Declarația Summitului de la Kiev. Nicușor Dan, alături de lideri europeni: „Securitatea Ucrainei este și securitatea noastră”

Noi, Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, Președintele Republicii Albania, Bajram Begaj, Președintele Republicii Elene, Constantine Tassoulas, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, Președintele României, Nicușor Dan, Prim-ministrul Republicii Croația, Andrej Plenković, Prim-ministrul Republicii Slovenia, Janez Janša, Prim-viceprim-ministrul Guvernului Republicii Macedonia de Nord și ministru al afacerilor europene, Bekim Sali, Viceprim-ministrul pentru afaceri externe și europene al Muntenegrului, Filip Ivanović, și Ministrul afacerilor externe al Republicii Bulgaria, Velislava Petrova-Chamova, reuniți la Kiev, la 15 iulie 2026, cu ocazia celui de-al cincilea Summit Ucraina – Europa de Sud-Est, în prezența Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Pornind de la rezultatele reuniunilor noastre anterioare de la Atena, Tirana, Dubrovnik și Odesa, reafirmăm că Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est este un cadru important pentru dialog politic, cooperare regională și securitate comună.

Reuniunea de la Kiev, desfășurată cu prilejul Zilei Statalității Ucrainei, are o semnificație simbolică aparte, reafirmând continuitatea a peste o mie de ani de statalitate ucraineană.

Recunoscând interdependența între securitatea Ucrainei, a regiunii Mării Negre și a Europei de Sud-Est, adoptăm prezenta Declarație.

1. Rămânem uniți în convingerea că nu poate exista o pace durabilă, securitate, stabilitate și prosperitate în Europa fără o Ucraină suverană și independentă. Apreciem reziliența, forța și curajul poporului ucrainean în lupta pentru identitatea sa națională, pentru viitorul și libertatea sa în fața agresiunii Rusiei, începând cu anul 2014, și ne reafirmăm angajamentul ferm de a continua să acordăm Ucrainei un sprijin cuprinzător. Aceste eforturi comune sunt esențiale pentru conturarea viitorului Europei.

2. Reiterăm condamnarea fermă a agresiunii armate ilegale, neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei și solicităm Rusiei să înceteze imediat războiul. Această încălcare gravă a dreptului internațional, inclusiv a Cartei Organizației Națiunilor Unite, reprezintă o amenințare gravă la adresa păcii și stabilității în Europa. Condamnăm cu fermitate orice sprijin politic, militar, tehnic, financiar sau de orice altă natură acordat de state terțe efortului de război al Rusiei și solicităm încetarea imediată a acestuia.

3. Condamnăm ferm intensificarea atacurilor masive și repetate ale Rusiei asupra Kievului și a altor localități din Ucraina, cu încălcarea flagrantă a dreptului internațional. Transmitem cele mai sincere condoleanțe familiilor tuturor victimelor. Atacurile deliberate împotriva populației civile și a infrastructurii critice constituie crime de război. Solicităm Rusiei să înceteze atacurile cu rachete și drone asupra orașelor pașnice ale Ucrainei, care au provocat numeroase victime în rândul civililor și distrugeri extinse ale infrastructurii critice, inclusiv în domeniul energetic, al alimentării cu apă și al sistemelor de canalizare. Aceste acțiuni deliberate, menite să provoace o catastrofă umanitară, escaladează conflictul și subminează eforturile de pace aflate în desfășurare.

4. Reiterăm că întărirea capacităților de apărare antiaeriană ale Ucrainei rămâne o prioritate, în special prin sisteme și interceptoare capabile să contracareze rachetele balistice. Sprijinim mobilizarea resurselor financiare și a mecanismelor internaționale necesare în acest scop, recunoscând că o apărare antiaeriană mai puternică salvează vieți și protejează infrastructura critică.

5. Ne reafirmăm sprijinul neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, inclusiv al mării sale teritoriale. Aceste principii universale stau la baza păcii, securității, stabilității și prosperității în Europa. Subliniem politica noastră de nerecunoaștere a oricărei tentative ilegale de modificare a acestor frontiere și reafirmăm dreptul inerent al Ucrainei la autoapărare, în conformitate cu articolul 51 din Carta Națiunilor Unite. Subliniem că retragerea completă, necondiționată și verificabilă a tuturor forțelor și echipamentelor militare ruse de pe întreg teritoriul Ucrainei rămâne o condiție indispensabilă pentru obținerea unei păci durabile. Niciun fel de decizii privind Ucraina nu pot fi luate fără Ucraina.

