Legea salarizării, blocată din nou. Nu s-a ajuns la niciun acord după întâlnirea de 4 ore de la Cotroceni
Publicat acum 13 ore si 40 minute
Curtea Constituţională a României (CCR) se reuneşte, miercuri, pentru a dezbate sesizările de neconstituţionalitate referitoare la noua Lege a integrităţii. Actul normativ a fost atacat la Curte printr-o sesizare comună a 27 de senatori de la USR şi PNL, dar şi printr-o acţiune separată a preşedintelui Nicuşor Dan.
USR a atacat la Curtea Constituțională a României (CCR) Legea ANI, la o zi după ce aceasta a fost adoptată de Parlament cu amendamentul „Fritz”, depus de PSD, și amendamentul AUR privind averile partenerelor demnitarilor.
Deputații și senatorii USR nu au votat legea, susținând că, din cauza acestor două prevederi, aceasta este neconstituțională. Sesizarea la CCR a fost semnată și de PNL.
În cazul unei pronunțări rapide a CCR, există în continuare șanse ca România să nu piardă banii din PNRR care depind de acest jalon, respectiv 770 de milioane de euro.
Dacă este declarată constituțională, atunci legea poate merge la promulgare, iar dacă verdictul este unul de neconstituționalitate, mai este timp până la data de 31 august să fie remediate problemele.
Și Președintele Nicușor Dan a atacat în 10 august Legea ANI. Sesizarea președintelui României vizează un amendament depus de AUR care obligă partenerele de viață ale demnitarilor să își publice declarațiile de avere și de interese. Același amendament a fost atacat la CCR și de USR și PNL.
Amendamentul contestat de Nicușor Dan a fost depus de AUR, a trecut de Parlament cu voturile PSD, și vizează obligativitatea depunerii de declaraţii de avere şi pentru soţul, soţia sau „persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi” cu demnitarii.
Amendamentul AUR spune că „soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi cu Preşedintele României, cu deputaţii, cu senatorii, cu prim-ministrul, cu membrii Guvernului prevăzuţi la art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, cu şeful Cancelariei Prim-ministrului, cu secretarul general şi cu secretarii generali adjuncţi ai Guvernului, cu secretarii de stat, cu subsecretarii de stat, precum şi cu asimilaţii acestora din cadrul Guvernului, ministerelor şi altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, cu consilierii de stat din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, are obligaţia de a completa şi depune declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese, în aceleaşi termene şi condiţii prevăzute (...)”.
În timpul dezbaterilor din Parlament, au fost senatori și deputați care au susținut că amendamentul este unul conceput special pentru partenera de viață a președintelui, Mirabela Grădinaru, pe fondul unui conflict între Nicușor Dan și AUR, partid care vrea să-l suspende pe șeful statului.
Chiar în ziua în care această lege era dezbătută în Parlament, Mirabela Grădinaru și-a publicat declarațiile de avere și de interese „pentru a înlătura orice speculații”, potrivit anunțului președintelui.
De asemenea, cei de la USR și PNL susțin că acest amendament nu poate fi aplicat.
De altfel, în timpul dezbaterilor de la Comisia juridică, reprezentantul ANI a afirmat că nu are mecanisme să verifice natura relațiilor unui demnitar. Liberalul Daniel Fenechiu a întrebat chiar dacă se aplică și cuplurilor de același sex și, în acest caz, cine și cum verifică existența relației. Un senator USR a întrebat ce se întâmplă în situația în care un demnitar are două iubite, care dintre ele depune declarația?
Una dintre cele două mize majore ale contestaţiilor se referă la retroactivitatea sancţiunilor (Amendamentul "Fritz").
Cea de-a doua prevedere atacată stabileşte că aleşii aflaţi în funcţie, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior noii legi, îşi pierd mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii invocă încălcarea Articolului 15 din Constituţie, susţinând că legea dispune numai pentru viitor şi nu poate adăuga sancţiuni noi (pierderea mandatului actual) unor fapte şi situaţii juridice deja finalizate sub vechea lege.
Această prevedere a fost interpretată ca având o "ţintă fixă", respectiv primarul Timişoarei, Dominic Fritz, dar şi alţi aleşi locali aflaţi în situaţii similare.