Un cap vorbitor format din pixeli îi anunță pe angajații adunați în fața monitoarelor că vor fi dați afară. Distanță, profesionalism, rigoare. Pentru o corporație puternică și respectabilă un astfel de anunț devine un adevărat spectacol de HR. Pentru Vlad, vestea concedierii a venit mai întâi camuflată sub forma anunțării unei ședințe, prin videoconferință, cu șefa din Franța”, la care urmau să fie prezenți și „șefii din România”. „Contextul a fost însă destul de ciudat”, își amintește Vlad, care a lucrat până acum câteva luni în cadrul unei importante companii multinaționale specializate în cercetarea de piață. În situația lui Vlad, se află mii de alți angajați din România „disponibilizați” sau care urmează a fi „restructurați”. Dacă, în cazul concedierilor de la stat se vorbește de criza economică, în cadrul companiilor private, un alt „vinovat de serviciu” este, de ceva vreme, fluturat în fața angajaților disponibilizați: AI-ul, văzut deja de unii drept motorul unei noi revoluții industriale, dar care nu va aduce nimic bun pentru noi, oamenii.
„În ședință am fost anunțat că, pentru o parte din echipe, se vor tăia costurile”, își amintește Vlad, care a aflat apoi că făcea și el parte dintr-una din acele echipe afectate de „tăierile de costuri”.
Vlad (numele real a fost schimbat la cererea sa, pentru anonimizare) lucra deja, la respectiva companie, de 10 ani.
„Mereu, ni se spunea că firma pune mare accent pe angajați, pe starea angajaților. Se comportau foarte OK cu noi, nu te așteptai la așa ceva”, adaugă Vlad.
Pentru el și ceilalți angajați dați afară, decizia a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât toți aceștia se încadraseră permanent „în targeturile” companiei.
De ce am fost dați afară? A fost întrebarea comună, a tuturor. Nu ni s-a spus însă de ce am plecat. Nu înțelegeam: evaluările ieșiseră toate bune. La un moment dat, ei (cei din conducere) ne-au spus ceva de genul: «It's not you. It's us!» Adică, ceva de genul: «Tu ești un angajat bun, dar te dăm afară, că se taie din cheltuieli»
„Tăierea din cheltuieli” care a dus la concedieri a fost făcută în contextul în care compania testa implementarea unui chatbot AI.
„Echipa mea avea ca domeniu de activitate Customer Care, care se făcea prin mail. Cei de la conducerea companiei voiau să facă un chatbot bazat pe AI care, la un moment dat, să poată să mai ia din sarcini. Au avut însă probleme tehnice cu el, de implementare, dar au zis să meargă cu tăierile înainte și să meargă orbește, indiferent dacă chatbotul funcționează sau nu”, îți amintește Vlad. „Asta a fost: ne-au zis că suntem OK cu evaluările și că nu a fost o decizie luată din cauza performanțelor și asta e decizia companiei”.
Apocalipsa AI nu e despre roboți care se răscoală, ci doar despre roboți care ne înlocuiesc locurile de muncă
Tăvălugul AI-ului care va provoca o modificare majoră pe piața globală a muncii face obiectul unui scenariu apocaliptic, de tipul „Sfârșitul lumii”: Piețele bursiere americane au fost lovite de un nou val de neliniște legat de inteligența artificială, de această dată declanșat de un nou avertisment viral – și complet speculativ – privind impactul tehnologiei asupra celei mai mari economii din lume, cea americană.
„Scenariul” începe în prezent și se încheie în iunie 2028, cu șomajul în SUA depășind 10%, ca urmare a unei serii de evenimente declanșate de utilizarea pe scară largă a AI. Scenariul anticipează că pierderile de locuri de muncă și prăbușirea companiilor software ar avea efecte asupra creditării private și ar declanșa o criză ipotecară.
Astfel, celebra expresie „It's the economy, stupid” (patentată în SUA și care semnifică faptul că principala grijă a alegătorilor o reprezintă starea economiei) riscă să fie înlocuită cu „It's the AI, stupid”, folosită ca pretext pentru concedieri și starea economiei.
„Sunt companii unde, în mod evident, o parte din joburi sunt delegate către mașinării. Multe companii și-au găsit și un pretext foarte bun să elimine o parte din personal sau personalul indezirabil și o să vedem din ce în ce mai mult astfel de situații în care motivația o să fie AI-ul”, atrage atenția Constantin Vică, conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie din București, specialist în etica informației și inteligența artificială (AI).
Vică atrage însă atenția asupra pericolul „spargerii bulei AI”, în condițiile în care Inteligența Artificială este folosită, mai degrabă, ca „ideologie”.
