Trump i-a anunțat pe lideri, la summitul de la Ankara, că SUA vor rămâne în NATO: „Vrem să rămânem alături de voi”

NATO este mai puternică şi mai unită după summitul de la Ankara, spune premierul britanic

Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a declarat că NATO este „mai puternică şi mai unită” la finalul summitului de la Ankara, fapt afirmat şi de Donald Trump, în ciuda criticilor asupra alianţei care au ameninţat să umbrească reuniunea de două zile, relatează dpa, citată de Agerpres.

Starmer a spus că liderii „au obţinut ceea ce şi-au propus, adică unitatea”, chiar şi după ce Trump a ameninţat anterior că va ridica problemele sale, între care Groenlanda şi Iranul, la reuniunea liderilor.

Trump a criticat statele europene pentru că nu au reuşit să aloce suficient de mult pentru apărare, un punct central la summit, iar secretarul general Mark Rutte le-a cerut aliaţilor să prezinte planuri „credibile” pentru atingerea obiectivului de 5% din PIB.

„Nu am avut nicio discuţie cu Donald Trump în care să-mi ridice vreo problemă în legăturile cu cheltuielile pentru apărare ale Regatului Unit”, a spus Starmer.

De asemenea, el a insistat că mereu s-a înţeles cu preşedintele american, chiar şi atunci când a fost criticat în mod repetat de acesta.

Înainte de summit, Trump a criticat din nou refuzul Regatului Unit de a permite SUA să folosească bazele britanice pentru a lansa lovituri asupra Iranului la începutul războiului.

El şi-a reiterat afirmaţia că Groenlanda, care face parte din Danemarca, ar trebui să fie controlată de SUA şi a criticat aliaţii pentru că nu au susţinut SUA în războiul împotriva Iranului.

Starmer, care a stat alături de Trump la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, a declarat la final că Trump a salutat „unitatea de la întâlnire”.

„La final, preşedintele Trump a spus că este foarte încântat şi a salutat spiritul şi unitatea de la întâlnire”, le-a spus el jurnaliştilor.

„Este NATO mai puternică şi mai unită după acest summit? Răspunsul este «Da». A fost un summit bun. Am obţinut ceea ce ne-am propus, adică unitatea. Este atât de important să avem asta, în special cu conflictele care au loc în Ucraina şi Iran”, a declarat Starmer.

La summit, Starmer a semnat un acord de apărare cu preşedintele turc, Recep Erdogan, care deschide calea pentru aprofundarea angajamentului şi partajarea de informaţii între cele două ţări.

Prim-ministrul britanic a vorbit şi despre un parteneriat a 12 ţări europene care au fost de acord să cheltuie în total 50 de miliarde de dolari pentru a dezvolta rachete cu rază lungă de acţiune.

Aşa-numitele rachete „cu lovitură de precizie în profunzime”, între care şi rachetele fabricate în Regatul Unit Storm Shadow, s-au dovedit cruciale în războiul din Ucraina, permiţându-le forţelor ucrainene să lovească ţinte mult dincolo de linia frontului.

Trump laudă summitul NATO, pe care îl descrie drept „un succes extraordinar”

Trump a făcut declarații de presă la finalul summitului NATO, flancat de unii dintre cei mai apropiați locotenenți ai săi: Pete Hegseth, Marco Rubio și Scott Bessent.

Declarațiile sale acoperă mai multe teme, inclusiv Iranul, Ucraina și altele.

Trump spune că în sală a existat „o iubire extraordinară” și „unitate” atunci când liderii NATO s-au întâlnit mai devreme, descriind summitul drept „un succes extraordinar”, în contrast cu unele critici formulate la adresa aliaților mai devreme în cursul zilei.

În privința Iranului, Trump spune că aviația militară iraniană este „complet distrusă”, că liderii săi „au dispărut” și că capacitatea sa de luptă este „destul de redusă”.

