CCR a decis că „amendamentul Fritz” este constituțional. Cel despre declaraţiile de avere ale „amantelor” a fost respins

Curtea Constituţională a României a decis, luni, că „amendamentul Fritz” din Legea ANI este constituțional. Acesta presupune încetarea de drept a funcției/demnitații publice la 30 de zile de la intarea în vigoare a legii pentru cei care sunt declarați definitv în conflict de interese. În același timp, CCR a respins amendamentul AUR, privind declarațiile de avere ale concubinelor, pe care l-a declarat neconstituțional. Curtea a decis că este neconstituțională publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor, nu doar cele ale soților/soțiilor. Sesizarea pe legea biodiversității a fost respinsă.

UPDATE: CCR a decis, luni, că amendamentul care îl lasă pe Dominic Fritz fără mandatul de primar este constituțional. Amendamentul AUR, care prevede publicarea declarațiilor de avere de către concubini este neconstituțional.

„La dosarele pe integritate conexate: cu unanimitate de voturi - a fost declarată neconstitutionala sintagma "persoana care are relatii asemănătoare celor dintre soti"; cu unanimitate, a fost declarata neconstituționala publicarea declaratiilor de interese financiare a sotului/sotiei, si cu majoritate - a funcționarilor/demnitarilor vizati de lege; cu majoritate, a fost declarata constitutionala încetarea de drept a funcției/demnitații publice la 30 de zile de la intarea în vigoare a legii”, transmite CCR.

UPDATe 12.30. Noul raportor e Asztalos Csaba Ferenc, au declarat surse pentru Antena 3 CNN.

UPDATE 12.05. Surse au declarat pentru Antena 3 CNN, că o parte dintre magistrați i-au cerut Siminei Tănăsescu, care e și raportor pe cele două sesizări din dosarul ANI, să îl predea altui judecător, în urma întâlnirii cu Bolojan.

Astfel, dosarul ANI va fi preluat de alt magistrat al CCR.

Sursele au adăugat că ședința va continua, iar dezbaterile nu se vor amâna.

UPDATE 11.55. Ședința a fost întreruptă și va fi reluată la 12.30.

UPDATE 11.45 Judecătorii Curții Constituționale i-au cerut explicații președintei instituției, Simina Tănăsescu, despre întâlnirea pe care a avut-o vineri cu Ilie Bolojan, potrivit unor surse. Ședința CCR este în desfășurare.

Judecătorii ar fi întrebat-o pe Simina Tănăsescu ce subiecte au fost discutate, de ce a fost necesară o asemenea întâlnire cu numai câteva zile înaintea ședinței de luni și de ce întrevederea a avut loc în biroul președintelui Senatului.

La începutul discuțiilor, magistrații-asistenți ar fi fost rugați să părăsească sala, pentru ca judecătorii constituționali să poată analiza situația în cadru restrâns. Ulterior, magistrații-asistenți au revenit în sală, iar ședința a continuat.

Potrivit surselor, este posibil ca o parte dintre judecători să îi ceară Siminei Tănăsescu să nu participe la deliberări și la vot.

UPDATE 11.00. Ședința CCR a început.

Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a intrat în sală fără să răspundă la întrebări.

În sală sunt opt judecători.

Magistrații asistenți au ieșit, ceea ce înseamnă că, potrivit surselor, ședința va începe cu explicațiile pe care le cer judecătorii CCR Siminei Tănăsescu despre întâlnirea de vineri cu premierul Ilie Bolojan și subiectele discutate.

Știrea inițială

Ședința CCR începe la ora 11.00.

Curtea Constituţională a României discută, luni, sesizările formulate faţă de legea privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii, cu referire la extinderea obligaţiei de completare şi depunere a declaraţiilor de avere şi de interese, sintagma "persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi", intruziunea în viaţa privată.

USR a atacat la Curtea Constituțională a României (CCR) Legea ANI, la o zi după ce aceasta a fost adoptată de Parlament cu amendamentul „Fritz”, depus de PSD, și amendamentul AUR privind averile partenerelor demnitarilor.

Deputații și senatorii USR nu au votat legea, susținând că, din cauza acestor două prevederi, aceasta este neconstituțională. Sesizarea la CCR a fost semnată și de PNL. 

În cazul unei pronunțări rapide a CCR, există în continuare șanse ca România să nu piardă banii din PNRR care depind de acest jalon, respectiv 770 de milioane de euro.

