S-a încheiat a doua zi de summit la Bruxelles. Bugetul UE și problemele Ucrainei rămân în aer. Macron crede că un acord încă e posibil

Liderii UE încheie a doua zi de discuții, lăsând nerezolvate problemele privind Ucraina și bugetul european

Înaintea acestui summit de două zile, liderii UE au vorbit apăsat de urgența problemelor pe care trebuiau să le rezolve, de la încheierea unui acord privind bugetul pe termen lung al Uniunii Europene și acoperirea nevoilor de finanțare ale Ucrainei până la depășirea divergențelor privind politicile climatice.

Însă, la încheierea reuniunii, cele mai presante întrebări au rămas fără răspuns: cum va fi finanțată Ucraina în condițiile în care America lui Trump îi întoarce spatele, cum pot fi depășite diferențele majore dintre prioritățile bugetare ale statelor membre pentru a ajunge la un acord privind viitorul buget și cui îi revine, în cele din urmă, responsabilitatea pentru reducerea costurilor energiei, guvernelor naționale sau Uniunii Europene.

În privința politicilor climatice, un grup de țări condus de Polonia a acaparat o mare parte din prima zi a summitului, încercând să slăbească prevederile unui sistem de comercializare a certificatelor de emisii. Grupul a reușit să își extindă susținerea la 16 state membre, dar nu și să își impună punctul de vedere.

În ceea ce privește bugetul, președintele francez, Emmanuel Macron, i-a avertizat pe ceilalți lideri că trebuie să ajungă la un acord până la sfârșitul anului, deoarece în curând nu va mai avea mandatul politic necesar pentru a semna o asemenea înțelegere.

Cu toate acestea, summitul s-a încheiat fără vreun semn că țările care solicită un buget mai mare și cele care vor reducerea cheltuielilor s-ar fi apropiat de un compromis.

În privința acoperirii deficitului de finanțare al Ucrainei, mai mulți lideri au insistat asupra necesității unui sprijin financiar suplimentar, inclusiv prin eventuala utilizare a aproximativ 300 de miliarde de euro din activele rusești înghețate, după ce Volodimir Zelenski a declarat că țara sa are nevoie de încă 70 de miliarde de euro din partea Europei.

Însă reuniunea s-a încheiat fără să fie clar de unde vor proveni acești bani. Prim-ministrul Suediei a declarat că „nimic nu s-a schimbat” în privința activelor rusești înghețate, după ce Belgia a blocat planurile de utilizare a acestora în timpul summitului din decembrie anul trecut.

Liderii europeni se vor reuni din nou de două ori luna viitoare, la Dublin și Bruxelles, pentru a încerca încă o dată să găsească soluții.

Macron îi cere lui Marine Le Pen să fie „mai modestă”

Întrebat despre apelurile repetate ale lui Marine Le Pen de a înceta sprijinul pentru Ucraina, președintele francez a declarat că o asemenea decizie ar pune Franța într-o „situație fără precedent” și ar izola țara.

Repetând că nu intenționează să se amestece în campania prezidențială aflată în desfășurare, Macron s-a declarat „surprins de lipsa de modestie” a candidaților care vorbesc de parcă ar fi câștigat deja alegerile și a insistat că el este în continuare cel care conduce țara.

„Nu sprijinim Ucraina din bunăvoință, ci pentru că este în interesul nostru să o facem”, a declarat el.

Macron e optimist că un acord e încă posibil

„Cred că este posibil până la sfârșitul anului”, a declarat președintele francez, referindu-se la încheierea unui acord privind următorul buget pe termen lung al UE.

El a avertizat că, în lipsa unei decizii în 2026, discuțiile ar fi amânate până la reuniunea Consiliului European din martie, „cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor din Franța”.

„Aceasta nu ar fi abordarea potrivită din punct de vedere democratic”, a spus Macron, reafirmând poziția pe care a susținut-o în timpul discuțiilor de joi cu liderii europeni.

La începutul acestei săptămâni, în timpul unei vizite la Bruxelles, candidata de extremă dreapta la președinția Franței, Marine Le Pen, a declarat că încheierea unui acord privind cadrul financiar multianual (CFM) înaintea alegerilor franceze ar reprezenta „un scandal democratic”.

De ce au durat atât de mult discuțiile despre Ucraina

Liderii europeni au discutat astăzi îndelung despre Ucraina, depășind cu mult timpul prevăzut în program.

Întrebat de ce discuțiile au durat atât de mult, Antonio Costa a explicat că Ucraina și securitatea europeană sunt două subiecte „strâns legate”, motiv pentru care liderii le-au abordat împreună, în loc să se concentreze exclusiv asupra Ucrainei.

Liderii „nu au petrecut prea mult timp” încercând să găsească o soluție pentru finanțarea Ucrainei în 2027, după ce Volodimir Zelenski a avertizat că țara sa se va confrunta anul viitor cu un deficit bugetar de 70 de miliarde de euro.

„Am convenit imediat că trebuie să găsim o soluție pentru nevoile suplimentare de finanțare ale Ucrainei în 2027 și am cerut Comisiei Europene să prezinte o propunere concretă”, a declarat Costa.

Nicușor Dan, declarații după Consiliul European

Președintele Nicușor Dan a susținut o conferință de presă după cele două zile de Consiliu European.

Declarațiile integrale ale lui Nicușor Dan:

„Final de Consiliu European. Am avut 5 subiecte mari, ultimul fiind migrația, unde au existat opinii diferite, dar s-au remarcat progresele în urma acțiunilor și reglementărilor privind reducerea migrației ilegale.

O discuție lungă pe competitivitate și, aici, din nou, dezbaterea cu o componentă în care toată lumea este de acord pe simplificare și debirocratizare și deja dezbaterea uzuală între, să spunem, cei care doresc o preocupare mai mare pentru impactul climatic și mediu și cei care doresc protejarea industriei și protejarea prețurilor energiei. România este în a doua categorie. Evident, mediul este important, dar, într-o perioadă de criză energetică, este important ca și cetățenii și companiile să aibă prețuri cât mai mici la energie, acestea fiind deja mari din cauza factorilor internaționali.

O dezbatere pe extindere și, aici, interesul nostru pentru Moldova și procesul de aderare la Uniunea Europeană. Au fost deschise 4 din 6 capitole de negociere, ultimele 2 săptămâna aceasta, și concluzia a fost că nu există impedimente pentru ca cele 2 capitole să fie deschise anul acesta.