El afirmă că alte state „ne respectă din nou ca țară” și că, în urmă cu doi ani, „NATO râdea de noi, acum nu mai râd”.

Prim-ministrul Groenlandei spune din nou că insula „nu este de vânzare”

Prim-ministrul Groenlandei a repetat, miercuri, într-o postare pe rețelele sociale, că teritoriul nu este de vânzare, după noi declarații ale președintelui american, Donald Trump.

„Viitorul Groenlandei este decis de noi, cei din Groenlanda, nu de alții. Apelurile repetate la preluarea sau controlarea țării noastre nu schimbă acest lucru”, a scris Jens-Frederik Nielsen într-o postare pe Facebook.

Trump a repetat marți că, în opinia sa, SUA ar trebui să controleze Groenlanda, teritoriu autonom care face parte din Regatul Danemarcei, afirmând că insula este importantă strategic pentru securitatea americană.

Comentariile lui Nielsen vin după declarații similare ale prim-ministrelor Islandei și Danemarcei, care au criticat fixația lui Trump pentru Groenlanda.

„Poziția SUA este, din păcate, foarte clară pe acest subiect, iar poziția noastră este la fel de clară cum a fost dintotdeauna”, a declarat miercuri prim-ministra daneză, Mette Frederiksen. „Groenlanda, desigur, nu este de vânzare”.

„Suntem pregătiți să apărăm fiecare centimetru al NATO, inclusiv propriul nostru teritoriu”, a adăugat Frederiksen.

Președintele ucrainean, mulțumit de „întâlnirea bună” cu Trump

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și-a exprimat recunoștința „pentru accentul puternic pus pe consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei”, după o „întâlnire bună” cu președintele american, Donald Trump.

În declarații făcute reporterilor la începutul întâlnirii, Trump a spus că SUA vor acorda Ucrainei licența pentru producerea sistemelor de apărare antiaeriană Patriot. Ar fi o evoluție importantă, după ce Ucraina a insistat pentru coproducție, pe fondul penuriei de interceptoare.

„Președintele Trump și cu mine am discutat despre câteva idei care ne-ar putea întări pozițiile și ar putea aduce pacea mai aproape. Mă bazez pe echipele noastre să continue rapid tot ce am discutat astăzi”, a scris Zelenski într-o postare pe Twitter. „Am discutat și despre diplomație. Încercăm să o facem să funcționeze. Vom continua să lucrăm productiv pentru a reuși”.

Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olga Stefanișina, a declarat că Ucraina apreciază „foarte mult” implicarea continuă a Statelor Unite în eforturile pentru pace, dar a precizat că „este crucial ca Ucraina să primească astăzi mijloacele, respectiv rachetele antibalistice, pentru a-și proteja oamenii și infrastructura critică”.

„Așteptăm să transformăm aceste semnale pozitive în decizii concrete”, a spus ea.

Stefanișina a afirmat că „disponibilitatea de a coopera în privința capabilităților Patriot și de a avansa în privința acordului privind dronele reflectă o înțelegere comună a faptului că această cooperare de securitate este în interesul strategic al ambelor țări”.

„Consolidarea cooperării în domeniul apărării prin producție comună și licențiere va accelera livrarea armelor esențiale pentru descurajarea amenințărilor și menținerea rolului de lider global al SUA în tehnologia de apărare. În același timp, va elibera capacități ale industriei americane de apărare pentru refacerea stocurilor și modernizarea forțelor SUA, răspunzând totodată cererii externe urgente”, a spus ea.

NATO este „mai puternică ca niciodată”, a anunțat Mark Rutte. Despre criticile lui Trump: „Familiile care se ceartă sunt mai puternice”

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că summitul de la Ankara „a arătat că alianța este mai puternică ca niciodată”. El a spus că summitul a avut „un succes incredibil” și a adus printre aliați „un sentiment puternic de unitate”, relatează The Guardian. 

„Aliații au primit cu căldură conducerea președintelui Trump, care transformă această alianță și o face să fie mai puternic”, a spus Rutte. 

