O reclamă afișată într-un cunoscut lanț de magazine de bricolaj din România a devenit, în doar o zi, catalizatorul unei dezbateri mult mai ample, în loc de o simplă controversă de marketing. Imaginea – în care mama și fiica apar curățând podeaua în genunchi, în timp ce tatăl și fiul cântă și se joacă lângă ele – a scos la suprafață o tensiune bine cunoscută din societatea românească, care a tot crescut în ultimii ani: războiul simbolic între femei și bărbați, amplificat de rețelele sociale, de discursurile antifeministe și de reacția de tip backlash la mișcări precum #MeToo.
După ce fotografia cu reclama s-a viralizat pe Facebook, comentariile utilizatorilor au scos la iveal că, pentru unii, este „doar o imagine”, iar pentru alții, este încă o dovadă că stereotipurile de gen sunt normalizate într-o societate în care violența împotriva femeilor se traduce în cifre alarmante.
Reclama Leroy Merlin care a declanșat conflictul online
Imaginea afișată în magazinele Leroy Merlin România prezintă o scenă de familie aparent banală: mama și fiica sunt surprinse pe podea, cu mănuși de curățenie, în timp ce tatăl și fiul, relaxați, cântă și se distrează.
Nu există un mesaj explicit despre roluri de gen, însă distribuția muncii și relaxării, aparent în dezavantajul femeilor, a fost suficientă pentru a stârni reacții puternice.
Criticii reclamei spun că problema nu este curățenia în sine sau joaca în sine, ci asocierea care trimite cu gândul la un patriarhat toxic: rolul femeilor în familie e să facă munci casnice, în timp ce bărbații se bucură de timp liber. O schemă care, deși familiară, este exact cea pe care activismul pentru egalitate de gen încearcă să o demonteze.
Un ONG a publicat imaginea și a cerut retragerea reclamei
Centrul Filia a reacționat public, acuzând compania că promovează mesaje sexiste și că perpetuează stereotipuri nocive despre rolul femeilor în familie. În postarea lor, reprezentantele ONG-ului care luptă pentru egalitatea de gen subliniază că astfel de imagini nu sunt neutre, ci educă subtil generațiile tinere despre ce „li se cuvine” femeilor și bărbaților.
Filia atrage atenția asupra dezechilibrului major din munca domestică din România: potrivit datelor oficiale, 96% dintre femei gătesc în gospodărie, iar 95% fac curățenie, indiferent dacă au sau nu un loc de muncă plătit. ONG-ul avertizează că fetele sunt socializate de mici să accepte aceste roluri ca fiind „firești”, iar lipsa autonomiei economice le poate bloca ulterior în relații abuzive.
„Ce mesaj le transmiteți viitoarelor generații de fete? Că rolul lor este să fie supuse, la dispoziția bărbaților și extenuate de munca domestică?”, întreabă Centrul Filia, cerând retragerea afișelor.
Leroy Merlin România a răspuns la postare
Leroy Merlin România a transmis un răspuns rapid, la postarea Centrului Filia, în care susține că fotografia nu a fost creată cu intenția de a transmite un mesaj despre roluri de gen. Compania afirmă că imaginea surprinde „un moment simplu de familie, o pauză, o joacă”.
Totuși, reprezentanții companiei recunosc impactul simbolic al imaginilor și spun că înțeleg faptul că fotografia a fost percepută ca nedreaptă sau generatoare de disconfort.
Leroy Merlin își asumă responsabilitatea și anunță că va analiza materialele folosite, urmând să facă ajustări pentru a reflecta valorile companiei: respect, diversitate și grijă față de oameni.
Comentariul Leroy:
„Vă mulțumim că ați semnalat această imagine. Ne-a făcut să ne oprim și să reflectăm. Fotografia surprinde un moment simplu de familie, o pauză, o joacă. Nu a fost creată cu intenția de a transmite un mesaj despre roluri sau diferențe între oameni. Totuși, înțelegem că imaginile au impact și pot fi interpretate în mod diferit. Dacă această fotografie a fost percepută ca nedreaptă sau a creat disconfort, ne asumăm acest lucru și ne pare sincer rău. Analizăm materialele pe care le folosim și vom face ajustările necesare, astfel încât să reflecte valorile noastre: respect, responsabilitate, diversitate și grijă față de oameni.”
Femeile și bărbații au început să se certe pe Facebook, la postarea despre reclamă
Rețelele sociale au devenit rapid câmpul de luptă. Sub postarea Centrului Filia, comentariile au scos la iveală două tabere profund antagonizate.
Vocea bărbaților: „feminismul v-a distrus”
O parte semnificativă dintre comentariile bărbaților acuză feminismul că ar fi cauza singurătății femeilor, a conflictelor sociale și a „sensibilității excesive”:
- „De aia îmbătrâniți singure și depresive.”
- „Feministele urăsc bărbații.”
- „Când e război, nu mai vreți egalitate 50/50.”
- „Atâta ipocrizie.”