Nu au existat obiecții față de acest calendar, care îi va permite apoi Moldovei să desfășoare procesul de aderare, și toată lumea este mulțumită de progresele în materie de reforme pe care Moldova le face.

O discuție foarte consistentă pe viitorul buget al UE, cu, evident, cele două poziții pe care le cunoașteți: statele așa-zis frugale, care vor reducerea cheltuielilor, și așa-numiții prieteni ai coeziunii, printre care și România, care dorește bugete mai ambițioase.

Pentru moment, în propunerea cu care a venit președinția irlandeză, anvelopele naționale au fost păstrate, însă sunt mai multe categorii, precum fondurile pentru urgențe și dezastre, pe care multă lume le consideră nesatisfăcătoare. Iar aici concluzia unanimă a fost că trebuie să ne uităm la resursele proprii ale UE, iar pe acest subiect se vor concentra dezbaterea și preocuparea tehnică de săptămâna viitoare.

Evident, situația de securitate, Ucraina și războiul hibrid, inclusiv afectarea țărilor vecine, printre care România. A existat o discuție despre evenimentele din Marea Neagră și, așa cum am făcut acum un an, când aveam probleme pe Dunăre cu dronele, am solicitat ajutor până când echipamentele din SAFE vor veni. Am avut deja o discuție cu echipa tehnică a Franței, care s-a oferit să ne ajute cu echipamentele necesare și să înțeleagă mai bine necesitățile pe care le avem la Marea Neagră.

În afară de asta, am avut o discuție bilaterală cu premierul bulgar, în urma evenimentelor recente, discuția cu secretarul general al NATO, am avut și o discuție cu președintele francez și o întrevedere bilaterală cu prim-ministrul grec”.

În legătură cu securitatea la Marea Neagră, cum poate fi ea asigurată, având în vedere că sunt deja luni de zile de când România cere ajutor? Cum se poate crește securitatea la Marea Neagră și, pe plan intern, sunteți mulțumit de guvernul construit? Credeți că va trece?

„Eu cred că este important să facem paralela cu ce a fost acum câteva luni, la dronele de pe Dunăre, și ce se întâmplă acum la Marea Neagră. În momentul acela, noi am mers exact ca acum către partenerii noștri, am spus: „Avem o comandă de echipament prin SAFE, va veni într-un an-doi, conform contractelor”, și au fost șase țări care ne-au ajutat: SUA, Franța, Spania, Italia, Slovacia și Portugalia.

Acum suntem exact în aceeași situație, o amenințare care nu exista anul trecut. Aceeași solicitare, la care, în 24 de ore, Franța a răspuns, pentru că avem o relație foarte bună, și sunt convins că și alți aliați vor răspunde.

Mereu sunt provocări noi. Din fericire, România are aliați, are o imagine bună, corectă, în relația cu ei și, în situațiile de necesitate, avem ajutor.

Pe întrebarea cu guvernul, eu sunt bucuros că există acorduri între primul ministru și partide. Aceste acorduri prevăd o stabilitate de care România are nevoie pentru rectificare, care e urgentă, pentru bugetul pe 2027, pe care eu sper să-l trecem prin Parlament anul acesta, și pe chestiuni de bun-simț care asigură stabilitatea guvernării pe o perioadă semnificativă de acum înainte. E o așteptare pe care românii au avut-o și eu sunt bucuros că devine realitate. Evident că m-aș fi bucurat să devină realitate acum 4-5 luni”.

Deci va trece?

„Eu cred că sunt șanse foarte mari.”

Sunteți mulțumit de acest Guvern?

„Nu trebuie să fiu eu mulțumit. Suntem democrație, oamenii votează partide și ele, prin votul lor în Parlament, numesc guvernul. Mai departe, voi colabora instituțional cu ele”.

Ce avem nevoie exact și cum ar trebui construit acel culoar de siguranță la Marea Neagră? Ați vorbit cu Zelenski despre ce se întâmplă?

„Am avut o interacțiune foarte scurtă cu președintele Zelenski. În schimb, ieri, echipele noastre au discutat pe alte subiecte de colaborare și, evident, că, la întrebarea dumneavoastră, există o expertiză pe care Ucraina o are și pe care poate să ne-o pună la dispoziție. E o discuție tehnică pe echipamente, există o solicitare pe care România a înaintat-o aliaților și discuția aceasta va avea loc, iar apoi o să vedem fiecare ce ne va putea oferi”.

Au fost discuții aprinse despre sistemul ETS 2, despre sistemul de comercializare a certificatelor de emisii. Care este poziția României? Susținem amânarea?

„Pe ETS 2, vă amintesc că a fost o discuție în toamna anului trecut, în care România, împreună cu multe state, a solicitat amânarea punerii în practică. ETS 2 este o taxare pe emisii pentru anumite categorii economice și redirecționarea banilor pentru investiții în energie curată.

Noi am solicitat și, prin pozițiile noastre comune, am reușit amânarea din 2027 în 2028. Evident, suntem coerenți și, în special în perioada aceasta, ne dorim ca, în privința ETS 2, în primul rând să discutăm și, dacă vom decide să-l aplicăm, momentul să fie cât mai îndepărtat.

Pe prețurile la energie, bineînțeles că există măsuri pe termen mediu și lung pe care mulți dintre noi le solicităm să fie incluse în bugetul pentru 2028-2034. În ceea ce privește chestiunile urgente, este responsabilitatea statelor naționale, cu o flexibilitate a UE în ceea ce privește taxarea și limitele de deficit”.

Care este perspectiva asupra blocajului din negocierile bugetului?

„În cel mai rău caz, dacă nu se ajunge la un acord, vor exista măsuri tranzitorii, astfel încât plățile directe să nu fie întrerupte. Eu cred că nu a existat așteptarea să ajungem la un acord asupra cifrelor ieri. A fost o discuție foarte deschisă. Evident că există, așa cum a existat la fiecare negociere, prietenii coeziunii și statele frugale. Mereu a existat dezbaterea aceasta.

Cred că, în urma discuțiilor de ieri, se vede o cale de ieșire în privința acestor noi resurse ale Uniunii. Discuția este tot timpul tehnică și foarte importantă. Nu sunt importante doar discuțiile din Consilii, ci și cele ale reprezentanților țărilor”.

