Oficialii de la Bruxelles au eliminat expresia „cât mai curând posibil” din proiectul concluziilor summitului Consiliului European din 15-16 octombrie, referitoare la deschiderea clusterelor de aderare rămase pentru Ucraina și Republica Moldova, potrivit kyivpost.com.
Modificarea a fost relatată joi de European Pravda, al cărei corespondent a comparat versiunile proiectului datate 13 și 14 octombrie, la Bruxelles.
Negocierile de aderare cuprind 33 de capitole, grupate în șase clustere, care organizează reformele juridice și instituționale pe care Ucraina și Republica Moldova trebuie să le adopte și să le pună în aplicare pentru a adera oficial la UE.
Până în prezent, Ucraina și Republica Moldova au deschis Clusterul 1, Fundamentele, pe 15 iunie, și Clusterul 6, Relații externe, pe 14 iulie. Clusterele 2 și 3 au fost deschise marți, 13 octombrie, după ce Ungaria și-a ridicat veto-ul pe care îl menținuse de mult timp asupra candidaturii Ucrainei la aderare.
Parcursurile celor două țări rămân strâns legate, iar orice decizie privind aderarea lor necesită sprijinul unanim al tuturor celor 27 de state membre.
Formularea mai puțin fermă apare în contextul în care Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a declarat că își propune să deschidă cele două clustere rămase pentru Ucraina, Clusterul 4, privind agenda verde și conectivitatea durabilă, și Clusterul 5, privind resursele, agricultura și coeziunea, înainte de sfârșitul anului 2026.
În versiunea din 13 octombrie, secțiunea referitoare la Ucraina preciza că liderii UE așteaptă cu interes deschiderea tuturor celorlalte clustere cât mai curând posibil, în conformitate cu abordarea bazată pe merite a blocului comunitar.
Proiectul actualizat păstrează așteptarea ca aceste clustere să fie deschise în conformitate cu abordarea bazată pe merite, dar nu mai include nicio referire la calendar.
Aceeași modificare a fost făcută într-un paragraf separat referitor la Republica Moldova, care solicita anterior, de asemenea, deschiderea clusterelor rămase cât mai curând posibil.
Clustere deschise după luni de stagnare
Potrivit European Pravda, ambele paragrafe salută în continuare conferințele interguvernamentale desfășurate marți, 13 octombrie, în cadrul cărora au fost deschise clusterele 2 și 3 pentru Ucraina și Republica Moldova, după luni de stagnare cauzate de veto-ul Ungariei.
Deblocarea a devenit în cele din urmă posibilă după ce parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, a adoptat amendamente care extind drepturile minorităților naționale în domeniul educației și introduc un statut special pentru școlile secundare generale care deservesc minoritățile naționale.
Premierul ungar Péter Magyar a salutat măsura într-o declarație, afirmând că amendamentele ar facilita în mod fundamental utilizarea limbii materne de către copiii maghiari din regiunea Transcarpatia, în Ucraina.
La câteva ore după ce Ucraina a adoptat legea, Ungaria și-a ridicat veto-ul menținut de mult timp, făcând posibilă continuarea parcursului țării către UE.
„Pot confirma că toate statele membre ale UE au fost de acord să deschidă clusterele 2 și 3 pentru Ucraina și Republica Moldova”, a declarat luni, 12 octombrie, Thomas Byrne, ministrul de stat irlandez pentru afaceri europene și apărare, numind ziua de 13 octombrie un nou „Super Tuesday” pentru țările candidate, adică o zi importantă pentru avansarea negocierilor de aderare la UE.
Comisia Europeană a propus anterior limitarea accesului Ucrainei la subvențiile agricole ale UE și la piețele pentru produsele sensibile chiar și după aderare. Ministrul Agriculturii, Taras Vîsoțki, a respins propunerea marți, 5 octombrie, afirmând că Kievul nu poate accepta restricții permanente.
Veto-ul menținut de mult timp de Ungaria
Candidatura Ucrainei a fost în mare parte blocată timp de mai mulți ani din cauza veto-urilor fostului lider al Ungariei, Viktor Orbán. Înfrângerea acestuia în fața lui Magyar, în aprilie, a înlăturat blocajul, permițând reluarea discuțiilor.
Cu toate acestea, poziția diplomatică a lui Magyar față de Ucraina continuă să se schimbe în mod repetat, iar autoritățile ucrainene au făcut de mai multe ori o paralelă între poziția acestuia și cea a lui Orbán.
În iunie, președintele Volodimir Zelenski și Magyar au încheiat ceea ce premierul ungar a descris drept un „acord istoric”, prin care au fost garantate oficial drepturile politice, educaționale, culturale și lingvistice ale comunităților etnicilor maghiari din Transcarpatia.
Ulterior, Budapesta a condiționat deschiderea altor clustere de transformarea acestor angajamente în lege de către Ucraina.
Tot în iunie, Magyar a declarat că a obținut eliminarea din declarația summitului Consiliului European a formulării care accelera aderarea Ucrainei la UE, după patru ore de negocieri.
Concluziile salutau procesul de aderare a Ucrainei, dar omiteau accelerarea acestuia. Prin blocarea scrisorii comune adresate Consiliului European și Comisiei Europene, care prezenta poziția comună a UE privind deschiderea celor cinci clustere rămase, Ungaria a devenit singurul stat membru care s-a opus.
În cadrul unei reuniuni a grupului de lucru al Consiliului UE din 17 iulie, Ungaria a blocat procedura. Deși Budapesta a fost de acord să avanseze cu Clusterul 3 pentru Republica Moldova, celelalte state membre au respins solicitarea de a separa cele două țări candidate.La acel moment nu s-a ajuns la nicio concluzie. Ungaria a blocat din nou clusterele 2 și 3 pe 22 iulie.
„Există șase clustere în total și nu credem că deschiderea lor simultană este o idee bună, în parte pentru că nici măcar nu s-a uscat cerneala pe primul, iar în parte pentru că acest lucru ar transmite un mesaj greșit țărilor din Balcanii de Vest”, le-a declarat Magyar reporterilor la reuniunea Consiliului de la Bruxelles.
Pe 8 septembrie, Ucraina s-a confruntat cu al patrulea refuz din partea Ungariei, în condițiile în care Kievul a afirmat că Budapesta nu precizase încă ce solicitări are în schimbul ridicării opoziției.
„Timp de 17 luni, guvernul lui Viktor Orbán a blocat deschiderea clusterelor, deși Ucraina a îndeplinit toate condițiile în acest sens”, a declarat Heorhii Tykhyi, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, pentru European Pravda.
„Dar chiar și după pierderea puterii, echipa lui Orbán continuă să împiedice normalizarea relațiilor Ungariei cu Ucraina”, a continuat acesta.
În timpul mandatului său, Orbán a invocat în repetate rânduri preocupările privind drepturile minorității maghiare drept motiv pentru care Ungaria a amânat deschiderea primului cluster de
negociere.
Ungaria a blocat anterior și activitatea tehnică privind clusterele 2-6 pentru Ucraina, ridicându-și ulterior opoziția față de Clusterul 6, care acoperă politica externă și de securitate, politica comercială și relațiile cu țările terțe.