Aceste mesaje reiau teme clasice ale discursului antifeminist: ideea că egalitatea de gen ar fi convenabilă doar în vremuri de pace, că femeile exagerează discriminarea și că revendicările lor ar fi o amenințare pentru identitatea masculină.
Vocea femeilor: „nu e exagerare, e realitatea noastră”
De cealaltă parte, femeile vorbesc despre sexism, violență și despre normalizarea unor mesaje care, puse cap la cap, construiesc o cultură periculoasă:
- „Rușine, o viziune de Evul Mediu.”
- „Așa se construiesc stereotipurile de gen.”
- „Nu e despre o poză, e despre un sistem.”
Multe dintre comentarii fac legătura directă între aceste reprezentări și realitatea dură a violenței domestice din România.
Femeia, în România, în 2026: de ce nu e „doar o reclamă”
Contextul social face ca această dezbatere să nu fie una abstractă.
În România, zeci de femei sunt ucise anual de parteneri sau foști parteneri, după ce au cerut ajutor. Zecile de cazuri de femicid din 2025 arată un tipar repetitiv: instituții care reacționează prea târziu și o societate care minimalizează semnalele de alarmă.
România se află constant printre statele europene cu cele mai ridicate niveluri de violență domestică și violență împotriva femeilor. În paralel, femeile continuă să ducă cea mai mare parte a muncii domestice neplătite, chiar și atunci când sunt active profesional.
În acest context, o imagine care pare „inofensivă” pentru unii devine, pentru alții, încă o cărămidă într-un zid culturalcare validează inegalitatea.
Social media și #MeToo: amplificare, nu dialog
Mișcarea #MeToo a schimbat radical modul în care sunt discutate abuzurile și discriminarea. Însă, în același timp, a generat o reacție de respingere agresivă.
Mai mult, rețelele sociale nu favorizează nuanța, ci conflictul și radicalizează atât adulții cât și copiii: ironia, batjocura și atacul personal ajung să țină loc de dezbatere reală.
Cazul Leroy Merlin arată clar cum fiecare incident devine o bătălie simbolică între bărbați și femei, în care nu se mai discută despre o reclamă, ci despre „cine are dreptate” într-un conflict mult mai adânc dintre viziuni opuse asupra societății.
Studiile arată că sexismul poate „subția” la propriu creierul femeilor
Un articol din 2025 arată impactul inegalității de gen asupra sănătății mentale și neurologice a femeilor.
Studiile arată că expunerea constantă a femeilor la sexism, discriminare și stres social cronic poate produce modificări fizice în structura creierului, afectând memoria, capacitatea de decizie și sănătatea emoțională.
Astfel, inegalitatea de gen nu este doar o problemă socială sau morală, ci una de sănătate publică, cu efecte pe termen lung asupra calității vieții femeilor.
Realitatea virtuală, noul spațiu al abuzului împotriva femeilor
Laura Bates, autoarea cărții „The New Age of Sexism: How the AI Revolution Is Reinventing Misogyny”, a arătat cum femeile sunt supuse hărțuirii și agresiunilor în mediile digitale și în realitatea virtuală, adesea fără mecanisme reale de protecție. Platformele tehnologice sunt acuzate că ignoră sau minimizează aceste probleme.
Astfel, abuzul digital devine o extensie a violenței din viața reală, iar lipsa de reacție a companiilor tech contribuie la normalizarea acestui tip de agresiune.
Cât mai au de așteptat femeile pentru egalitate reală în UE
În ritmul actual, femeile din Uniunea Europeană ar avea nevoie de aproximativ 50 de ani pentru a ajunge la egalitate economică reală cu bărbații. Diferențele salariale, munca neplătită și accesul inegal la poziții de putere rămân probleme structurale.
Uniunea Europeană (UE) este la cel puţin 50 de ani distanţă de atingerea egalităţii de gen depline, în ciuda progreselor înregistrate în statele membre în ultimii ani, conform raportului anual al Institutului European pentru Egalitatea de Gen (EIGE) publicat în decembrie 2025.
În 2025, Indicele Egalităţii de Gen din UE este de 63,4 puncte din 100, reprezentând o creştere de 10,5 puncte faţă de 2010 şi de 7,4 puncte faţă de 2015. Progresul este însă inegal, variind de la 47,6 (Cipru) la 73,7 (Suedia), în timp ce România înregistrează un scor de 57 de puncte, sub media europeană.
Aceasta implică o creştere de doar 0,7 puncte pe an, iar în ritmul actual, UE va avea nevoie de o jumătate de secol pentru a atinge egalitatea deplină, subliniază EIGE, cu sediul la Vilnius.
În 2025, Suedia, Franţa, Danemarca şi Spania s-au aflat în fruntea listei, peste media UE.
Conform raportului, ţările care au înregistrat cele mai mari progrese în ceea ce priveşte egalitatea de gen din 2020 sunt Malta, Irlanda şi Lituania, în timp ce Letonia, Croaţia şi Ungaria au înregistrat o creştere cu mai puţin de un punct.
Ştiri video recomandate