Înainte de summit au fost discutate concluziile. Bulgaria și Ungaria au insistat asupra unor modificări în legătură cu deschiderea clusterelor pentru Ucraina și Moldova până la sfârșitul anului. Am înțeles acum că nu există opoziție. Puteți lămuri?

„Au fost mai multe variante de concluzii. În unele dintre ele era sintagma „as soon as possible”. În concluziile finale nu a existat această sintagmă, însă, în discuțiile extinse de aseară, concluzia unanimă, așteptarea și, cumva, angajamentul nostru au fost pentru deschiderea până la sfârșitul anului”.

Am înțeles că, la masa liderilor, Zelenski a rugat UE să nu decupleze Moldova de Ucraina. Ce părere aveți?

„Există un comitet instituit, care are reuniuni săptămânale pentru a monitoriza în timp real progresele Ucrainei. Este un ajutor de care beneficiază, astfel încât ritmul reformelor să fie cât mai apropiat de un calendar de aderare. Trebuie să o luăm pe etape. Obiectivul este ca cele două țări să înceapă ultimele două capitole de negociere și apoi să existe acest progres”.

Solicitarea către NATO este o listă sau o solicitare?

„La NATO există un canal politic și unul tehnic. Pe canalul tehnic, al militarilor, a fost făcută o solicitare concretă pentru echipamente concrete”.

În urma atacurilor din Marea Neagră, credeți că Rusia ar încerca să blocheze cumva traficul comercial din mare prin creșterea asigurărilor? Cum ar putea fi afectate prețurile de la pompă?

„Există un culoar de transport pe care Ucraina l-a folosit, care urma conturul țărmului din Ucraina–România–Bulgaria, până în Turcia și mai departe, și în ultimele 10 zile am avut atacuri exact pe acest coridor. E prea devreme să dovedim tehnic că a fost un atac rus, dar intuiția ne spune că beneficiarul acestei situații de incertitudine este Rusia. Asta este situația în care suntem acum”.

Economic, cât vom avea de pierdut dacă situația continuă?

„Deja avem o creștere a prețului asigurărilor pentru navele din Marea Neagră. Evident că acest factor afectează prețurile în țările din jur care depind de acest comerț”.

Pe plan intern, credeți că Luca Niculescu va avea voința necesară pentru începerea reformelor?

„Mereu există premierul, Guvernul și majoritatea din Parlament care îl sprijină. De asemenea, există o regulă: dacă ești în politică, trebuie să faci cât mai mult din ceea ce așteaptă oamenii care ți-au dat votul. Românii așteaptă reforme. Sper ca acest guvern să facă reformele pe care România le așteaptă”.

În ce măsură au fost iritate statele austere de amenințările duble din poziția prietenilor coeziunii, și anume deschiderea discuției despre rebate și faptul că se poate reeșalona plata împrumutului pentru PNRR? La început părea interesant, dar am impresia că statele nordice s-au iritat mai mult decât era necesar. Ce credeți?

„Cred că este un Consiliu în care discuțiile sunt politicoase, civilizate, prietenești chiar, dar, atunci când opiniile sunt diferite, ele se spun foarte direct. Asta apreciez din interacțiunile de până acum. Cred că acele rebate-uri nu își mai găsesc locul într-o structură a bugetului european și trebuie spus că, dincolo de poziția aceasta foarte fermă, au fost și concesii pe care le-am făcut. De exemplu, nu toată lumea este fericită de comasarea politicii agricole cu cea de coeziune”.

Spuneați că s-au făcut niște progrese. Cam care ar fi acelea?

„Poate că, dacă e să criticăm ceva aici, asta aș critica: este o discuție care nu a ajuns la maturitatea necesară în ceea ce privește resursele proprii. Trebuie să existe cifre, să existe o evaluare a impactului. Cred că vom fi în situația de a vorbi despre asta cam într-o lună.

Eu sper să avem un acord în 2026. Dacă nu, există 2027”.

Meloni și Sanchez, aproape de împăcare pe subiectul migrației. Măsurile anunțate în privința suspendării temporare a Schengen

Premiera Italiei, Giorgia Meloni, a acceptat vineri o scurtă prelungire, de 7 zile, a controalelor temporare instituite la granița cu Spania, pentru a sincroniza data expirării acestor controale cu măsurile  reciproce adoptate de Spania. Decizia lui Meloni a fost  luată după o întălnire avută la Bruxelles cu premierul spaniol Pedro Sanchez. Roma și Madridul au anunțat că vor căuta în continuare alternative la criza migrației, dar rămân în dezacord pe tema migrației. Decizia Italiei, privind controlul la frontiere și suspendarea acordului Schengen, reprezintă totuși un semn de relaxare a relațiilor dintre cele două, după săptămâni de tensiun pe tema migrației.

Decizia a urmat unei întâlniri față în față între premierul italian Giorgia Meloni și omologul ei spaniol, Pedro Sánchez, în marja summitului UE de la Bruxelles, a declarat un diplomat pentru Euronews.

Controalele la frontieră au fost introduse inițial pe 1 august pentru o lună, după sosirea a aproape 90.000 de migranți ilegali în exclava spaniolă Ceuta. Guvernul italian le-a prelungit ulterior cu câte 15 zile de trei ori, suspendând de facto regulile de circulație liberă cu Spania.

Spania a introdus o măsură reciprocă, de asemenea reînnoită de fiecare dată, ca răspuns la controalele pe care le considera nejustificate. Ultima prelungire spaniolă urma să expire pe 22 octombrie. Drept urmare, măsurile celor două țări sunt acum aliniate și vor expira în aceeași zi.

Kallas deplânge relațiile „dificile” cu SUA

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a deplâns ceea ce a numit relațiile „foarte dificile” dintre Europa și Statele Unite în urma deciziei lui Donald Trump de a cumpăra motorină din Rusia și a relatat că Casa Albă a restricționat conexiunile Starlink din Ucraina.

„Desigur, puteți vedea că, cu aliații noștri americani, este foarte dificil uneori”, le-a spus ea reporterilor în drum spre Consiliul European. „Încercăm să-i convingem și pe partenerii noștri americani că, dacă vrem să punem capăt acestui război, trebuie să-l presăm pe agresor, pentru că nu este vorba doar de a pune capăt acestui război, ci de a ne asigura că nu vor mai fi declanșate războaie de către Rusia”, a adăugat ea.