6. Rămânem uniți în solidaritatea noastră cu Ucraina și hotărâți, împreună cu partenerii noștri, să contribuim la restabilirea unei păci cuprinzătoare, juste și durabile, întemeiate pe dreptul internațional. Salutăm angajamentul ferm al Ucrainei față de pace și apelul președintelui Volodîmîr Zelenski pentru negocieri în vederea încetării războiului. Apreciem eforturile partenerilor și aliaților noștri de a facilita încheierea conflictului și solicităm Rusiei să răspundă prin acceptarea unui armistițiu complet și cuprinzător.

7. Recunoaștem activitatea importantă a Coaliției de Voință ca mecanism eficient de sprijinire a Ucrainei, inclusiv în termenii acordării unor garanții de securitate solide și obligatorii din punct de vedere juridic, și ne exprimăm disponibilitatea de a ne consolida participarea la activitatea acesteia.

8. Salutăm deschiderea recentă a celor două grupuri de capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova și sprijinim deschiderea, cât mai curând posibil, a celorlalte grupuri de capitole, pe baza principiului meritului propriu. Salutăm progresele înregistrate de partenerii din Europa de Sud-Est în procesul de aderare și recunoaștem că aceste evoluții se consolidează reciproc și imprimă un nou impuls procesului de extindere a Uniunii Europene. Viitoarea aderare la Uniunea Europeană a partenerilor din Balcanii de Vest, precum și a Ucrainei și a Republicii Moldova, reprezintă o investiție strategică în stabilitatea, securitatea și prosperitatea pe termen lung a Europei. Bazându-ne pe sprijinul reciproc în cadrul procesului de aderare bazat pe merit, ne reafirmăm hotărârea de a intensifica eforturile comune pentru a asigura progrese continue și sustenabile ale tuturor statelor candidate pe parcursul lor individual către aderarea la Uniunea Europeană. Pentru a valorifica noul impuls al procesului de extindere, partenerii își reafirmă angajamentul de a continua reformele necesare și de a îndeplini în mod decisiv criteriile de aderare, inclusiv prin alinierea deplină la Politica Externă și de Securitate Comună a Uniunii Europene.

9. Securitatea Ucrainei este și securitatea noastră. Ucraina contribuie la securitatea transatlantică, iar noi rămânem uniți în sprijinul nostru ferm pentru apărarea libertății, suveranității și integrității sale teritoriale, așa cum este prevăzut și în Declarația Summitului NATO de la Ankara. Reafirmăm sprijinul nostru pentru aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei pe calea sa ireversibilă către viitoarea aderare la NATO, atunci când Aliații vor conveni și condițiile vor fi îndeplinite, precum și pentru dreptul său suveran de a-și alege propriile aranjamente de securitate și de a-și decide propriul viitor. Recunoaștem că dezvoltarea capacităților de apărare ale Ucrainei consolidează securitatea euroatlantică și subliniem importanța extinderii cooperării în domeniul apărării pentru sprijinirea securității și rezilienței Ucrainei pe termen lung.

10. Condamnăm cu fermitate toate încălcările dreptului internațional umanitar și ale dreptului internațional al drepturilor omului comise în cadrul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Solicităm returnarea imediată a tuturor cetățenilor ucraineni deportați ilegal sau transferați forțat, în special a copiilor ucraineni, precum și eliberarea tuturor civililor și prizonierilor de război deținuți în mod ilegal.

11. Reafirmăm că infracțiunea de agresiune nu poate rămâne nepedepsită. Sprijinim eforturile internaționale menite să asigure tragerea la răspundere pentru crimele comise împotriva Ucrainei, inclusiv prin intermediul Tribunalului Special pentru Infracțiunea de Agresiune împotriva Ucrainei. Salutăm statele care au aderat deja la Acordul Parțial Extins privind constituirea Comitetului de Management al Tribunalului Special pentru Infracțiunea de Agresiune împotriva Ucrainei. Noi, ceilalți participanți, ne exprimăm intenția de a analiza oportunitatea aderării la acest Acord, la momentul oportun, și de a contribui la acest demers important.

12. Solicităm intensificarea presiunii prin sancțiuni asupra Rusiei și a economiei sale de război, asigurarea aplicării efective a acestora, combaterea flotei-fantomă utilizate de Rusia, precum și consolidarea cooperării internaționale pentru prevenirea eludării sancțiunilor, contracararea amenințărilor cibernetice și a altor activități hibride care subminează securitatea europeană.

