CCR decide soarta lui Fritz, în plin scandal după întâlnirea Bolojan-Simina Tănăsescu. Legi cu miza de 1,6 miliarde euro pe masa Curții

Curtea Constituţională a României (CCR) se reuneşte, luni, pentru a dezbate sesizările de neconstituţionalitate referitoare la noua Lege a integrităţii.  Judecătorii urmează să ia o decizie în contextul unui scandal imens după întâlnirea preşedintei Curţii cu Ilie Bolojan. Curtea Constituţională a transmis printr-un comunicat că întâlnirile președintei instituției cu reprezentanții Executivului s-au concentrat doar pe probleme de administraţie, organizare şi reprezentare, totul în limitele legii. Simina Tănăsescu a reafirmat că nu a discutat cu premierul interimar Ilie Bolojan despre dosare aflate pe rolul Curții. Precizările vin în contextul în care președinții curților de apel din România au cerut explicații publice cu privire la întâlnirea care a avut loc vineri, în biroul președintelui Senatului.

Ședința CCR începe la ora 11.00.

Curtea Constituţională a României discută, luni, sesizările formulate faţă de legea privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii, cu referire la extinderea obligaţiei de completare şi depunere a declaraţiilor de avere şi de interese, sintagma "persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi", intruziunea în viaţa privată.

USR a atacat la Curtea Constituțională a României (CCR) Legea ANI, la o zi după ce aceasta a fost adoptată de Parlament cu amendamentul „Fritz”, depus de PSD, și amendamentul AUR privind averile partenerelor demnitarilor.

Deputații și senatorii USR nu au votat legea, susținând că, din cauza acestor două prevederi, aceasta este neconstituțională. Sesizarea la CCR a fost semnată și de PNL. 

În cazul unei pronunțări rapide a CCR, există în continuare șanse ca România să nu piardă banii din PNRR care depind de acest jalon, respectiv 770 de milioane de euro.

Dacă este declarată constituțională, atunci legea poate merge la promulgare, iar dacă verdictul este unul de neconstituționalitate, mai este timp până la data de 31 august să fie remediate problemele. 

Și Președintele Nicușor Dan a atacat în 10 august Legea ANI. Sesizarea președintelui României vizează un amendament depus de AUR care obligă partenerele de viață ale demnitarilor să își publice declarațiile de avere și de interese. Același amendament a fost atacat la CCR și de USR și PNL. 

Amendamentul contestat de Nicușor Dan a fost depus de AUR, a trecut de Parlament cu voturile PSD, și vizează obligativitatea depunerii de declaraţii de avere şi pentru soţul, soţia sau „persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi” cu demnitarii. 

Amendamentul AUR spune că „soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi cu Preşedintele României, cu deputaţii, cu senatorii, cu prim-ministrul, cu membrii Guvernului prevăzuţi la art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, cu şeful Cancelariei Prim-ministrului, cu secretarul general şi cu secretarii generali adjuncţi ai Guvernului, cu secretarii de stat, cu subsecretarii de stat, precum şi cu asimilaţii acestora din cadrul Guvernului, ministerelor şi altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, cu consilierii de stat din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, are obligaţia de a completa şi depune declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese, în aceleaşi termene şi condiţii prevăzute (...)”. 

În timpul dezbaterilor din Parlament, au fost senatori și deputați care au susținut că amendamentul este unul conceput special pentru partenera de viață a președintelui, Mirabela Grădinaru, pe fondul unui conflict între Nicușor Dan și AUR, partid care vrea să-l suspende pe șeful statului. 

Chiar în ziua în care această lege era dezbătută în Parlament, Mirabela Grădinaru și-a publicat declarațiile de avere și de interese „pentru a înlătura orice speculații”, potrivit anunțului președintelui. 

De asemenea, cei de la USR și PNL susțin că acest amendament nu poate fi aplicat. 

De altfel, în timpul dezbaterilor de la Comisia juridică, reprezentantul ANI a afirmat că nu are mecanisme să verifice natura relațiilor unui demnitar. Liberalul Daniel Fenechiu a întrebat chiar dacă se aplică și cuplurilor de același sex și, în acest caz, cine și cum verifică existența relației. Un senator USR a întrebat ce se întâmplă în situația în care un demnitar are două iubite, care dintre ele depune declarația?

Una dintre cele două mize majore ale contestaţiilor se referă la retroactivitatea sancţiunilor (Amendamentul "Fritz").

Cea de-a doua prevedere atacată stabileşte că aleşii aflaţi în funcţie, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior noii legi, îşi pierd mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii invocă încălcarea Articolului 15 din Constituţie, susţinând că legea dispune numai pentru viitor şi nu poate adăuga sancţiuni noi (pierderea mandatului actual) unor fapte şi situaţii juridice deja finalizate sub vechea lege. 

Această prevedere a fost interpretată ca având o "ţintă fixă", respectiv primarul Timişoarei, Dominic Fritz, dar şi alţi aleşi locali aflaţi în situaţii similare.

CCR discută și legea biodiversității, cu miză de aproape 1 miliard de euro din PNRR

Legea biodiversităţii a ajuns la Curtea Constituţională după ce Alianţa pentru Unirea Românilor a sesizat CCR la scurt timp după finalizarea parcursului parlamentar. În Camera Deputaţilor, proiectul a fost adoptat cu 177 de voturi "pentru" şi 79 "împotrivă", iar în Senat forma finală a trecut cu 79 de voturi favorabile şi 27 "împotrivă". Senatorii AUR au votat împotriva documentului.

Documentul are o importanţă suplimentară deoarece reprezintă jalonul 31 din PNRR. Guvernul a estimat că neîndeplinirea acestui angajament ar putea atrage o penalitate de 972.455.220 de euro.

AUR s-a opus proiectului în Parlament şi a atacat legea la Curtea Constituţională imediat după adoptare.

Contestarea vine însă pe fondul unei dispute politice mai largi asupra formei finale a strategiei. Proiectul a fost iniţial aprobat de Guvern prin hotărâre, dar Executivul a retras ulterior HG-ul şi a transferat prevederile în Parlament, după ce PSD a contestat legalitatea actului emis de un guvern interimar.

În plen, liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a criticat faptul că Guvernul a transferat în Parlament o strategie care fusese iniţial adoptată la nivel guvernamental, acuzând o încălcare a delimitării dintre atribuţiile Guvernului şi ale Parlamentului.