Kallas și-a exprimat îngrijorarea cu privire la încetinirea conexiunilor Starlink, despre care Ucraina a spus că are consecințe negative pe câmpul de luptă, avertizând că Europa nu poate înlocui această capacitate „pe termen scurt”.

Siegfried Mureșan critică lipsa de progrese privind bugetul UE

Europarlamentarul român Siegfried Mureșan, principalul negociator al Parlamentului European pe problema bugetului UE, s-a declarat vineri „dezamăgit de lipsa de progres” în privința discuțiilor privind bugetul multianual al Uniunii Europene.

„Dezamăgit de lipsa de progres de la Consiliul European privind bugetul mutlianual al Uniunii Europene. Consiliul European nu a făcut progrese notabile privind bugetul multianual pentru perioada 2028–2034”,  a spus Mureșan, într-o postare publicată pe Facebook.

„Poziția pe care am negociat-o în calitate de negociator-șef al Parlamentului prevede un buget puternic, cu majorări moderate inclusiv pentru politicile importante pentru România: agricultura și coeziunea. Președinția irlandeză a propus săptămâna trecută un buget care nu mulțumește pe nimeni și care oferă o finanțare insuficientă pentru majoritatea priorităților Uniunii. Ineficiența acestei propuneri s-a văzut aseară: nu a reușit să apropie pozițiile statelor membre și nu a condus la nicio concluzie.
Așteptăm acum mai multă implicare din partea liderilor europeni. Președintele Consiliului European, António Costa, trebuie să prezinte până în noiembrie o propunere îmbunătățită, care să reprezinte un numitor comun pentru toate statele membre”, a spus Siegfried Mureșan.

Negociatorul-șef al Parlamentului European a adăugat că instituția „nu va aproba pe ultima sută de metri un buget negociat în grabă, fără o viziune clară asupra finanțării priorităților Uniunii”.

Mette Frederiksen: „Ucraina rămâne fără bani”

Premiera Danemarcei, Mette Frederiksen, a spus vineri că Ucraina are nevoie urgentă de finanțare europeană pentru 2026 și de garanții privind finanțările pentru anul 2027, informează Politico.

„Ucraina rămâne fără bani. Asta s-a întâmplat, într-un fel, deja”, a spus Mette Frederiksen.

Premiera daneză a adăugat că, în prezent, Kievul nu poate achiziționa sau produce echipamentele de care are nevoie. Cea mai presantă necesitate militară a Ucrainei o reprezintă apărarea antiaeriană, a spus ea.

Frederiksen a indicat activele rusești înghețate drept „cel mai evident loc unde să cauți” finanțare.

Zelenski: Nu vedem semnale că Rusia vrea să pună capăt acestui război

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că nu există semnale că Rusia este pregătită să pună capăt războiului și că Ucraina trebuie să se pregătească pentru iarnă, inclusiv prin asigurarea necesarului de energie și a fondurilor pentru apărare. Declarațiile au fost făcute înaintea summitului Consiliului European de la Bruxelles, unde liderii UE discută sprijinul pentru Ucraina.

"Nu vedem semnale că Rusia vrea să pună capăt acestui război, așa că trebuie să ne pregătim pentru iarnă.

Mă bucur foarte mult că avem parte de un sprijin atât de consistent din partea Uniunii Europene, a Comisiei Europene și a unor lideri adevărați. Ajutorul lor este crucial și contăm pe acest sprijin.

Prioritatea noastră numărul unu este securitatea energetică. Vrem să încheiem acest război cât mai curând posibil, dar, în condițiile în care nu vedem semnale că Rusia este pregătită să pună capăt conflictului, trebuie să ne pregătim pentru iarnă.

Pachetul de sprijin pentru iarnă nu vizează doar energia, ci include și fonduri pentru apărare.

Mulțumesc Uniunii Europene că ne este alături. Ursula von der Leyen are dreptate: nu trebuie să vorbim doar despre 2026, ci și despre 2027".

Criticat dur de Trump, Zelenski încearcă să obţină reafirmarea susţinerii aliaţilor europeni la Bruxelles

Criticat din nou dur de preşedintele american Donald Trump, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va pleda vineri, la Bruxelles, la summitul UE, pentru o reafirmare a sprijinului aliaţilor săi europeni, relatează AFP, conform Agerpres.

Ajuns joi în capitala belgiană, liderul ucrainean s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a sublinia urgenţa reaprovizionării Ucrainei cu rachete interceptoare şi muniţii, în contextul recrudescenţei loviturilor ruseşti.

Secretarul general al NATO a pledat pentru punerea în aplicare a armistiţiului energetic anunţat duminică de Donald Trump, cu care Ucraina este de acord, dar care nu a fost până acum confirmat de Kremlin.

Lovită dur de Rusia, care a distrus şi miercuri instalaţii energetice la Kiev, Ucraina a anunţat joi, în acest context, o reluare a loviturilor sale asupra rafinăriilor ruseşti. Moscova a anunţat un incendiu declanşat la o rafinărie după un "atac masiv" cu drone şi rachete ucrainene.

În cursul serii de joi, Donald Trump, care atribuie Ucrainei responsabilitatea creşterii preţurilor la carburanţi provocate de războiul împotriva Iranului, a criticat dur loviturile ucrainene asupra rafinăriilor.

"Cred că este o ruşine", a declarat preşedintele american pentru canalul Newsmax, estimând că "existau multe alte ţinte" posibile.

"Cred că este mai dificil să lucrezi cu Zelenski decât cu Putin", a mai spus liderul american, care a cerut în mai multe rânduri plecarea lui Volodimir Zelenski.

Lovind infrastructurile petroliere ruseşti, Kievul încearcă să întrerupă fluxul de hidrocarburi care finanţează invazia Ucrainei din februarie 2022 şi să ridice populaţia rusă împotriva Kremlinului.

Numeroase rafinării şi diverse depozite de carburant au fost vizate în ultimele luni, provocând penurii de carburant în Rusia.

În contactele sale cu liderii europeni, cu care a început să se întâlnească de joi după-amiază, Zelenski a reamintit despre necesitatea de a menţine presiunea asupra Moscovei.

"Vrem cu toţii în Europa ca acest război să ia sfârşit. Pentru ca acest lucru să se întâmple, sunt necesare semnale puternice: mai multă presiune reală asupra Rusiei şi mai multă susţinere în materie de apărare pentru Ucraina", a spus el în ajunul unei sesiuni de lucru cu liderii Celor 27 de vineri.