13. Condamnăm cu fermitate atacurile continue ale Rusiei împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei și ne reafirmăm angajamentul de a consolida securitatea energetică regională prin intensificarea cooperării, diversificarea rutelor de aprovizionare, dezvoltarea interconectivității și sprijinirea refacerii și modernizării sistemului energetic al Ucrainei, inclusiv prin intermediul Fondului de Sprijin pentru Energie al Ucrainei. Încurajăm partenerii să valorifice experiența unică a Ucrainei în consolidarea rezilienței energetice în condiții de război.

14. Subliniem importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea europeană și globală. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, atacurile asupra libertății de navigație, inclusiv împotriva navelor comerciale și a porturilor civile, atacurile cibernetice, manipularea informațiilor și ingerințele străine, atacurile împotriva infrastructurii critice, incursiunile cu drone, încălcările spațiului aerian suveran și tentativele de subminare a instituțiilor democratice au devenit provocări comune pentru regiunea noastră. Ne angajăm să consolidăm securitatea aeriană și maritimă, capabilitățile de combatere a dronelor, conectivitatea regională, protecția infrastructurii critice, libertatea și siguranța navigației, reziliența energetică și răspunsurile coordonate la amenințările hibride, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS).

15. Condamnăm cu fermitate ocuparea și militarizarea ilegală a Centralei Nucleare Zaporijjia de către Rusia, care continuă să submineze securitatea nucleară și să încalce Cei Șapte Piloni Indispensabili ai Securității și Siguranței Nucleare și cele Cinci Principii privind asigurarea securității și siguranței la Centrala Nucleară Zaporijjia, documente stabilite la nivelul ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Reiterăm solicitarea ca Rusia să retragă imediat tot personalul militar și orice alt personal neautorizat din incinta centralei și să redea controlul acesteia Ucrainei.

16. Condamnăm cu fermitate utilizarea sistematică de către Rusia a substanțelor chimice periculoase împotriva Ucrainei, cu încălcarea Convenției privind Armele Chimice. Reafirmăm că asigurarea răspunderii depline pentru aceste acțiuni rămâne o prioritate. Sprijinim eforturile desfășurate în cadrul Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC/OPCW) în vederea investigării incidentelor care implică utilizarea substanțelor chimice periculoase și a atribuirii responsabilității pentru utilizarea acestora.

17. Ne reafirmăm disponibilitatea de a contribui activ la redresarea și reconstrucția Ucrainei, la deminarea umanitară, refacerea mediului și reconstrucția comunităților afectate, în strânsă cooperare cu instituțiile financiare internaționale, organizațiile internaționale și sectorul privat. Recunoaștem contribuția importantă pe care veteranii ucraineni o vor avea la redresarea și dezvoltarea pe termen lung a Ucrainei.

18. Recunoaștem că războiul de agresiune al Federației Ruse este însoțit de activități hibride sistematice îndreptate împotriva Ucrainei și a statelor din Europa de Sud-Est. Ne angajăm să consolidăm cooperarea în combaterea amenințărilor cibernetice, a manipulării și ingerințelor informaționale străine (FIMI), a campaniilor de dezinformare și a altor activități ostile care urmăresc subminarea instituțiilor democratice, a încrederii publice, a stabilității regionale și a procesului de integrare europeană.

19. Recunoaștem că parcursul de aderare la Uniunea Europeană creează noi oportunități pentru aprofundarea cooperării noastre practice. Ne reafirmăm angajamentul de a consolida statul de drept, respectarea drepturilor omului și guvernanța democratică, cooperarea regională, reziliența, conectivitatea și diversificarea surselor de energie, pentru a răspunde provocărilor actuale și pentru a contribui la o pace durabilă, stabilitate și prosperitate în regiunea noastră și în întreaga Europă.

20. Convenim să continuăm dialogul politic și coordonarea periodică la toate nivelurile, în vederea consolidării cooperării regionale, și reafirmăm că o Europă sigură, liberă, pașnică și prosperă nu este posibilă fără o Ucraină sigură, liberă, pașnică și prosperă. Rămânem pe deplin angajați în sprijinirea acestui obiectiv.

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, miercuri, la Kiev că România reafirmă sprijinul pentru recunoaşterea internaţională a graniţelor de facto şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei.

Nicuşor Dan participă la Summitul Ucraina - Europa de Sud-Est.

