Summit crucial la Bruxelles. România și Bulgaria cer ajutorul NATO. Nicușor Dan și Rumen Radev se întâlnesc cu Mark Rutte

Nicușor Dan, despre afilierea la o familie politică europeană: E mai importantă coalizarea pe idei

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat dacă demersul pentru protejarea fondurilor europene depinde și de afilierea sa la o familie politică europeană. Șeful statului a răspuns că este mai importantă coalizarea statelor în jurul unor idei comune și a subliniat că România și Italia coordonează grupul celor 17 state „Prietenii Coeziunii”.

„Cred că depinde mai puțin de afilierea mea la o familie, depinde mai mult de coalizarea pe idei. Faptul că 17 state s-au coalizat și faptul că Italia și România coordonează această asociere e foarte bun pentru România. Faptul că au fost 17 state care au avut idei comune a contribuit la păstrarea, între propunerea cipriotă și cea irlandeză a bugetului, a așa-numitei anvelope naționale. Discuția pe care am avut-o în sensul ăsta a fost despre păstrarea unității acestui grup, pentru o pondere mai mare în negociere”.

Nicușor Dan, înaintea Summitului Consiliului European: România vrea un buget european fără tăieri

Președintele Nicușor Dan a declarat, înaintea summitului Consiliului European de la Bruxelles, că România își dorește un buget al UE suficient de mare, fără tăieri pentru politicile agricole și de coeziune, și susține accelerarea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. Șeful statului a mai spus că România vrea ca securitatea la Marea Neagră să fie inclusă în discuțiile europene și ca Uniunea să sprijine construirea unui centru de securitate civilă împreună cu Bulgaria.

"Coordonăm cu Italia așa-numitul grup al Prietenilor Coeziunii. Ne-am coordonat pe punctele care ne interesează. Ne dorim ca bugetul Uniunii să fie rezonabil de mare, să nu fie tăieri pe politica agricolă și de coeziune. Sunt banii europeni care au dezvoltat România în acești ani. Apoi, pe pilonul de competitivitate, firmele românești să se dezvolte și să profite.

În seara asta va fi dezbatere pe extindere. Ne interesează Moldova și Ucraina. Săptămâna asta s-au deschis capitolele de negociere doi și trei. Interesul nostru este ca, într-un interval scurt, să se deschidă clusterele patru și cinci.

O să fie o discuție mâine, generală, pe Ucraina și o discuție generală pe securitate. Ne interesează ca discuțiile despre Marea Neagră să fie incluse în dezbatere, să fie un sprijin al Uniunii pentru centrul de securitate civilă pe care vrem să îl construim cu Bulgaria.

Am avut o scurtă discuție cu premierul bulgar. Împreună cu acesta vom avea o discuție cu secretarul general NATO, ca să putem să vedem cum ne acordăm mai bine pentru a răspunde provocărilor de securitate la Marea Neagră".

Nicușor Dan și Rumen Radev se văd cu secretarul general al NATO, Mark Rutte

Președintele României, Nicușor Dan, și premierul bulgar, Rumen Radev, se vor întâlni miercuri, la ora 14:30(ora României) cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru discuții privind securitatea la Marea Neagră. 

Pe agenda întâlnirii trilaterale se vor afla și incidentele recente provocate de drone, inclusiv cele care au vizat nave din perimetrul Mǎrii Negre și care ridică semne de îngrijorare.

Întâlnirea va avea loc la reședința de la Bruxelles a lui Mark Rutte.

Nicușor Dan, întâlnire cu Giorgia Meloni. „Am decis să rămânem uniți”

Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu Giorgia Meloni, în cadrul unei întrevederi a grupului „Prietenii Coeziunii” pe subiectul viitorului buget al UE.

„Am decis să rămânem uniți în negocierile privind următorul buget al UE în jurul a patru priorități”, au spus Nicușor Dan și Giorgia Meloni, într-o declarație comună.

Together with @GiorgiaMeloni, we gathered the Heads of State and Government of the Friends of Cohesion ahead of #EUCO. We will remain united throughout the negotiations on the next EU budget around four priorities: 1. Sufficient resources to address all our common priorities. 2. Safeguarding Cohesion and Agriculture, both in terms of funding and implementation rules. 3. Fair contributions from Member States. 4. No rebates. Together, we will continue working to ensure these priorities are reflected in the final agreement!

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) October 15, 2026

Prioritățile enunțate de cei doi sunt:

1. Resurse suficiente pentru a aborda toate prioritățile comune.
2. Protejarea coeziunii și agriculturii atât în ceea ce privește resursele, cât și regulile de finanțare.
3. Contribuții corecte din partea statelor membre.
4. Nu reducerilor la contribuțiile naționale.

Insieme a @NicusorDanRO, ho riunito i Capi di Stato e di Governo del gruppo degli Amici della Coesione in vista dell’#EUCO. Abbiamo deciso di restare uniti nel negoziato sul prossimo bilancio UE attorno a quattro priorità: 1. Risorse sufficienti per affrontare tutte le priorità comuni. 2. Salvaguardare Coesione e Agricoltura sia sul piano delle risorse sia su quello delle regole di finanziamento. 3. Contribuzioni eque da parte degli Stati membri. 4. No agli sconti sui contributi nazionali. Continueremo a lavorare insieme perché queste priorità siano riflesse nell’accordo finale!

— Giorgia Meloni (@GiorgiaMeloni) October 15, 2026

„Vom continua să lucrăm împreună pentru a ne asigura că aceste priorități sunt reflectate în acordul final”, au spus Giorgia Meloni și Nicușor Dan.

Bulgaria și Ungaria vor să împiedice aderarea rapidă a Ucrainei la UE - Republica Moldova e și ea afectată de decizie

Ungaria și Bulgaria fac presiuni la Bruxelles pentru a stopa procesul de aderare accelerată a Ucrainei la UE, o decizie care va afecta, indirect, și Republica Moldova.