Este "capital" să-i dăm Ucrainei mijloacele de a se apăra, a spus preşedintele francez Emmanuel Macron, după întâlnirea sa cu omologul său ucrainean.

"Vă asigur, dragi prieteni ucraineni, şi domnule preşedinte Zelenski: nu sunteţi singuri", a afirmat la rândul său pe platforma X prim-ministrul polonez Donald Tusk.

În ultimele zile, Kievul a deplâns faptul că nu a fost avertizat de aliaţii săi privind atacurile ruse iminente, făcând referire la restricţii în utilizarea serviciilor prin satelit ale companiei lui Elon Musk, SpaceX, cruciale pentru armata sa.

Elon Musk, care cere ca şi Donald Trump ca Volodimir Zelenski să plece de la putere, a declarat miercuri că orice încetinire a reţelei militare Starshield în Ucraina este provocată de guvernul american, şi nu de SpaceX.

O sursă din cadrul Ministerului Apărării ucrainean a dat asigurări joi că "operaţiunile Starshield în curs au fost restabilite şi continuă" şi că Kievul face demersuri "pentru a clarifica" motivele "restricţiilor de ieri".

Volodimir Zelenski a acuzat într-un interviu pentru Financial Times că aceste restricţii au fost introduse deliberat, excluzând orice eventuală problemă tehnică.

"Cred că alianţa occidentală este astăzi într-o poziţie mai slabă decât era în urmă cu câteva zile", a deplâns joi prim-ministrul danez Mette Frederiksen.

Cei 27 subliniază că relaţia transatlantică rămâne indispensabilă pentru lupta Ucrainei împotriva Rusiei. "Bineînţeles că noi contăm pe ei", a declarat prim-ministrul eston Kristen Michal despre SUA.

Subiectele din a doua zi a summitului UE: Ucraina, securitatea maritimă, atacurile hibride ale Rusiei și migrația

Liderii UE revin vineri pentru a doua zi de discuții-maraton la summitul Consiliului European. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski e așteptat să facă un apel direct către Europa pentru sporirea ajutorului militar pentru Ucraina.

Liderii europeni se vor concentra, de asemenea, pe adoptarea de măsuri pentru protejarea UE de atacurile hibride rusești, securitatea maritimă și situația din Orientul Mijlociu.

Migrația este un alt subiect important pe agenda summitului european, iar aici liderii UE trebuie să ajungă la un acord dacă e necesar să adopte controale mai stricte la frontierele UE, sau nu.

În cadrul primei zile a summitului, o discuție de trei ore despre impozitarea emisiilor auto a dat peste cap planurile atent stabilite ale lui Antonio Costa de a aborda cele mai mari provocări cu care se confruntă blocul: relansarea economică și stabilirea priorităților bugetare.

Politico: Antonio Costa i-a scos din minți pe liderii UE la un summit marcat de tot mai multe diviziuni

Diviziunile privind prețurile energiei și bugetul pe șapte ani al blocului scot la iveală nemulțumirea față de performanța președintelui Consiliului European, informează Politico.

Liderii UE sunt furioși pe Antonio Costa, președintele Consiliului European, pentru felul în care acesta a gestionat negocierile privind limitarea prețurilor la energie și următorul buget pe șapte ani al UE.

„Costa vrea să aibă concluziile gata de la (întâlnirile pre-summit ale ambasadorilor) și să nu le deschidă în timpul EUCO,” a spus un diplomat pentru Politico. „Nu-i place să redacteze pe loc”.

Altul a spus că există o „frustrare uriașă”, la nivelul liderilor UE, care au calificatt negocierile pentru formularea politicii energetice europene drept „un haos total”.

„Pur și simplu au mers mai departe cu drafturile italiene și au ignorat textele care fuseseră trimise de alții înainte, părând că nu înțeleg nuanțele politice ale întregii discuții despre ETS (prețurile pe emisiile de CO2 generate de combustibilii folosiți în transportul rutier - n.r.)” au adăugat aceștia.

Guvernele sperau ca ambele dezbateri să arate semne de progres la întâlnirea de două zile, care era programată să continue vineri. Ceea ce au obținut a fost, în cel mai bun caz, un impas ― și în cel mai rău caz, diviziune în creștere. Și o zi de discuții care s-a întins pe 14 ore, cu puține rezultate de arătat.

Cu cât negocierile pentru buget durează mai mult, „cu atât vom avea mai multe dificultăți”, a spus prim-ministrul finlandez Petteri Orpo. „Așadar, trebuie să muncim pentru a găsi o soluție anul acesta. Înțeleg foarte bine că este dificil. O provocare uriașă”.

Mizele nu ar putea fi mai mari. UE este disperată să atenueze criza costului vieții și să ajungă la un acord asupra bugetului înainte ca alegerile naționale de anul viitor să facă mult mai greu de găsit un consens. Dezacordul între cei 27 de membri ai blocului pare și mai evident atunci când Donald Trump face mișcări pentru a lua partea Rusiei în războiul din Ucraina, economia se luptă să se ridice la nivelul puterii Chinei, iar naționaliștii anti-UE se apropie de putere în cele mai mari capitale europene.

UE elimină expresia „cât mai curând posibil” din documentul privind deschiderea clusterelor de aderare pentru Ucraina și Moldova

Oficialii de la Bruxelles au eliminat expresia „cât mai curând posibil” din proiectul concluziilor summitului Consiliului European din 15-16 octombrie, referitoare la deschiderea clusterelor de aderare rămase pentru Ucraina și Republica Moldova.

Modificarea a fost relatată joi de European Pravda, al cărei corespondent a comparat versiunile proiectului datate 13 și 14 octombrie, la Bruxelles.

Negocierile de aderare cuprind 33 de capitole, grupate în șase clustere, care organizează reformele juridice și instituționale pe care Ucraina și Republica Moldova trebuie să le adopte și să le pună în aplicare pentru a adera oficial la UE.

Până în prezent, Ucraina și Republica Moldova au deschis Clusterul 1, Fundamentele, pe 15 iunie, și Clusterul 6, Relații externe, pe 14 iulie. Clusterele 2 și 3 au fost deschise marți, 13 octombrie, după ce Ungaria și-a ridicat veto-ul pe care îl menținuse de mult timp asupra candidaturii Ucrainei la aderare.