"Astăzi, poporul ucrainean îşi apără istoria cu propria viaţă, protejând nu doar teritoriul lor, dar şi valorile libertăţii, legii internaţionale, a alegerilor democrate şi a suveranităţii naţionale. De aceea, din partea României, este privilegiul meu să reafirm astăzi, în Kiev, sprijinul nostru puternic pentru recunoaşterea internaţională a graniţelor de facto şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei, precum şi angajamentul nostru pentru stabilitate pe termen lung. O Europă sigură şi o ordine globală stabilă sunt imposibile fără o Ucraină suverană şi sigură. Stăm alături de Ucraina în lupta sa pentru istoria, suveranitatea şi viitorul care îi aparţin şi susţinem suveranitatea tuturor naţiunilor noastre", a spus preşedintele României, potrivit Agerpres.

Miercuri este marcată şi Ziua statalităţii ucrainene.

"Când celebrăm statalitatea ucraineană recunoaştem un adevăr de bază: Ucraina a existat, există şi va continua să existe. România, ca şi vecin al Ucrainei, un prieten adevărat şi partenerul dumneavoastră strategic, un stat care a trecut prin aceeaşi greutate a istoriei din regiunea noastră complicată, poate spune asta cu toată convingerea, recunoscând că istoria autentică a unei naţiuni este esenţială pentru a menţine graniţe stabile şi ordine globală", a afirmat Nicuşor Dan.

El a adăugat că acelaşi lucru este valabil şi pentru moştenirea culturală.

"Bogăţia unei naţiuni nu este măsurată doar de reuşitele majorităţii sale sau câtorva elemente selecte, ci prin contribuţia multor comunităţi etnolingvistice care au făurit identitatea sa în istorie. Aceste comunităţi nu sunt reminiscenţe ale trecutului, nu sunt obstacole pentru coeziunea naţională, ci sunt o parte integrală dintr-o moştenire istorică şi culturală care trebuie menţinută, respectată şi trebuie să i se permită să înflorească", a subliniat preşedintele. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au semnat miercuri, la Kiev, acordul UE-Ucraina pentru producția comună de drone. Astfel, acordul va combina baza industrială a UE cu expertiza Ucrainei, testată pe câmpul de luptă în cei 4 ani de război cu Rusia, pentru a produce drone mai multe, mai rapid, relatează Euronews. 

Dronele au fost un instrument esențial pentru Ucraina, care a reușit să compenseze dezavantajul în privința efectivelor militare și să lanseze atacuri cu rază lungă asupra rafinăriilor de petrol rusești, provocând o criză a combustibililor.

„Producem 10 milioane de drone pe an. 10 milioane. Și vom produce 20 de milioane. Pentru prima dată, Ucraina a schimbat fundamental câmpul de luptă”, a spus Zelenski la Kiev. 

Finanțarea pentru producția în masă a dronelor va veni din două surse UE: împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei și aproximativ 10 miliarde de euro, disponibili în cadrul programului SAFE. 

Până acum, mai multe state UE au semnat acorduri bilaterale cu Ucraina pentru a beneficia de capacitatea sa de inovare tehnologică. Însă acordul semnat miercuri extinde parteneriatul europenilor cu Kievul, fiind valabil tuturor celor 27 de state membre. 

„În Europa avem deja o capacitate tehnologică și industrială uriașă care poate fi mobilizată. Și avem unități de producție sigure și securizate care pot contribui la extinderea producției. Dar nu avem acea cunoaștere și expertiză testate în luptă pe care Ucraina le-a dezvoltat. Așadar, ideea pe care vreau să o transmit este că trebuie să ne combinăm punctele forte. Împreună, putem lucra la producția comună”, a spus von der Leyen în discursul său.

De exemplu, dronele vor putea fi construite și depozitate pe teritoriul UE, nu doar în Ucraina. Astfel, ele vor fi protejate de atacurile rusești. 

Însă stocarea va fi de scurtă-durată deoarece această tehnologie evoluează rapid. După două, trei luni, dronele vor fi transferate în Ucraina sau în alte state membre interesate să își consolideze capacitățile de apărare, mai ales pe frontul de Est. 

Rămâne de văzut în ce măsură Moscova, ale cărei acțiuni împotriva statelor UE sunt din ce în ce mai provocatoare, va răspunde la acest acord. 