Secretarul general al NATO a spus că alianța este într-o etapă de „re-echilibrare spre mai bine”, iar Donald Trump a rezolvat „principala nemulțumire” privind contribuțiile Canadei și țărilor din Europa. 

Rutte a mai spus că aliații au „reafirmat sprijinul fără echivoc al NATO pentru Ucraina” și hotărârea acestora de „a continua să asigure că Ucraina primește ceea ce are nevoie”, dar și angajamentul acestora pentru Articolul 5. 

Referitor la criticile președintelui Donald Trump la adresa alianței, Mark Rutte a spus:

„Întotdeauna am simțit că atunci când faci parte dintr-o familie uneori ai discuții sincere, din inimă, iar alteori există certuri, care sunt mai puternice decât în familiile care spun 'hai să nu ne certăm și să fie totul frumos și să avem unitate. Asta este falsitate'. 

Ador când, uneori între prieteni, ne putem certa doar așa pentru că putem. Asta ne face mai puternici. Și președintele Trump nu este genul de persoană care să își păstreze opiniile pentru el”. 

Trump spune că e pregătit să meargă în Ucraina „la momentul potrivit”

Trump este întrebat dacă este dispus să meargă în Ucraina. El spune că da, dar că „aș prefera să o fac după ce războiul se va fi încheiat”.

Glumește că Secret Service „nu ar fi încântat” de o asemenea deplasare.

Repetă, însă, că este pregătit să meargă în Ucraina la momentul potrivit și laudă Kievul, pe care îl descrie drept „un oraș frumos”.

Trump spune că va lucra cu Rusia la garanții de securitate, pentru a se asigura că Ucraina nu va mai fi atacată niciodată.

„Rusia ne respectă foarte mult și vom lucra la un fel de acord de securitate. Dacă putem ajunge la acordul potrivit, acesta va ajuta Europa... și vom lucra la un fel de pachet de securitate”.

El spune că nu crede că Rusia ar mai ataca apoi Ucraina. De asemenea, repetă, din nou, că Ucraina are „un potențial extraordinar”.

Trump spune că Zelenski are „mult sprijin” din partea liderilor NATO. El afirmă că Putin a vrut să găzduiască la Moscova o întâlnire pentru încheierea războiului, dar că el a insistat că aceasta nu este o opțiune.

„Dar el se va întâlni, iar Zelenski se va întâlni și se va întâmpla ceva. Va fi ceva pozitiv. Și cred, sper, că se va întâmpla curând”, spune Trump.

Zelenski glumește că îi este greu să meargă la Moscova, pentru că sunt foarte multe drone ucrainene în aer acolo. Trump le spune reporterilor că vrea întrebarea lor pentru Putin și că i-o va adresa mai târziu.

Aceștia sugerează: „Când va pune capăt acestui război?”. „Nu cred că i-am pus vreodată această întrebare”, glumește el.

Dar adaugă că Putin „vrea să încheie curând” războiul și „cât mai repede posibil”. „Vorbesc mult cu el. Puțin mai puțin acum, dar relația este foarte bună”, spune Trump.

Trump afirmă că este „dur cu Rusia, mult mai dur decât ar fi trebuit să fiu”.

Zelenski intervine și spune că nu este sigur care sunt condițiile lui Putin pentru a accepta un acord de pace, adăugând că acestea „se schimbă” pe măsură ce armata ucraineană devine mai puternică.

Trump laudă „reuniunile bune” de la NATO și relația „foarte bună” cu Zelenski

Trump vorbește acum la o întâlnire separată cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

El spune că a fost „o întâlnire bună” și că a dezvoltat o relație bună cu liderul ucrainean.

„E greu de crezut, nu? De la Biroul Oval până acum, cred că am dezvoltat o relație foarte bună”, spune el, referindu-se, probabil, la discuția tensionată pe care au avut-o în februarie 2025.

„Iar acesta nu este sfârșitul”, adaugă Zelenski.