Astfel, aderarea Ucrainei la UE nu mai trebuie făcută într-un mod rapid, se arată în proiectul declarației summitului liderilor Uniunii, care se desfășoară în aceste zile la Bruxelles. Decizia de renunțare la o aderare accelerată a Kievului a fost luată din cauza presiuilor Bulgariei și Ungariei.

Publicația notează că, înaintea fiecărui astfel de summit european, textul final al rezoluției e pregătit în avans de cele 27 de țări ale UE și poate fi modificat până la finalul întrunirii.

Proiectul rezoluției summitului UE, datat 13 octombrie, preciza următoarele: „Consiliul European... așteaptă cu interes deschiderea tuturor celorlalte clustere cât mai curând posibil, în conformitate cu abordarea bazată pe merite”.

UE a deblocat recent încă două clustere de extindere — liste de reforme pe care Ucraina trebuie să le finalizeze pentru a adera la bloc — pe 13 octombrie, și se așteaptă ca celelalte două să fie deschise în decembrie.

În schimb, proiectul de rezoluție din 14 octombrie nu mai conține expresia „cât mai curând posibil”.

Trei diplomați UE au confirmat pentru Kyiv Independent că Bulgaria și Ungaria au fost țările care au insistat pentru eliminarea acestei formulări, justificarea principală fiind menținerea ei așa cum era în iunie, când premierul maghiar Péter Magyar a reușit să-i determine pe liderii UE să elimine referința privind aderarea Ucrainei la UE „cât mai curând posibil”.

Totuși, ultima mișcare rămâne surprinzătoare, având în vedere că problema bilaterală a Ungariei cu Ucraina privind drepturile minorităților a fost rezolvată și că nu există obiecții cunoscute public pentru deschiderea celor două grupuri rămase, notează Kyiv Independent.

Schimbarea a fost făcută și în partea concluziilor preliminare referitoare la Moldova, al cărei proces de aderare la UE a fost legat de Ucraina pentru deschiderea clusterelor de extindere. În același timp, mai mulți diplomați UE au admis că Republica Moldova trebuie decuplată de Ucraina, în procesul de aderare la UE.

Atacurile cu drone din Marea Neagră - pe agenda summitului

Bulgaria va cere un moratoriu asupra atacurilor cu drone împotriva navelor civile din Marea Neagră, la summitul UE de la Bruxelles, arată Politico.

Premierul Bulgar Rumen Radev a declarat că țara sa va colabora cu România pentru a prezenta liderilor UE o propunere de a opri atacurile cu drone asupra navelor civile din Marea Neagră.

„Mă aștept la solidaritate din partea tuturor partenerilor noștri europeni pentru moratoriul pe care îl propunem pentru a opri atacurile asupra navelor civile”, a spus Radev.

De asemenea, Velislava Petrova-Chamova, ministra de Externe al Bulgariei, a anunțat miercuri, la Berlin, că țara sa va lucra împreună cu România și Turcia pentru un "moratoriu" asupra atacurilor ce vizează navele comerciale din Marea Neagră. Anunțul vine după ce patru nave civile au fost scufundate sau avariate în ultimele două săptămâni.

La rândul său, președintele Nicușor Dan a precizat într-o postare pe X că a vorbit pe aceeași temă că președinta bulgară Iliana Iotova.

„Am avut o discuție telefonică foarte bună cu președintele Bulgariei, Iliana Iotova, referitoare la recentul atac cu drone asupra unor nave comerciale în Marea Neagră, în largul coastelor bulgare, precum și la celelalte incidente care au afectat navigația și infrastructura în apele românești”, a spus Nicușor Dan.

Nicușor Dan, prezent și el la Bruxelles. Ce obiective urmărește România la summitul UE

Preşedintele Nicuşor Dan participă joi şi vineri la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, context în care ţara noastră va pleda pentru un buget „ambiţios” al UE pentru perioada 2028-2034.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, viitorul Cadru Financiar Multianual va aloca bugetul UE pentru perioada 2028-2034, influenţând în mod direct perspectivele de dezvoltare economică ale României prin resursele disponibile pentru investiţii, infrastructură, agricultură şi dezvoltarea comunităţilor rurale şi consolidarea securităţii alimentare, arată sursa citată.

În acelaşi timp, România va pleda pentru finanţarea consolidării capacităţii europene de apărare, cu o atenţie deosebită acordată Flancului estic şi regiunii strategice a Mării Negre, precum şi pentru politicile de recâştigare a competitivităţii şi de reducere a dependenţelor strategice în domeniul energetic şi al tehnologiilor avansate.

Liderii UE se reunesc la Bruxelles pentru un summit de două zile.

Inițial, arată Politico, acest Consiliu European era menit să aducă blocul mai aproape de obținerea unui acord privind următorul buget pe șapte ani al blocului. În schimb, liderii se confruntă cu două zile de discuții care variază de la prețurile energiei și comerțul cu China până la Ucraina, securitatea maritimă și migrație.

Dezbaterile despre buget rămân în continuare un test pentru actualul președinte al Consiliului European, António Costa, în condițiile în care sunt deja conturate două tabere distnicte - „grupul țărilor frugale”, în frunte cu Germania și care solicită tăieri majore de buget - și grupul „Prietenilor Coeziunii”, de 17 state, inclusiv România, care solicită menținrea fondurilor pentru agricultură și coeziune.

Discuțiile de joi vor începe cu competitivitatea, cu prețurile în creștere ale energiei și regulile UE privind clima. Liderii vor discuta apoi despre comerțul cu China și protejarea produselor europene, înainte de a trece discuțiile despre bugetul Uniunii.