Lipsa de îngrijorare a Bruxelles-ului față de ratarea țintei de deficit pentru anul acesta de către România poate părea un paradox, având în vedere presiunea asupra Franței. Însă, țara noastră, nefiind în zona euro, prezintă un risc scăzut de „contagiune” a altor țări europene în cazul unei crize economice, scrie Euractiv.
Nu ne așteaptă nici destinul economic al Greciei din anii 2010, când națiunea a ajuns în colaps, deoarece deși deficitul este mare, nivelul datoriei publice rămâne remarcabil de scăzut.
Pericolul adevărat al problemelor economice pe care le traversează România este unul politic. Măsurile de austeritate riscă să alieneze și mai mult o populație deja atrasă de extrema dreaptă, să crească resentimentele anti-UE și să zdruncine axa Cotroceni-Victoria, instalată în urma unei victorii la limită, este concluzia Euractiv.
Euractiv notează că lipsa de interes față de situația economică de la București este uimitoare, având în vedere avalanșa de articole care s-au scris despre deficitul bugetar în creștere al Franței din ultimele luni.
București vs Paris
În primul rând, deficitul bugetar al României a fost cel mai mare din Uniunea Europeană anul trecut, atingând 9,3% din PIB. De trei ori mai mult decât limita fiscală oficială a Bruxelles-ului de 3%. Deficitul Românei face, prin comparație, cel de 5,8% al Franței să pară nu neapărat micuț, cel puțin considerabil mai puțin „gigantic”.
În al doilea rând, scrie Euractiv, România se împrumută la costuri mult mai ridicate decât Franța: randamentul obligațiunilor românești pe 10 ani se situează în prezent în jur de 7,4% – de peste două ori mai mare decât rata de 3,6% plătită de Paris.
Mai insidioasă este însă maniera în care problemele economice ale României, care includ inegalități adânc înrădăcinate, niveluri ridicate de corupție și o infrastructură și servicii publice în degradare – agravează criza politică acută a țării.
Spre deosebire de Franța, care este blocată în propria sa luptă tot mai disperată împotriva extremismului politic – în România, forțele de extremă dreapta au câștigat deja o alegere națională, odată cu victoria populistului pro-rus și critic NATO, Călin Georgescu, în primul tur al prezidențialelor din noiembrie trecut.
„Un factor semnificativ al sprijinului pentru extrema dreaptă din România este eșecul clasei politice de a reforma modelul economic defect al țării”, a observat recent Veronica Anghel, profesor la European University Institute, în Foreign Affairs.
Analiștii avertizează, de asemenea, că victoria la limită a candidatului liberal, pro-Occident, Nicușor Dan față de contracandidatul său de extremă dreaptă în alegerile prezidențiale din luna mai reprezintă doar un răgaz pentru această națiune strategică din Marea Neagră pentru a-și face ordine în finanțe.
„Ordinea liberală a supraviețuit în România, deocamdată. Dar se află pe un teren alarmant de instabil”, a explicat Veronica Anghel.
Un fiasco fiscal
Poate fi reparată economia „stricată” a Bucureștiului? Și poate fi consolidat „terenul fragil” politic? Semnalele timpurii sunt departe de a fi promițătoare.
Guvernul de coaliție centrist, condus de premierul numit de Nicușor Dan, Ilie Bolojan, a fost marcat de certuri interne privind amploarea și detaliile pachetului său drastic de austeritate, care include creșteri abrupte ale TVA-ului la produse de bază precum alimentele, reduceri ale investițiilor publice și înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public.
În ciuda acestor măsuri – contestate vehement de mediul de afaceri, sindicate și mulți cetățeni – Bolojan a recunoscut la începutul acestei săptămâni că deficitul României va scădea la 8,4% în acest an: cu mult peste ținta de 7% convenită inițial cu Comisia Europeană.
Anunțul, făcut după o întâlnire la Bruxelles cu comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, face tot mai puțin probabil ca Bucureștiul să atingă ținta de deficit de 6% anul viitor – crescând riscul de sancțiuni financiare din partea UE și neliniștind și mai mult investitorii.
Însă, poate chiar mai periculos decât ca planul fiscal să nu funcționeze este riscul să funcționeze prea bine.
În special, măsurile de austeritate ar putea adânci criza politică a țării, înstrăinând și mai mult o populație deja profund alienată.
Mai mult, prin ratarea țintei inițiale de deficit din acest an, ajustarea fiscală din lunile următoare riscă să fie atât de severă încât să devină autodistructivă din punct de vedere economic.
În ecou cu aceste îngrijorări, ING Research a avertizat recent că impactul austerității asupra creșterii economice „ar putea fi mai accentuat decât se aștepta” și ar putea împinge România „într-o recesiune tehnică, ceea ce, ironic, ar afecta veniturile din taxe și ar face țintele de deficit și mai greu de atins.”
Pentru cei de o anumită vârstă, discuțiile despre o asemenea „capcană a autocorecției fiscale” sună probabil familiar.
Ar putea fi România nu doar o altă Franță, ci chiar o nouă Grecie – care a suferit măsuri de austeritate excesiv de dure în timpul crizei zonei euro? Și dacă Atena a fost aproape să declanșeze colapsul economic al Europei în anii 2010, de ce n-ar putea Bucureștiul în anii 2020?
Ecourile crizei trecute
Din fericire, nu trebuie să ne îngrijorăm prea tare, scrie Euractiv. În primul rând, deși deficitul României este extrem de ridicat, nivelul datoriei rămâne remarcabil de scăzut – cel puțin după standardele europene.
Raportul datorie/PIB de 55,8%, deși în creștere rapidă, este mult sub plafonul oficial de 60% al UE și sub media europeană de 81,8%. (Prin comparație, raportul datorie/PIB al Greciei era de aproape 130% la începutul crizei zonei euro din 2009.)
În al doilea rând, deși pachetul de austeritate al României probabil va afecta creșterea, aproape sigur va fi mult sub contracția de 25% suferită de Grecia în deceniul trecut. De fapt, ING prevede că economia României va crește cu 0,3% anul acesta și cu 1,7% în 2026.
În al treilea rând, și poate chiar mai important, România nu este membră a zonei euro, ceea ce îi oferă o flexibilitate suplimentară de a-și adapta politica monetară pentru a stimula creșterea economică și limitează riscul de „contagiune” financiară asupra restului zonei euro.
„În opinia mea, deficitul României nu reprezintă riscuri majore pentru UE, iar riscurile pentru România sunt oarecum limitate”, a declarat Zsolt Darvas, cercetător senior la Bruegel, un think-tank european de politici publice.
Darvas a adăugat că nici piețele financiare nu par să creadă că un colaps de tip grecesc este iminent, costurile de împrumut ale României fiind în prezent de circa șase ori mai mici decât cele ale Greciei în vârful crizei zonei euro, când randamentul obligațiunilor pe 10 ani a atins 44%.
„Piețele financiare consideră că datoria României este mai costisitoare decât cea a Franței și Italiei și, evident, a Germaniei. Dar nu transmit semnalul că România riscă un colaps fiscal iminent – probabil pentru că se așteaptă ca ajustarea fiscală să fie făcută”, a spus Darvas.
Există însă o comparație cu Grecia anilor 2010 care este aproape sigur corectă – anume că eforturile României de reducere a deficitului probabil vor accentua instabilitatea politică în anii următori.
Ştiri video recomandate