„Nu, nu este. Poate că acesta va fi începutul”, spune Trump.

Trump, către aliații NATO: Vrem să rămânem cu voi

Președintele Donald Trump a declarat la summitul NATO că Statele Unite vor să „rămână” alături de alianță, a spus o sursă aflată în sala reuniunii cu ușile închise, în ciuda iritării exprimate anterior de liderul american față de aliații europeni în legătură cu războiul cu Iranul.

Trump le-a spus participanților la reuniune: „Vrem să rămânem alături de voi”, a declarat sursa pentru AFP, sub protecția anonimatului.

Declarația Summitului NATO de la Ankara: aliații, inclusiv SUA, s-au angajat să respecte Articolul 5. Rusia, amenințare pe termen lung

Nicușor Dan: România va ajunge anul acesta la cheltuieli cumulate pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB

„A fi un aliat responsabil înseamnă să livrezi rezultate.

România va ajunge anul acesta la cheltuieli cumulate pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB. Lucrăm pentru o industrie transatlantică de apărare mai puternică și mai capabilă și salutăm inițiativa NATO Drone Edge.

De asemenea, ne facem partea în ceea ce privește redistribuirea responsabilităților și asumarea unui rol mai important, inclusiv pentru securitatea Mării Negre, unde colaborăm cu alți aliați pentru a consolida descurajarea și a preveni incidentele.

România va continua să investească, să construiască și să apere nu doar propriul teritoriu, ci și spațiul comun de libertate pe care îl reprezintă NATO.

România rămâne angajată să își extindă rolul de actor stabilizator la Marea Neagră și pe Flancul Estic, să sprijine Ucraina și Republica Moldova și să se implice activ în formatul B9, în beneficiul securității și prosperității regionale”, a scris Nicușor Dan pe X.

Being a responsible Ally means you have to deliver:
Romania will reach this year a cumulated defence and security expenditure of 3,7% of GDP. We are working towards a stronger and more capable transatlantic defence industry and we welcomed the NATO Drone Edge initiative. We are… pic.twitter.com/O9VLFiSto9

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) July 8, 2026

„Clubul 5%”. Președintele Lituaniei și-a pus în piept o insignă specială, care i-a atras imediat atenția lui Mark Rutte

Unii aliați NATO încearcă să scoată în evidență la Summitul de la Ankara că au ajuns deja la pragul de 5% din PIB pentru apărare, ținta convenită la summitul de anul trecut de la Haga. Pentru a marca acest lucru, oficialii au purtat insigne speciale, vizibile, cu mesajul „Clubul 5%”, scrie The Guardian.

Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, este unul dintre liderii care a venit cu o astfel de insignă și i-a atras atenția imediat secretarului general al NATO, Mark Rutte.

Totodată, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsakhna, și omologul său lituanian, Kęstutis Budrys, s-au lăudat pe rețelele sociale cu insignele primite.

Citește continuarea AICI

Mark Rutte lăudat din nou România

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a luat miercuri apărarea țărilor aliate care au ajutat SUA în conflictul cu Iranul și a menționat din nou, în sens pozitiv, România.

Rutte a precizat, în cadrul summitului NATO de la Ankara, faptul ă România a închis aeroporturile și a trebuit să reducă traficul aerian comercial, pentru a prioritiza zborurile aeronavelor militare cisternă, folosite de aviația americană pentru realimentarea în aer a avioanelor.

Donald Trump a criticat, în cadrul unei conferințe de presă comune avute cu Rutte, țări NATO precum Marea Britanie sau Italia, pe care le-a acuzat că nu au vrut să ajute SUA în conflictul cu Iranul. 

De asemenea, preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri, la Ankara, că este supărat pe NATO, că SUA au fost tratate nedrept în cadrul Alianţei Atlantice şi a anunţat totodată că i-a ordonat secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, să întrerupă toate schimburile comerciale cu Spania, numind Madridul un „partener groaznic” în NATO.

