiul situat vizavi, în exteriorul ansamblului (gardului) Catedralei Naţionale, pe alte ecrane montate pentru vizionarea slujbei.

După încheierea slujbei de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale (la ora 12:30), accesul credincioşilor pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în mod organizat, începând mai întâi cu invitaţii oficiali din interiorul Catedralei şi continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spaţiul piaţetei (esplanadei) Catedralei.

Credincioşii care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naţionale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar în cursul zilei de duminică numai după ora 20:00, când se estimează că invitaţii oficiali şi grupurile organizate din eparhii vor încheia trecerea prin Sfântul Altar.

Credincioşii ortodocşi pelerini se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naţionale şi în zilele următoare, 27, 28, 29, 30 şi 31 octombrie, inclusiv pe timpul nopţii, sfântul lăcaş urmând a fi deschis "zi şi noapte" până în ultima zi a lunii octombrie.

Catedrala Naţională, inclusiv pictura din interiorul ei, va fi sfinţită duminică de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului şi de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, însoţiţi un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoţi şi 12 diaconi.

Evenimentul, la care sunt aşteptaţi peste o sută de mii de oameni, marchează Centenarul Patriarhiei Române. În 2025 se împlinesc 140 de ani de când Bisericii Ortodoxe Române i-a fost recunoscut statutul de Biserică Autocefală şi 100 de ani de când a fost ridicată la rangul de Patriarhie.

"Iubim Biserica fiică a României şi aşteptăm cu nerăbdare să participăm la sărbătorile oficiale de la Bucureşti, de anul viitor, dedicate centenarului ridicării la demnitatea patriarhală a Bisericii autocefale din România de către Patriarhia Ecumenică", afirma, anul trecut, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, citat de Agenţia Basilica a Patriarhiei Române.

Ideea ridicării unei catedrale reprezentative pentru spaţiul românesc a apărut imediat după dobândirea Independenţei de stat, în urma războiului din 1877 - 1878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din Bucureşti nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toţi cei care participau la slujbe Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne, informează site-ul basilica.ro.

Primii intelectuali care au susţinut ideea construirii în Bucureşti a "Catedralei Mântuirii Neamului", ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru independenţa naţiunii, au fost Mihai Eminescu şi Ioan Slavici.

După proclamarea României ca regat, Regele Carol I a înaintat Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei catedrale în Capitală. Legea a fost votată pe 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Astfel, s-a născut Legea 1750, promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menţiona necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în Bucureşti.

Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii catedralei, lucrările au fost tergiversate, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audienţă la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul. După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piaţă a Unirii) care a fost sfinţit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice, a celui de-al Doilea Război Mondial şi apoi din cauza instaurării regimului comunist în România.

Patriarhul Teoctist a fost cel care a relansat proiectul de ridicare a unei Catedrale Naţionale, în acest sens sfinţind o cruce, în 5 februarie 1999, ca piatră de temelie a viitoarei catedrale, în locul din Piaţa Unirii pe care îl sfinţise anterior şi Patriarhul Miron Cristea.

Între timp, amplasamentul a fost schimbat, fiind stabilit în 2005 pe Dealul Arsenalului, în amintirea celor cinci biserici "răstignite", dintre care trei (Alba Postăvari, Spira Veche şi Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor şi Mihai Vodă) au fost translatate de regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.

Proiectul a fost asumat şi de stat prin Legea 376/2007 care prevedea: "Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale".

Slujba de aşezare a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei Naţionale pe terenul din Calea 13 Septembrie a avut loc în 29 noiembrie 2007, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, cel de-al şaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la sfârşitul anului 2010 începând lucrările de construcţie a Catedralei Mântuirii Neamului.

Sfinţirea altarului Catedralei Naţionale a avut loc în 25 noiembrie 2018, Anul Centenar al Marii Uniri. În piciorul Sfintei Mese este aşezată lista cu peste 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuţi şi fragmente din moaştele Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi ale Mucenicilor de la Niculiţel.

În perioada 25 noiembrie - 2 decembrie 2018 s-au închinat în altar aproximativ 150.000 de persoane.

Papa Francisc a vizitat Catedrala Naţională pe 31 mai 2019.