Într-o fază următoare, Comisia Europeană intenționează să extindă acordul cu Ucraina pentru producția de rachete balistice și sisteme de rachete antibalistice. „Acum este momentul să investim în Ucraina, să investim în Europa și să investim în securitatea noastră comună și în viitorul nostru împreună”, a conchis von der Leyen. 

Președintele Nicușor Dan a ajuns, miercuri dimineață, la Kiev. Șeful statului a călătorit cu trenul până în capitala ucraineană.

Kyiv welcomes esteemed high-level guests on Ukraine’s Statehood Day.

President of the EU Commission @vonderleyen and leaders of Southeast Europe will meet with President @ZelenskyyUA for productive talks.

We will hold the Fifth Ukraine–Southeast Europe Summit to reaffirm our… pic.twitter.com/I3KGyJzeqw

— Andrii Sybiha ?? (@andrii_sybiha) July 15, 2026

Acesta a fost întâmpinat la sosire de o delegația oficială ucraineană, cu care a avut un scurt schimb de replici, înainte să fie condus la mașină. 

??До Києва прибувають високопосадовці та лідери європейських держав

Серед них — президент Румунії Нікушор Дан, президентка Молдови Мая Санду.

Також до столиці приїхали президентка Європейської комісії Урсула фон дер Ляєн.

Відео: журналіст Фактів ICTV Єгор Ромахло pic.twitter.com/NUOkDOB6yY

— Факти ICTV (@ICTV_Fakty) July 15, 2026

În total, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a înregistrat 16.431 de decese în rândul civililor ucraineni de la invazia Rusiei în februarie 2022. Dintre aceștia, 803 erau copii. Mai mulți cetățeni obișnuiți au fost uciși în luna iunie 2026 decât în orice altă lună de după aprilie 2022, a transmis ONU, potrivit Euronews. 

Profitând de deficitul de rachete pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, Rusia și-a intensificat în ultimele luni bombardamentele asupra zonelor urbane dens populate, în special asupra capitalei Kiev.

„Cel puțin 293 de civili au fost uciși și 1.990 au fost răniți, în Ucraina, în iuni 2026”, a transmis Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina.

Este cel mai ridicat bilanț de după aprilie 2022. „Creșterea a fost determinată în principal de atacurile cu rachete cu rază lungă de acțiune ale Federației Ruse, care au vizat în special centre urbane aflate departe de linia frontului”, a adăugat ONU.

ONU a precizat că numărul total al civililor ucraineni uciși este probabil mult subestimat, deoarece nu poate verifica numărul celor omorâți la începutul războiului în zone care acum se află sub controlul Rusiei, inclusiv Mariupol și Lisiceansk, unde se estimează că și-au pierdut viața mii de oameni.

În ultimele luni, Ucraina pare să fi reușit să stabilizeze linia frontului, însă diminuarea stocurilor de rachete pentru apărarea antiaeriană, după izbucnirea războiului dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, a lăsat orașele ucrainene mai vulnerabile în fața bombardamentelor rusești.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski încearcă să convingă Statele Unite și aliații europeni să contribuie la acoperirea acestui deficit. De altfel, la Summitul NATO de la Ankara, Donald Trump a anunțat că a fost de-acord să dea Ucrainei licența pentru rachetele Patriot.

Între timp, negocierile pentru încheierea celui mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial sunt practic blocate.

Maia Sandu participă miercuri la Summitul Ucraina - Europa de Sud-Est, la invitația președintelui Volodimir Zelenski. Președinta Republicii Moldova a participat, zilele trecute, pentru prima dată la reuniunea „Coaliției de Voință”, la invitaţia lui Emmanuel Macron. 

„Preşedinta Maia Sandu întreprinde pe 15 iulie o vizită la Kyiv, la invitaţia Preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Şefa statului va participa la evenimentele dedicate Zilei Statalităţii Ucrainei şi la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est.

În cadrul summitului, vor fi abordate securitatea regiunii, sprijinul pentru Ucraina şi parcursul european al ţărilor candidate din Europa de Sud-Est”, a anunţat, miercuri dimineaţă, Preşedinţia de la Chişinău.

Foto: Președinția Republicii Moldova 

Președinta Comisiei Europene a anunțat miercuri că a ajuns în capitala Ucrainei, Kiev. Ursula von der Leyen a scris, pe X, că este cea de-a 11-a vizită pe care o face în Ucraina pe timp de război, dar momentul Summitului Ucraina-Europa de Sud-Est este unul „special”. 