„Nu vreau să fac afaceri cu ei” (cu Spania - n.r.), a insistat preşedintele american, citat de Reuters și preluat de Agerpres.

Cât despre NATO, preşedintele american a afirmat că nu este încântat de NATO din cauza Groenlandei şi a Iranului. „Groenlanda este o mare problemă pentru noi”, a insistat Trump, după ce în ajun a afirmat că acest teritoriu semiautonom danez ar trebui să fie controlat de SUA, nu de Danemarca.

Nicușor Dan spune că avem „un raport preliminar”, la o lună după explozia dronei la Constanța. „Există un dialog cu partea ucraineană”

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat miercuri, la summitul NATO de la Ankara, că îmbunătățirea sistemelor naționale de apărare și detectare timpurie a dronelor aeriene sau navale fac parte dintr-un „un proces în care pe zi ce trece suntem mai buni”. De asemenea, șeful statului a spus că există „un raport preliminar” despre acest incident, petrecut în urmă cu o lună.

Nicușor Dan a fost întrebat dacă un sistem autonom al Gărzii de Coastă ar fi suficient pentru apărarea la Marea Neagră.

„Aşa cum vorbim şi de drone aeriene pe 60 de kilometri de Dunăre, aşa vorbim şi de drone maritime la ţărmul Mării Negre. Deci este un proces. Este un proces în care pe zi ce trece suntem mai buni. Ce înseamnă suficient? Faţă de ce tip de ameninţări? Asta e o întrebare amplă”, a spus Nicușor Dan.

În privința dronei ucrainene care a explodat luna trecută în portul Constanța, Nicușor Dan a precizat că există deja „un raport preliminar în care toate instituţiile au dat toate răspunsurile care ţineau de ele”.

„Apoi, întrebările către partea ucraineană au fost sintetizate venind de la toate instituţiile şi există un dialog care a început cu partea ucraineană, în cadrul căruia am şi transmis aceste întrebări. Deci, în momentul în care aceste întrebări vor primi răspuns, vom avea şi raportul complet”, a transmis Nicuşor Dan.

Nicușor Dan anunță că va merge în Canada, la invitația lui Mark Carney

Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri că va merge în Canada, la invitația premierului canadian, Mark Carney, după întâlnirea bilaterală avută cu ocazia summitului NATO de la Ankara.

„Am avut astăzi o întâlnire excelentă la Ankara cu Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, în cadrul căreia l-am invitat pe Prim-ministrul Carney la București, iar eu am fost foarte încântat să accept invitația sa de a vizita Canada”, a spus Nicușor Dan, într-un mesaj postat pe contul său de X.

I had an excellent meeting today in Ankara with Prime Minister Mark Carney of Canada, during which I invited Prime Minister Carney to Bucharest, and I was very pleased to accept his invitation to visit Canada.

Canada is one of Romania’s closest and most trusted partners. Our… pic.twitter.com/czc59SEjuf

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) July 8, 2026

Președintele României a precizat că, în prezent, „Canada este unul dintre cei mai apropiați și mai de încredere parteneri ai României”.

„Cooperarea noastră în domeniul energiei nucleare este deosebit de solidă și deține un potențial semnificativ pentru dezvoltare suplimentară. Ne angajăm să aprofundăm acest parteneriat și să valorificăm experiența extinsă a României în utilizarea tehnologiei canadiene, inclusiv prin împărtășirea acestui know-how în regiunea noastră. Vom continua să promovăm Parteneriatul Consolidat dintre România și Canada, valorificând pe deplin oportunitățile pe care le oferă, în beneficiul cetățenilor noștri și al unei Alianțe transatlantice puternice”, a spus Nicușor Dan.

Nicuşor Dan: Banca pentru Apărare, Securitate şi Rezilienţă, coordonată de Canada, va avea un sediu secundar în România

Banca pentru Apărare, Securitate şi Rezilienţă, coordonată de Canada, proiect în care ţara noastră este parte, va avea un sediu secundar în România, a anunţat miercuri, la Ankara, preşedintele Nicuşor Dan.