Parcursurile celor două țări rămân strâns legate, iar orice decizie privind aderarea lor necesită sprijinul unanim al tuturor celor 27 de state membre.

Formularea mai puțin fermă apare în contextul în care Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a declarat că își propune să deschidă cele două clustere rămase pentru Ucraina, Clusterul 4, privind agenda verde și conectivitatea durabilă, și Clusterul 5, privind resursele, agricultura și coeziunea, înainte de sfârșitul anului 2026.

Friedrich Merz vrea reduceri de fonduri regionale

Cancelarul german, Friedrich Merz, a susținut reducerea plăților regionale destinate agriculturii, în vederea diminuării valorii totale a următorului buget al UE pe o perioadă de șapte ani.

La discuțiile cu ușile închise, Merz a reiterat apelurile la reducerea semnificativă a fondurilor totale ale UE, pentru a diminua contribuțiile contribuabililor germani, au declarat doi diplomați ai UE. Cu toate acestea, el a avertizat împotriva reducerilor majore în ceea ce privește noile priorități ale UE, precum competitivitatea și securitatea.

Merz a indicat plățile către regiunile mai sărace, cunoscute sub denumirea de politica de coeziune, ca principală sursă de reduceri. Aceasta este o veste neplăcută pentru regiunile germane care au avertizat împotriva reducerilor bugetare.

Consiliul European ar putea impozita firmele cripto, de jocuri de noroc și giganții tehnologici

„Președintele Consiliului European, António Costa, s-a angajat să analizeze propunerile Parlamentului European privind impozitarea firmelor din domeniul criptomonedelor, a jocurilor de noroc online și a giganților tehnologici, în vederea finanțării următorului buget al UE pe o perioadă de șapte ani”, au declarat doi diplomați ai UE informați cu privire la discuții.

Costa a afirmat că va lua în considerare și alte opțiuni în afara celor cinci impozite propuse de Comisie, cunoscute și sub denumirea de resurse proprii, pentru a ieși din impas. Pe parcursul a peste un an de negocieri, guvernele UE s-au opus taxelor propuse de Comisie, care afectează în mod copleșitor industriile lor naționale.

Politicianul portughez a subliniat că veniturile noi provenite din aceste taxe ar putea reduce contribuțiile naționale la bugetul de la Bruxelles. Costa a afirmat că va analiza ideile Parlamentului, precum și o propunere a Greciei de a direcționa către bugetul UE veniturile viitoare obținute din vânzările naționale ale spectrului de frecvențe mobile 6G.

Ideile Parlamentului nu au fost incluse în propunerea revizuită de buget a Irlandei, prezentată săptămâna trecută.

Macron: UE trebuie să ajungă la un acord pe buget până la sfârșitul anului

„Începând din ianuarie, nu vor mai exista condițiile politice” pentru încheierea unui acord, le-a spus președintele francez participanților la summit, joi seară, îndemnându-i să ajungă cât mai repede la un acord pentru bugetul multianual al Uniunii Europene. Declarațiile sale sporesc presiunea asupra statelor UE de a-și depăși divergențele majore în următoarele săptămâni.

În timpul unei discuții cu ușile închise, joi seară, Macron a declarat că nu va mai avea mandatul politic necesar pentru a semna un acord atât de aproape de alegerile prezidențiale franceze din aprilie 2027, potrivit celor patru diplomați, care au fost informați despre discuții.

Macron „a spus că, începând din ianuarie, nu vor mai exista condițiile politice” pentru încheierea unui acord, a declarat unul dintre diplomați.

Cele 27 de guverne ale UE au poziții divergente privind dimensiunea totală a bugetului pentru perioada 2028-2034. Liderii reuniți la Bruxelles discută propunerea Irlandei, care prevede reduceri de 159 de miliarde de euro, calculate la prețurile actuale, față de proiectul de buget de aproape 2.000 de miliarde de euro prezentat de Comisia Europeană.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, încearcă să îi convingă pe lideri să finalizeze negocierile în timpul summitului din decembrie, înainte ca alegerile din Franța, Italia și Polonia, programate pentru 2027, să amenințe să blocheze discuțiile. Unii reprezentanți ai guvernelor și oficiali europeni consideră însă că acest termen este complet nerealist.

Un diplomat european a calificat intervenția lui Macron drept „o amenințare menită să susțină termenul-limită din decembrie propus de Costa”.

„UE ar deveni imposibil de guvernat dacă ar trebui să ținem cont de toate alegerile locale”, a adăugat el.

Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, care conduce în sondajele pentru alegerile prezidențiale din 2027, a promis că va reduce la jumătate contribuția Franței la bugetul UE dacă va ajunge la putere.

În cadrul unei conferințe de presă organizate miercuri la Bruxelles, Le Pen a acuzat UE că accelerează negocierile pentru a împiedica viitorul lider al Franței să aibă un cuvânt de spus.

Mai mulți lideri europeni nu sunt dispuși să își asume termenul-limită de la sfârșitul anului, temându-se că presiunea timpului le-ar putea slăbi pozițiile de negociere.

„Nu vom semna un acord care nu ne avantajează doar pentru a respecta un termen-limită”, a declarat miercuri prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, în fața parlamentului italian. „Vom semna un acord numai atunci când va fi potrivit pentru Italia”.

Nicușor Dan: E o încercare a Rusiei de a destabiliza țări de pe flancul estic. Continuăm să sprijinim Ucraina

La finalul întrevederii cu Secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Nicușor Dan a declarat: 

„Am avut două incidente aseară și azi dimineață. Au fost în ultimele zile incidente în Bulgaria și acum câteva zile încă unul în România. Am avut o discuție cu Secretarul general NATO. Evident, solidaritatea aliaților noștri față de situația din Marea Neagră și operațional o să fie o sesiune dedicată a Consiliul Nord-Atlantic pentru Marea Neagră.

Suntem în aceeași situație de acum un an cu frontiera noastră pe Dunăre. E nevoie de echipamente pentru un nou tip de provocare, la fel am apelat la aliați au venit niște echipamente, militari și situația s-a stabilizat. Suntem în aceeași situație pe partea estică la Marea Neagră.

