Australia este de aproximativ trei ori și jumătate mai mare decât Groenlanda, iar dacă oamenii sunt întrebați de ce în primul caz vorbim de un continent, iar în cel de-al doilea, de o insulă, ei vor fi tentați, probabil, să spună că din cauza mărimii. Aceasta este însă explicația greșită, scrie World Atlas.
Adevăratul motiv se află la câțiva kilometri sub suprafața ambelor teritorii: Australia se deplasează odată cu propria placă tectonică și se află pe propria platformă continentală, în timp ce Groenlanda se deplasează odată cu Placa Nord-Americană și se află pe platforma continentală a Americii de Nord, deplasându-se în aceeași direcție și cu aceeași viteză ca și Canada.
Groenlanda nu este un continent de mici dimensiuni. Este o porțiune întinsă a Americii de Nord, separată de restul acesteia de o anumită întindere de apă.
Regulă generală: continentele se află pe propriile plăci tectonice
În general, continentele se află pe propriile plăci tectonice majore. Aceste plăci sunt segmente distincte și foarte întinse ale învelișului exterior al Pământului, care se deplasează coerent.
Australia se încadrează exact în acest tipar. Ea ocupă Placa Australiană, descrisă uneori ca o parte a mai marii Plăci Indo-Australiene.
Groenlanda nu se află într-o situație similară. Nu există o Placă Groenlandeză în prezent, și nici nu a existat vreodată. În absența unei asemenea plăci, nu există niciun mecanism prin care Groenlanda să fie separată geologic de continentul învecinat. Ea este un pasager, nu un conducător.
Platforma continentală contează mai mult decât linia țărmului
Cel mai clar mod de a observa diferența este să ignorăm complet linia țărmului și să examinăm ce se află sub apele puțin adânci din jurul fiecărei porțiuni de uscat.
Groenlanda este legată de America de Nord prin platforma continentală, adică marginea puțin adâncă și scufundată a unui continent. Apele dintre ele nu sunt foarte adânci, deoarece scoarța terestră de dedesubt este continentală, nu oceanică. Dacă am seca aceste mări, Groenlanda ar înceta să mai fie o insulă și ar deveni o peninsulă.
Australia are propria platformă continentală, mărginită din toate părțile de ape oceanice adânci. Nicio zonă de ape puțin adânci nu o leagă de Asia sau de Antarctica. Este un bloc de scoarță continentală complet separat, nu o extensie periferică a unui alt continent.
Roca de dedesubtul Groenlandei aparține Americii de Nord
Dacă "îndepărtăm" calota glaciară, argumentul devine și mai convingător. Roca de bază a Groenlandei face parte din Scutul Laurentian. Acesta este nucleul străvechi, precambrian, în jurul căruia s-a format continentul nord-american. Este aceeași fundație profundă a scoarței terestre care se află sub o mare parte a Canadei, și nu o structură distinctă, aflată întâmplător în apropiere.
Calota glaciară, oricât de impresionantă ar fi ca dimensiune, este doar o caracteristică de suprafață, așezată pe o scoarță terestră deja unită geologic cu America de Nord.
Dacă am îndepărta gheața, nu am descoperi un continent. Am dezvălui o porțiune mai mare dintr-un continent care există deja.
Izolarea a dus la forme de viață diferite
Biologia reprezintă un alt criteriu. Australia a fost zeci de milioane de ani izolată de restul lumii prin apele oceanice adânci, iar evoluția a desfășurat acolo un experiment cu totul diferit. Marsupialele și monotremele au ocupat nișe ecologice dominate de mamiferele placentare în alte părți ale lumii. Așa se explică de ce acest continent găzduiește animale care își poartă puii într-un marsupiu și un mamifer care depune ouă și are cioc.
Groenlanda nu are nimic comparabil. Flora și fauna sa sunt, în linii mari, similare celor din nordul Canadei, deoarece între cele două teritorii nu a existat niciodată o barieră de ape adânci suficient de întinsă pentru a le izola complet. Acolo nu a evoluat nimic cu adevărat distinctiv, fiindcă aceste două regiuni nu au fost vreodată izolate la modul absolut una de alta.
Dimensiunea stabilește limita, dar nu o explică
Merită să discutăm argumentul eronat dimensiunii, pe care l-am menționat la început, în loc să-l respingem pur și simplu. Dimensiunea joacă un rol real în convenția de clasificare. La un moment dat, trebuie trasată o linie între cel mai mic continent și cea mai mare insulă, iar în mod tradițional această linie se află în intervalul dintre cele două teritorii. Diferența este enormă: Australia este cu aproximativ 5,5 milioane de kilometri pătrați mai mare decât Groenlanda.
