Termenul limită pentru îndeplinirea a patru jaloane din PNRR, care în total valorează 807 milioane de euro, expiră vineri, la miezul nopții. Guvernul a avut la dispoziție cel puțin doi ani pentru îndeplinirea țintelor din PNRR, însă unele jaloane nu au fost îndeplinite deloc, iar altele parțial. Pentru unul dintre ele, respectiv pensiile speciale ale magistraților, Guvernul se întrunește vineri, într-o ședință de urgență, după ce CSM a emis cu o zi în urmă un aviz negativ. „În privința Consiliului de Administrație CNAIR și CNIR, nu se va putea face nimic”, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu.
O ședință de guvern extraordinară pentru aprobarea proiectului privind pensiile magistraților ar urma să aibă loc vineri. La Guvern este așteptat să fie comunicat formal avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
'Avizul CSM în privința pensiilor magistraților a fost emis, însă, din cele ce știm până în acest moment, el va fi comunicat oficial Guvernului mâine (vineri - n.r.). Prin urmare, ședința extraordinară de guvern prin care să fie adoptat acest proiect și pentru a porni, practic, întreaga procedură de angajare a răspunderii Guvernului nu poate avea loc fără acest aviz formalizat, emis deja, dar neformalizat. Prin urmare, cel mai probabil, ședința extraordinară de guvern va avea loc undeva în jurul prânzului, ora nu a fost precis stabilită. Până atunci va exista și un aviz al Consiliului Legislativ în privința acestui proiect', a anunțat, joi, purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu.
Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților a fost pus săptămâna trecută în procedură de transparență decizională, iar CSM avea termen 30 de zile pentru a da un aviz consultativ.
Conform noului proiect, cuantumul pensiei magistraților va fi 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026.
Bolojan, despre proiectul privind pensiile magistraţilor: Sper că acest proiect de lege va trece de testul constituţional
Premierul Ilie Bolojan a declarat, joi seară, că speră ca proiectul privind pensiile magistraţilor să treacă de testul constituţional, el adăugând că, dacă avizul CSM ar fi venit mai repede, atunci proiectul ar fi fost adoptat mai rapid de către Executiv.
Întrebat, joi seară, la Digi24, despre avizul negativ de la CSM pe proiectul privind pensiile magistraţilor, Ilie Bolojan a afirmat că, dacă avizul ar fi venit mai repede, atunci proiectul ar fi fost deja adoptat de către Guvern.
”În parcurgerea unor proceduri sunt lucruri care depind de Guvern, dar sunt lucruri care nu depind de Guvern sau de un ministru. O măsură poate fi contestată şi depinzi de instanţa de judecată, de Curtea Constituţională, depinzi de termene şi interpretări. E aspectul de timp, pentru că de respectarea unor date depind banii europeni reţinuţi. Şi avem o sumă destul de importantă care este reţinută din cererea de plată mai veche”, a afirmat premierul Bolojan.
El a declarat că problema de fond trebuie rezolvată, motivând că o pensionare la 48-50 de ani şi o pensie cât ultimul salariu nu este în regulă.
”Sper că acest proiect de lege va trece de testul constituţional, deci pensionarea magistraţilor se va face la o vârstă normală, adică la 65 de ani, iar pensia va fi una rezonabilă. Regula trebuie extinsă şi la celelalte categorii. Indiferent cine e la guvernare trebuie să intervină şi la celelalte categorii care au sistemele de pensionare anormale. La multe categorii azi avem o pensionare care înseamnă 65 la sută din brut care se duce aproape de 100 la sută şi este nevoie de o corectare, după principiul de magistraţi. Trebuie făcut cât mai repede, anul viitor”, a precizat Bolojan.
Întrebat dacă se aşteaptă la clemenţă din partea Uniunii Europene, în condiţiile în care 28 noiembrie este termenul limită impus pentru adoptarea legii, Bolojan a precizat că dacă aceste lucruri se făceau în urmă cu un an, atunci eram într-o situaţie mai bună.
”Acolo unde nu se pot îndeplini jaloanele, gândiţi-vă că la Hidroelectrica nu vom avea o nouă conducere, dar avem alte companii unde va fi o nouă conducere. Înseamnă că acel jalon care înseamnă peste 200 de milioane va avea o penalizare. Cât va fi penalizarea va fi în urma unor negocieri, poate fi, dau un exemplu, 10 milioane. (…)Dacă cineva a contestat o procedură, dacă ai ajuns într-o instanţă, durata este deja lungă şi poţi ajunge să nu respecţi termenul”, a declarat premierul.
El a spus că guvernul a încercat să dovedească Comisiei Europene că tratează lucrurile în mod serios.
”Faptul că în iulie am evitat suspendarea fondurilor europene, că în această lună am fost scoşi din procedura de deficit excesiv arată că Comisia Europeană a sesizat buna credinţă a guvernului şi măsurile luate. Sper că pe acest proiect (privind pensiile magistraţilor – n.r.) pe care îl demarăm mâine, vom fi în situaţia în care jalonul să fie respectat”, a adăugat premierul Bolojan.
Care sunt cele patru jaloane PNRR
Jalonul privind reducerea cheltuielile cu pensiile speciale - 231 milioane euro
Jalonul privind numirea unui președinte și doi vicepreședinți la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) – 330 milioane euro
Unul dintre vicepreședinți, Nicolae Bogdan Codruț Stănescu, a fost demis, în primăvara acestui an, din funcția de director general la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), pe care o deținea de șase ani. Decizia demiterii sale a fost luată după ce a apărut un raport al Curții de Conturi care a scos la iveală un prejudiciu de peste 72 de milioane de lei, în mandatul său, după achiziția unor măști.
Jalonul privind numirea unor manageri la companiile energetice de stat – 227 milioane de euro
Companiile vizate de Comisia Europeană, în ceea ce privește managementul corporativ, sunt Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, SN Nuclearelectrica SA, Conpet, Romgaz, Oil Terminal, Electrocentrale Craiova SA, Midia Green Energy SA, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S., Compania Națională pentru Controlul Cazanelor Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), Eurotest și Radioactiv Mineral Măgurele SA, Institutul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică Proiectare Mine pe Lignit S.A, Complexul Energetic Valea Jiului S.A.
Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a decis, miercuri, să anuleze procesul de numire a unui director general al companiei. Membrii Consiliului au decis că Mihai Aniței, care a fost mai mulți ani director general al combinatului Azomureș și Country Manager al grupului elvețian Ameropa, cu operațiuni în zeci de țări, „nu se aliniază pe deplin cerintelor asociate functiei de CEO in acest moment”.
Jalonul privind numirea unor membri în Consiliile de Administrație de la Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) și Compania Natională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) – 19 milioane de euro
În ceea ce privește numirile în Consiliile de Administrație de la Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) și Compania Natională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), nu mai sunt șanse de recuperare a celor 19 milioane de euro. „În privința Consiliului de Administrație CNAIR și CNIR, nu se va putea face nimic”, a spus Dogioiu.
Ştiri video recomandate