Dacă este declarată constituțională, atunci legea poate merge la promulgare, iar dacă verdictul este unul de neconstituționalitate, mai este timp până la data de 31 august să fie remediate problemele. 

Și Președintele Nicușor Dan a atacat în 10 august Legea ANI. Sesizarea președintelui României vizează un amendament depus de AUR care obligă partenerele de viață ale demnitarilor să își publice declarațiile de avere și de interese. Același amendament a fost atacat la CCR și de USR și PNL. 

Amendamentul contestat de Nicușor Dan a fost depus de AUR, a trecut de Parlament cu voturile PSD, și vizează obligativitatea depunerii de declaraţii de avere şi pentru soţul, soţia sau „persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi” cu demnitarii. 

Amendamentul AUR spune că „soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi cu Preşedintele României, cu deputaţii, cu senatorii, cu prim-ministrul, cu membrii Guvernului prevăzuţi la art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, cu şeful Cancelariei Prim-ministrului, cu secretarul general şi cu secretarii generali adjuncţi ai Guvernului, cu secretarii de stat, cu subsecretarii de stat, precum şi cu asimilaţii acestora din cadrul Guvernului, ministerelor şi altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, cu consilierii de stat din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, are obligaţia de a completa şi depune declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese, în aceleaşi termene şi condiţii prevăzute (...)”. 

În timpul dezbaterilor din Parlament, au fost senatori și deputați care au susținut că amendamentul este unul conceput special pentru partenera de viață a președintelui, Mirabela Grădinaru, pe fondul unui conflict între Nicușor Dan și AUR, partid care vrea să-l suspende pe șeful statului. 

Chiar în ziua în care această lege era dezbătută în Parlament, Mirabela Grădinaru și-a publicat declarațiile de avere și de interese „pentru a înlătura orice speculații”, potrivit anunțului președintelui. 

De asemenea, cei de la USR și PNL susțin că acest amendament nu poate fi aplicat. 

De altfel, în timpul dezbaterilor de la Comisia juridică, reprezentantul ANI a afirmat că nu are mecanisme să verifice natura relațiilor unui demnitar. Liberalul Daniel Fenechiu a întrebat chiar dacă se aplică și cuplurilor de același sex și, în acest caz, cine și cum verifică existența relației. Un senator USR a întrebat ce se întâmplă în situația în care un demnitar are două iubite, care dintre ele depune declarația?

Una dintre cele două mize majore ale contestaţiilor se referă la retroactivitatea sancţiunilor (Amendamentul "Fritz").

Cea de-a doua prevedere atacată stabileşte că aleşii aflaţi în funcţie, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior noii legi, îşi pierd mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii invocă încălcarea Articolului 15 din Constituţie, susţinând că legea dispune numai pentru viitor şi nu poate adăuga sancţiuni noi (pierderea mandatului actual) unor fapte şi situaţii juridice deja finalizate sub vechea lege. 

Această prevedere a fost interpretată ca având o "ţintă fixă", respectiv primarul Timişoarei, Dominic Fritz, dar şi alţi aleşi locali aflaţi în situaţii similare.

CCR discută și legea biodiversității, cu miză de aproape 1 miliard de euro din PNRR

Legea biodiversităţii a ajuns la Curtea Constituţională după ce Alianţa pentru Unirea Românilor a sesizat CCR la scurt timp după finalizarea parcursului parlamentar. În Camera Deputaţilor, proiectul a fost adoptat cu 177 de voturi "pentru" şi 79 "împotrivă", iar în Senat forma finală a trecut cu 79 de voturi favorabile şi 27 "împotrivă". Senatorii AUR au votat împotriva documentului.

Documentul are o importanţă suplimentară deoarece reprezintă jalonul 31 din PNRR. Guvernul a estimat că neîndeplinirea acestui angajament ar putea atrage o penalitate de 972.455.220 de euro.

AUR s-a opus proiectului în Parlament şi a atacat legea la Curtea Constituţională imediat după adoptare.

Contestarea vine însă pe fondul unei dispute politice mai largi asupra formei finale a strategiei. Proiectul a fost iniţial aprobat de Guvern prin hotărâre, dar Executivul a retras ulterior HG-ul şi a transferat prevederile în Parlament, după ce PSD a contestat legalitatea actului emis de un guvern interimar.

În plen, liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a criticat faptul că Guvernul a transferat în Parlament o strategie care fusese iniţial adoptată la nivel guvernamental, acuzând o încălcare a delimitării dintre atribuţiile Guvernului şi ale Parlamentului.