„Pe de o parte, AI chiar dă rezultate, pe de altă parte ai AI-ul ca ideologie, într-un semn de credință puternică în schimbarea lumii. Cred că oamenii din zona de business sunt vrăjiți mai degrabă de ideologie și înțeleg mai puțin limitele AI-ului și cât de mult AI are nevoie de o continuă supraveghere, de o continuă îmbunătățire, de human in the loop”, spune conferențiarul universitar.
„Am fost anunțat pe chat că sunt chemat la HR”
În România, la nivel oficial, bilanțul concedierilor pe anul 2025 arată că aproape 12.000 de persoane și-au pierdut locurile de muncă doar în urma concedierilor colective, o creștere de 20% față de anul 2024.
Printre domeniile cele mai afectate sunt industria IT și sectorul industriei auto.
Nicolae (numele a fost anonimizat, pentru protejarea identității reale) a lucrat până acum câteva luni la o importantă companie din domeniul automotive.
„M-am angajat în 2013 ca developer și din 2019 am trecut pe project management. Lucram la Sibiu, pe un proiect cu clienți din zona automotive, eram responsabil pe 3-4 proiecte. Coordonam echipa, discutam cu clientul, cu managerii interni”, își amintește Nicolae.
Am fost anunțat pe chat că sunt chemat la HR. Acolo, mi s-a spus că, în urma unor investigații, s-a decis concedierea mea. În esență, cam asta a fost, a durat cel mult o oră, o discuție relativ scurtă
În cazul lui Nicolae, decizia nu a fost legată de AI, ci de „cost reduction”. Ulterior, compania a făcut ample restructurări în cadrul filialelor sale din Europa, inclusiv România. Motivele invocate: concentrarea investițiilor „în domeniul de cercetare și dezvotlare către tehnologii de vârf” sau „intensificarea parteneriatelor tehnologice în ecosistemul nostru” și etern-invocata „creştere a eficienţei”.
Iar AI-ul a ajuns să se „infiltreze” tot mai mult în tot ce ține industria auto: de la mașini care se conduc singure, la design sau concepte preceum „mentenanță auto predictivă”, integrarea AI în acest domeniu e văzută drept o veritabilă revoluție similară cu cea provocată de Henry Ford după inventarea liniei de producție pentru mașini.
Astfel, pe fondul accelerării robotizării și al reducerii planificate a volumului de producție, Uzina Automobile Dacia din Mioveni va începe pe 1 martie prima campanie de plecări colective voluntare din acest an. Salariații au fost deja anunțați atât în legătură cu calendarul programului, cât și cu nivelul compensațiilor financiare disponibile în cazul unei demisii voluntare.
Primele de plecare diferă în funcție de vechimea angajaților, conform datelor confirmate de companie pentru Profit.ro. Astfel, cei cu o vechime de până la 2 ani pot primi 25.000 de lei net, sumă la care se adaugă drepturile salariale restante. Pentru angajații cu 2–4 ani vechime, compensația ajunge la 63.000 de lei, în timp ce salariații cu 4–8 ani pot încasa 113.000 de lei. Cele mai ridicate sume sunt acordate angajaților cu peste 16 ani vechime, care pot primi până la 210.000 de lei.
Expert în etica AI: „Sistemul bancar nu are prea multă minte”. Iată un loc fertil pentru Inteligența Artificială
În cazul României, firmele și companiile se confruntă cu efectele crizei economice și avântul AI. Pe lângă sectorul auto, alte domenii direct afectate sunt sistemul bancar și IT.
Exemplu de efect domino: în toamna anului trecut, Amazon anunța eliminarea a circa 14.000 de locuri de muncă, parte a unei restructurări menite să „reducă birocrația” și să „simplifice structura organizațională”. Cu alte cuvinte, Amazon paria că algoritmii pot prelua o parte dintre sarcinile de coordonare, raportare și luare a deciziilor care până acum reveneau managerilor umani.
Decizia a fost urmată de concedieri în masă inclusiv la subsidiara Amazon din România: 400 de angajați ai fost dați afară de aici de la 1 ianuarie 2025, după ce compania americană a hotărât să închidă o parte din operațiunile AI din România.
Inteligența artificială transformă piața muncii într-un ritm fără precedent. Ea automatizează acum sarcini care merg de la introducerea datelor la serviciul pentru clienți. Iar această automatizarea ajută, de pildă, foarte mult băncile. Chiar dacă aceasta presupune concedierea unor angajați care nu au nicio șansă în fața vitezei cu care un robot sau software poate sorta un volum uriaș de date bancare.