Evident că sunt încercări de-ale Rusiei de a destabiliza societățile, în special țările de pe flancul estic, de a descrește sprijinul pentru Ucraina. Și răspunsul nostru este: continuăm să sprijinim Ucraina”

Nicușor Dan și premierul bulgar Rumen Radev s-au întâlnit la Bruxelles cu șeful NATO Mark Rutte

Președintele României Nicușor Dan și premierul bulgar Rumen Radev s-au întâlnit, joi, la Bruxelles cu secretarul general al NATO Mark Rutte cu care au discutat despre atacurile din Marea Neagră.

„O bună întâlnire cu premierul bulgar Rumen Radev și cu președintele României NicusorDan despre securitatea în Marea Neagră și cele mai recente atacuri asupra navelor comerciale. NATO și-a consolidat poziția de-a lungul flancului estic, inclusiv prin creșterea capacităților de combatere a dronelor. NATO va continua să colaboreze îndeaproape cu aliații noștri din Marea Neagră, ajustându-și postura de descurajare și apărare după cum este necesar”, a scris după înâlnire Mark Rutte, pe rețeaua socială X.

Good meeting with ?? Bulgarian PM @RumenRadevPM and ?? Romanian President @NicusorDanRO about security in the Black Sea & the latest attacks on commercial shipping. NATO has strengthened our posture along the eastern flank including with increasing counter-drone capabilities. NATO will continue to work closely with our Allies in the Black Sea, adjusting our deterrence and defence posture as needed

— Mark Rutte (@SecGenNATO) October 15, 2026

Nicușor Dan, despre afilierea la o familie politică europeană: E mai importantă coalizarea pe idei

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat dacă demersul pentru protejarea fondurilor europene depinde și de afilierea sa la o familie politică europeană. Șeful statului a răspuns că este mai importantă coalizarea statelor în jurul unor idei comune și a subliniat că România și Italia coordonează grupul celor 17 state „Prietenii Coeziunii”.

„Cred că depinde mai puțin de afilierea mea la o familie, depinde mai mult de coalizarea pe idei. Faptul că 17 state s-au coalizat și faptul că Italia și România coordonează această asociere e foarte bun pentru România. Faptul că au fost 17 state care au avut idei comune a contribuit la păstrarea, între propunerea cipriotă și cea irlandeză a bugetului, a așa-numitei anvelope naționale. Discuția pe care am avut-o în sensul ăsta a fost despre păstrarea unității acestui grup, pentru o pondere mai mare în negociere”.

Nicușor Dan, înaintea Summitului Consiliului European: România vrea un buget european fără tăieri

Președintele Nicușor Dan a declarat, înaintea summitului Consiliului European de la Bruxelles, că România își dorește un buget al UE suficient de mare, fără tăieri pentru politicile agricole și de coeziune, și susține accelerarea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. Șeful statului a mai spus că România vrea ca securitatea la Marea Neagră să fie inclusă în discuțiile europene și ca Uniunea să sprijine construirea unui centru de securitate civilă împreună cu Bulgaria.

"Coordonăm cu Italia așa-numitul grup al Prietenilor Coeziunii. Ne-am coordonat pe punctele care ne interesează. Ne dorim ca bugetul Uniunii să fie rezonabil de mare, să nu fie tăieri pe politica agricolă și de coeziune. Sunt banii europeni care au dezvoltat România în acești ani. Apoi, pe pilonul de competitivitate, firmele românești să se dezvolte și să profite.

În seara asta va fi dezbatere pe extindere. Ne interesează Moldova și Ucraina. Săptămâna asta s-au deschis capitolele de negociere doi și trei. Interesul nostru este ca, într-un interval scurt, să se deschidă clusterele patru și cinci.

O să fie o discuție mâine, generală, pe Ucraina și o discuție generală pe securitate. Ne interesează ca discuțiile despre Marea Neagră să fie incluse în dezbatere, să fie un sprijin al Uniunii pentru centrul de securitate civilă pe care vrem să îl construim cu Bulgaria.

Am avut o scurtă discuție cu premierul bulgar. Împreună cu acesta vom avea o discuție cu secretarul general NATO, ca să putem să vedem cum ne acordăm mai bine pentru a răspunde provocărilor de securitate la Marea Neagră".

Nicușor Dan și Rumen Radev se văd cu secretarul general al NATO, Mark Rutte

Președintele României, Nicușor Dan, și premierul bulgar, Rumen Radev, se vor întâlni miercuri, la ora 14:30(ora României) cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru discuții privind securitatea la Marea Neagră. 

Pe agenda întâlnirii trilaterale se vor afla și incidentele recente provocate de drone, inclusiv cele care au vizat nave din perimetrul Mǎrii Negre și care ridică semne de îngrijorare.

Întâlnirea va avea loc la reședința de la Bruxelles a lui Mark Rutte.

Nicușor Dan, întâlnire cu Giorgia Meloni. „Am decis să rămânem uniți”

Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu Giorgia Meloni, în cadrul unei întrevederi a grupului „Prietenii Coeziunii” pe subiectul viitorului buget al UE.

„Am decis să rămânem uniți în negocierile privind următorul buget al UE în jurul a patru priorități”, au spus Nicușor Dan și Giorgia Meloni, într-o declarație comună.

Together with @GiorgiaMeloni, we gathered the Heads of State and Government of the Friends of Cohesion ahead of #EUCO. We will remain united throughout the negotiations on the next EU budget around four priorities: 1. Sufficient resources to address all our common priorities. 2. Safeguarding Cohesion and Agriculture, both in terms of funding and implementation rules. 3. Fair contributions from Member States. 4. No rebates. Together, we will continue working to ensure these priorities are reflected in the final agreement!

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) October 15, 2026

Prioritățile enunțate de cei doi sunt:

1. Resurse suficiente pentru a aborda toate prioritățile comune.
2. Protejarea coeziunii și agriculturii atât în ceea ce privește resursele, cât și regulile de finanțare.
3. Contribuții corecte din partea statelor membre.
4. Nu reducerilor la contribuțiile naționale.

Insieme a @NicusorDanRO, ho riunito i Capi di Stato e di Governo del gruppo degli Amici della Coesione in vista dell’#EUCO. Abbiamo deciso di restare uniti nel negoziato sul prossimo bilancio UE attorno a quattro priorità: 1. Risorse sufficienti per affrontare tutte le priorità comuni. 2. Salvaguardare Coesione e Agricoltura sia sul piano delle risorse sia su quello delle regole di finanziamento. 3. Contribuzioni eque da parte degli Stati membri. 4. No agli sconti sui contributi nazionali. Continueremo a lavorare insieme perché queste priorità siano riflesse nell’accordo finale!