„Tocmai am ajuns la Kiev pentru cea de-a 11-a vizita a mea în Ucraina pe timp de război. Este un moment special. Ucraina și-a construit un puternic avânt militar. Situația ia o turnură în favoarea sa. Voi anunța noi inițiative pentru a ne integra industriile de apărare. Ca să putem produce mai mult, mai rapid. Vom discuta și despre procesul de aderare (al Ucrainei la UE n.r) și pregătirile pentru această iarnă”, a scris Ursula von der Leyen pe X. 

Just arrived in Kyiv for my 11th visit to Ukraine in wartime.

It’s a special moment. Ukraine has built a strong military momentum. The tide is turning.

I will announce new initiatives to integrate our defence industries.

So we can produce more, and faster.

We will also… pic.twitter.com/WEKhIB2hLo

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 15, 2026

Președintele Nicușor Dan a declarat, luni, după participarea la reuniunea Coaliției de Voință de la Paris, că Ucraina trebuie să fie capabilă să negocieze pacea dintr-o poziție de forță.  

Prioritatea imediată a României rămâne asigurarea libertății de navigație și protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră, a adăugat Nicușor Dan, potrivit Agerpres.

„Discuțiile dintre membrii Coaliției au reconfirmat motivele pentru care Europa și partenerii noștri, care împărtășesc aceleași valori, trebuie să rămână implicați în construirea unui cadru solid de garanții de securitate pentru Ucraina. Pe măsură ce avansăm cu acțiuni concrete și o planificare coordonată, eforturile noastre comune trebuie să rămână concentrate asupra obținerii încetării focului și, în cele din urmă, a unei păci juste, durabile și sustenabile”, a afirmat Președintele. 

Înainte de Summitul Ucraina - Europa de Sud-Est, Nicușor Dan a participat la reuniunea „Coaliției de Voință” de la Paris, unde nouă țări europene au format alături de Ucraina o coaliție pentru dezvoltarea unui sistem european de apărare antirachetă. 

Potrivit declarației comune, inițiativa are un caracter „exclusiv defensiv” și urmărește protejarea continentului, relatează Euronews.

„Credem că protejarea Europei necesită o soluție globală, bazată pe o arhitectură integrată de apărare antirachetă, capabilă să descurajeze și să contracareze viitoarele amenințări cu rachete”, se arată în declarația comună semnată de Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia, Ucraina și Marea Britanie.

„În fața amenințării reprezentate de rachetele balistice, facem o alegere clară: protejăm Ucraina, consolidăm securitatea noastră colectivă și construim Europa apărării”, a scris președintele Franței, Emmanuel Macron, pe platforma X. 

Noile angajamente completează promisiunile făcute la recentul summit G7 de la Évian și la summitul NATO de la Ankara, unde aliații au convenit să ofere Ucrainei ajutor militar în valoare de 70 de miliarde de euro în 2026. 

Nicuşor Dan călătorește, miercuri, la Kiev. Preşedintele a fost invitat în Ucraina de președintele Volodimir Zelenski, atunci când acesta a fost în România. Șeful statului va participa la cea de a cincea ediţie a Summitului Ucraina - Europa de Sud-Est, a transmis Administrația Prezidențială. 

Summitul Ucraina - Europa de Sud-Est este un format lansat în 2023, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Acesta este o platformă regională de susţinere a Ucrainei şi de combatere în comun a efectelor complexe ale războiului şi a consecinţelor asupra regiunii extinse, care este caracterizată prin interese comune în domeniile securităţii, economiei, conectivităţii energetice şi de infrastructură, rezilienţei şi combaterii ameninţărilor hibride, relatează Agerpres. 

Participarea preşedintelui României la acest Summit demonstrează, o dată în plus, solidaritatea României cu Ucraina şi susţinerea fără echivoc a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a acestui stat, arată Administraţia Prezidenţială.

Cu acest prilej, Nicuşor Dan va reconfirma şi angajamentul României de a continua să ofere asistenţă Ucrainei şi să contribuie la consolidarea securităţii şi rezilienţei regiunii Mării Negre şi a Europei de Sud-Est. Summitul este important şi prin prisma susţinerii parcursului european al Ucrainei şi al Republicii Moldova, urmând să abordeze, totodată, teme precum conectivitatea regională, securitatea energetică şi rezilienţa

Luni şi marţi, Nicuşor Dan a fost la Paris, unde a participat la reuniunea Coaliţiei de Voinţă, precum şi la parada organizată de Ziua Franţei.