„Sistemul bancar nu are prea multă minte - dacă-mi permiteți - adică el nu necesită prea multă reflecție, ci mai degrabă supraveghere și atenție să nu apară frauda, erori și așa mai departe”, spune Constantin Vică. „Aici, sistemele de AI pentru verificarea erorilor și pentru descoperirea fraudei sunt mult mai performante decât ceea ce fac oamenii, pentru că pot să fie atente la tone de date, la miliarde de date, ceea ce mintea umană nu poate, e limitată, oricât de bună ar fi echipa”.
Astfel, sectorul bancar european se pregătește să primească în acest an o lecție dură despre eficiență. Conform unei analize noi realizate de Morgan Stanley, raportată de Financial Times, peste 200.000 de locuri de muncă în bănci europene ar putea dispărea până în 2030, pe măsură ce instituțiile financiare se bazează tot mai mult pe inteligența artificială și închid sucursalele fizice.
Reducerea personalului va lovi cel mai tare în operațiunile de back-office, managementul riscului și conformitate, zonele mai puțin vizibile ale băncilor, unde se consideră că algoritmii pot procesa tabele și date mai rapid și mai eficient decât oamenii.
Conceptul de „muncă 996”, născut din frica de roboții care ne iau locurile de muncă. E deja implementat în SUA
Startupurile de inteligență artificială din San Francisco își împing deja angajații să muncească fără oprire, anticipând presiuni care ar putea lovi în curând și alte sectoare.
Această muncă, aproape non-stop a fost denumită „996”, adică muncă zilnică, de 12 ore, de la ora 9 până la 21 (explicația pentru „99”), timp de cel puțin 6 zile pe săptămână (explicația pentru „6”). Fenomen întâlnit și în companiile românești, de altfel.
Nu la mult timp după ce acest „996” a intrat în vocabularul popular, au început să circule povești despre ce se întâmplă în startupurile din San Francisco, epicentrul economiei bazate pe Inteligență Artificială: de la povestea antreprenorului care nu a mai avut un weekend liber de peste 6 luni, până la cea a angajaților fără viață socială care au început să-și dea jos pantofii la birou, pentru că dacă tot petreci cel puțin 12 ore pe zi, șase zile pe săptămână, poate că e mai confortabil să lucrezi în papuci de casă.
„Dacă mergi într-o cafenea duminica, toată lumea lucrează”, spune Sanju Lokuhitige, cofondatorul Mythril, un startup AI aflat la stadiul de pre-seed, care s-a mutat în San Francisco în noiembrie pentru a fi mai aproape de „acțiune”.
Lokuhitige spune că lucrează șapte zile pe săptămână, 12 ore pe zi, cu excepția câtorva evenimente sociale atent alese, unde poate face networking cu alți oameni din startupuri.
„Uneori codez toată ziua”, afirmă el. „Nu am echilibru între muncă și viața personală”.
Inflitrarea AI-ului în educație și rețeta pentru dezastru care seamnă cu o distopie Mad Max
Chiar și într-un ritm de lucru „996”, unii experți spun că ne paște un „șomaj în masă global”.
O soluție pentru a preîntâmpina un astfel de scenariu ar fi un angajament din partea marilor corporații de a aloca 1% din costurile sau profiturile personalului pentru a finanța un colectiv național de recalificare.
„Utilizarea AI în cercetare ne mănâncă mai mult timp decât ne așteptam”, spune Constantin Vică. „În loc să mai avem timpul pentru reflecție, îl folosim să verificăm ce face AI-ul sau să ne asigurăm că studenții nu folosesc AI-ul în mod ilegitim. Întrebarea este: Contribuie cu adevărat în momentul acesta AI-ul la o educație mai bună?”.
Într-un discurs celebru, rostit în 1995, Carl Sagan spunea niște vorbe care rezonează cu totul altfel în 2026:
Am pus bazele unei civilizații globale ale cărei cele mai cruciale elemente depind în mod profund de știință și tehnologie. În același timp, am făcut în așa fel încât aproape nimeni nu înțelege știința și tehnologia. Asta e o rețetă pentru dezastru
Marii „provideri” de platforme educaționale (precum marea companie care începe cu „G”, sau marea companie care începe cu „A”) nu fac altceva decât să „împingă în față” tot mai mult AI-ul în platformele educaționale, sub pretextul, de data aceasta, că învățarea va fi mult simplificată.
„Nu, nu vor fi simplificate, nu va mai fi învățare”, avertizează Vică. „Și, cu timpul, vom ajunge într-o situație și mai proastă: nu vom mai avea abilități (de educare/învățare - n.r.) în generațiile următoare: în 2-3 generații nu mai are cine să-i învețe. Riscăm să intrăm într-o distopie în care băieții veseli din Silicon Valley stau pe insule și restul oamenilor trăiesc într-un Mad Max”.
Ştiri video recomandate