— Giorgia Meloni (@GiorgiaMeloni) October 15, 2026

„Vom continua să lucrăm împreună pentru a ne asigura că aceste priorități sunt reflectate în acordul final”, au spus Giorgia Meloni și Nicușor Dan.

Bulgaria și Ungaria vor să împiedice aderarea rapidă a Ucrainei la UE - Republica Moldova e și ea afectată de decizie

Ungaria și Bulgaria fac presiuni la Bruxelles pentru a stopa procesul de aderare accelerată a Ucrainei la UE, o decizie care va afecta, indirect, și Republica Moldova.

Astfel, aderarea Ucrainei la UE nu mai trebuie făcută într-un mod rapid, se arată în proiectul declarației summitului liderilor Uniunii, care se desfășoară în aceste zile la Bruxelles. Decizia de renunțare la o aderare accelerată a Kievului a fost luată din cauza presiuilor Bulgariei și Ungariei.

Publicația notează că, înaintea fiecărui astfel de summit european, textul final al rezoluției e pregătit în avans de cele 27 de țări ale UE și poate fi modificat până la finalul întrunirii.

Proiectul rezoluției summitului UE, datat 13 octombrie, preciza următoarele: „Consiliul European... așteaptă cu interes deschiderea tuturor celorlalte clustere cât mai curând posibil, în conformitate cu abordarea bazată pe merite”.

UE a deblocat recent încă două clustere de extindere — liste de reforme pe care Ucraina trebuie să le finalizeze pentru a adera la bloc — pe 13 octombrie, și se așteaptă ca celelalte două să fie deschise în decembrie.

În schimb, proiectul de rezoluție din 14 octombrie nu mai conține expresia „cât mai curând posibil”.

Trei diplomați UE au confirmat pentru Kyiv Independent că Bulgaria și Ungaria au fost țările care au insistat pentru eliminarea acestei formulări, justificarea principală fiind menținerea ei așa cum era în iunie, când premierul maghiar Péter Magyar a reușit să-i determine pe liderii UE să elimine referința privind aderarea Ucrainei la UE „cât mai curând posibil”.

Totuși, ultima mișcare rămâne surprinzătoare, având în vedere că problema bilaterală a Ungariei cu Ucraina privind drepturile minorităților a fost rezolvată și că nu există obiecții cunoscute public pentru deschiderea celor două grupuri rămase, notează Kyiv Independent.

Schimbarea a fost făcută și în partea concluziilor preliminare referitoare la Moldova, al cărei proces de aderare la UE a fost legat de Ucraina pentru deschiderea clusterelor de extindere. În același timp, mai mulți diplomați UE au admis că Republica Moldova trebuie decuplată de Ucraina, în procesul de aderare la UE.

Atacurile cu drone din Marea Neagră - pe agenda summitului

Bulgaria va cere un moratoriu asupra atacurilor cu drone împotriva navelor civile din Marea Neagră, la summitul UE de la Bruxelles, arată Politico.

Premierul Bulgar Rumen Radev a declarat că țara sa va colabora cu România pentru a prezenta liderilor UE o propunere de a opri atacurile cu drone asupra navelor civile din Marea Neagră.

„Mă aștept la solidaritate din partea tuturor partenerilor noștri europeni pentru moratoriul pe care îl propunem pentru a opri atacurile asupra navelor civile”, a spus Radev.

De asemenea, Velislava Petrova-Chamova, ministra de Externe al Bulgariei, a anunțat miercuri, la Berlin, că țara sa va lucra împreună cu România și Turcia pentru un "moratoriu" asupra atacurilor ce vizează navele comerciale din Marea Neagră. Anunțul vine după ce patru nave civile au fost scufundate sau avariate în ultimele două săptămâni.

La rândul său, președintele Nicușor Dan a precizat într-o postare pe X că a vorbit pe aceeași temă că președinta bulgară Iliana Iotova.

„Am avut o discuție telefonică foarte bună cu președintele Bulgariei, Iliana Iotova, referitoare la recentul atac cu drone asupra unor nave comerciale în Marea Neagră, în largul coastelor bulgare, precum și la celelalte incidente care au afectat navigația și infrastructura în apele românești”, a spus Nicușor Dan.

Nicușor Dan, prezent și el la Bruxelles. Ce obiective urmărește România la summitul UE

Preşedintele Nicuşor Dan participă joi şi vineri la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, context în care ţara noastră va pleda pentru un buget „ambiţios” al UE pentru perioada 2028-2034.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, viitorul Cadru Financiar Multianual va aloca bugetul UE pentru perioada 2028-2034, influenţând în mod direct perspectivele de dezvoltare economică ale României prin resursele disponibile pentru investiţii, infrastructură, agricultură şi dezvoltarea comunităţilor rurale şi consolidarea securităţii alimentare, arată sursa citată.

În acelaşi timp, România va pleda pentru finanţarea consolidării capacităţii europene de apărare, cu o atenţie deosebită acordată Flancului estic şi regiunii strategice a Mării Negre, precum şi pentru politicile de recâştigare a competitivităţii şi de reducere a dependenţelor strategice în domeniul energetic şi al tehnologiilor avansate.

Liderii UE se reunesc la Bruxelles pentru un summit de două zile.

Inițial, arată Politico, acest Consiliu European era menit să aducă blocul mai aproape de obținerea unui acord privind următorul buget pe șapte ani al blocului. În schimb, liderii se confruntă cu două zile de discuții care variază de la prețurile energiei și comerțul cu China până la Ucraina, securitatea maritimă și migrație.

Dezbaterile despre buget rămân în continuare un test pentru actualul președinte al Consiliului European, António Costa, în condițiile în care sunt deja conturate două tabere distnicte - „grupul țărilor frugale”, în frunte cu Germania și care solicită tăieri majore de buget - și grupul „Prietenilor Coeziunii”, de 17 state, inclusiv România, care solicită menținrea fondurilor pentru agricultură și coeziune.

Discuțiile de joi vor începe cu competitivitatea, cu prețurile în creștere ale energiei și regulile UE privind clima. Liderii vor discuta apoi despre comerțul cu China și protejarea produselor europene, înainte de a trece discuțiile despre bugetul Uniunii.