Dar dimensiunea este o consecință a clasificării, nu cauza ei. Dacă am micșora Australia până la dimensiunile Groenlandei, aceasta ar continua să aibă propria placă tectonică. Dacă am dubla suprafața Groenlandei, ea ar rămâne unită geologic cu America de Nord, doar că legătura ar fi și mai evidentă.
Zealandia arată care sunt criteriile
În 2017, un grup de geologi a susținut că Zealandia ar trebui recunoscută drept continent. Zealanida este un teritoriu aproape în întregime scufundat sub apele din sud-vestul Oceanului Pacific, din care Noua Zeelandă reprezintă partea vizibilă.
Pentru a susține acordarea statutului continental pentru Zealandia, cercetătorii au fost nevoiți să precizeze ce anume este, de fapt, un continent.
Criteriile formulate de aceștia sunt: o altitudine semnificativ mai mare decât cea a scoarței oceanice înconjurătoare, o geologie distinctă, limite bine definite și o scoarță terestră considerabil mai groasă decât fundul oceanic. Zealandia îndeplinește toate cele patru criterii, deși cea mai mare parte a sa se află sub apă.
Dacă aplicăm cele patru criterii Groenlandei, aceasta nu trece testul limitelor bine definite. În scoarța terestră nu există o graniță între Groenlanda și America de Nord, ci doar o întindere de ape puțin adânci. Faptul că un continent în mare parte scufundat, pe care nimeni nu-l poate vizita în întregime, se califică mai bine pentru statutul de continent decât cea mai mare insulă din lume ar trebui să ne arate cât de puțin contează, de fapt, dimensiunea vizibilă.
Scoarța continentală este un tip distinct de scoarță terestră
Termenul "continental" are aici un sens tehnic precis și se referă la o structură care poate fi măsurată. Scoarța continentală are o grosime de aproximativ 30–50 de kilometri și este alcătuită din roci mai ușoare, precum granitul. De aceea, ea se menține la un nivel mai ridicat pe mantaua terestră și formează uscatul. Scoarța oceanică este mai subțire, mai densă și predominant bazaltică, motiv pentru care se află la un nivel mai scăzut și susține oceanele.
Atât Groenlanda, cât și Australia sunt alcătuite din scoarță continentală. Diferența este că scoarța Groenlandei este comună cu cea a Americii de Nord, în timp ce scoarța Australiei nu este legată în același mod de cea a altui continent.
De fapt, nu există o definiție unanim acceptată pentru un continent
Pentru a fi corecți, trebuie să spunem că nu există o definiție științifică unanim acceptată a continentului, iar modelul celor șapte continente este o convenție, nu rezultatul unei măsurători obiective. În funcție de țară și de tradiția locală, elevii învață că există patru, cinci, șase sau șapte continente, Europa și Asia fiind separate sau reunite, precum cele două Americi.
Europa este exemplul care scoate cel mai mult în evidență această inconsecvență: ea se află pe aceeași placă tectonică și pe aceeași masă continentală continuă cu Asia. Între ele nu există o limită geologică propriu-zisă. Europa nu îndeplinește niciunul dintre criteriile pe care nici Groenlanda nu le îndeplinește. A primit totuși statutul de continent, în mare măsură pentru că este locul în care s-a întâmplat să trăiască oamenii care au trasat hărțile.
Prin urmare, formularea cinstită este următoarea: Australia îndeplinește toate criteriile aplicate în mod obișnuit unui continent, iar Groenlanda nu îndeplinește majoritatea acestor criterii. În plus, în sistemul de clasificare nu s-a ajuns niciodată la un acord deplin în legătură cu toate criteriile ce ar trebui folosite.
Explicația, în variantă scurtă, pentru diferența continent - insulă
Australia este un continent deoarece ocupă propria placă tectonică, se află pe propria platformă continentală, este înconjurată de ape oceanice adânci și a dezvoltat o floră și o faună care nu se găsesc nicăieri altundeva.
Groenlanda este o insulă deoarece se deplasează odată cu Placa Nord-Americană, se află pe platforma continentală a Americii de Nord și este alcătuită din roci care fac parte din același scut precambrian precum cele din Canada.
Faptul că Australia este de trei ori și jumătate mai mare decât Groenlanda reprezintă criteriul după care manualele trasează linia de demarcație, dar nu constituie motivul fundamental al diferenței continent - insulă. Groenlanda ar putea crește considerabil în dimensiuni și ar rămâne tot o insulă. Ceea ce o împiedică să fie considerată continent nu ține de dimensiunile sale, ci de realitatea sa geologică, conchide World Atlas.