„Banca pentru apărare la care noi suntem fondatori va avea un sediu principal în Canada, va avea un sediu european în Luxemburg şi va avea două sedii secundare pe flancul estic, unul în ţările baltice şi unul în România.", a declarat miercuri Nicuşor Dan.

Preşedintele a anunţat marţi că România s-a alăturat acestui proiect.

„România s-a alăturat azi, la Ankara, Aliaţilor care au semnat Declaraţia privind intenţia comună de înfiinţare a Băncii pentru Apărare, Securitate şi Rezilienţă, coordonată de Canada", a scris preşedintele Nicuşor Dan pe Facebook.

Şeful statului arată că "noua instituţie financiară multilaterală va contribui la consolidarea capacităţii statelor membre de a finanţa investiţii în domeniul apărării şi securităţii, prin extinderea accesului la capital, reducerea costurilor de finanţare şi sprijinirea dezvoltării capacităţilor industriale, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici şi mijlocii".

„În calitate de membru fondator, România îşi reafirmă angajamentul de a contribui la dezvoltarea acestui nou instrument de cooperare şi este onorată să găzduiască unul dintre birourile regionale ale Băncii", sublinia preşedintele Nicuşor Dan.

Nicușor Dan, întâlnire bilaterală cu Keir Starmer

Președintele Nicușor Dan a avut o întâlnire bilaterală cu premierul demisionar al Marii Britanii Keir Starmer.

Nicușor Dan spune că nu vede „un risc de retragere” a trupelor americane de pe Flancul de Est, din cauza „amenințării ruse”

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, la summitul NATO de la Ankara, că nu există un risc de retragere al trupelor americane de pe Flancul Estic, inclusiv România, din cauza amenințării Rusiei.

Șeful statului a mai amintit despre declarația comună, făcută la summitul NATO de la Haga de anul trecut, referitoare la „reechilibrarea” contribuției de securitate la Alianță, între Statele Unite și țările europene.

"Ce a fost summitul de la Haga de anul trecut? A fost o încercare de reechilibrare a contribuţiilor de securitate între Statele Unite şi ceilalţi parteneri şi dacă aţi văzut proiectul de declaraţie a summit-ului acestuia, o să vedeţi că în mai multe locuri se vorbeşte de contribuţia Canadei şi a statelor europene. Suntem pe traseul bun pentru echilibrare. Acum, parte din contribuţia care se cuantifică în bani este şi prezenţa trupelor americane în Europa. Şi bineînţeles că asta o să fie o discuţie pe termen scurt, mediu şi lung din momentul ăsta. Reechilibrare înseamnă inclusiv asta. Însă prin faptul că se vorbeşte expres de ameninţarea rusă, eu în momentul acesta nu văd un risc de retragere a trupelor de pe flancul estic", a declarat Nicuşor Dan.

Conform CNN, furios că aliații NATO nu au susținut operațiunea militară americană împotriva Iranului, Donald Trump a discutat posibilitatea reducerii cu o treime a prezenței militare a SUA în Europa. Amenințarea acestei reduceri de trupe planează asupra Summitului NATO de la Ankara, unde liderii europeni încearcă să evite o nouă ruptură în relația cu Washingtonul.

În timpul unei reuniuni la Casa Albă din această primăvară, în care președintele Donald Trump și-a exprimat furia față de faptul că ceilalți membri ai NATO au refuzat să se alăture operațiunii sale militare din Iran, i-a venit o idee.

„Ce-ar fi dacă aș reduce cu o treime efectivele militare americane din Europa?”, a întrebat Donald Trump, conform declarațiilor făcute pentru CNN de două persoane familiarizate cu discuția. „Ar transmite asta mesajul potrivit așa-zișilor aliați (din NATO)?”.

Aliații europeni ai Statelor Unite anticipau, în luna mai, că președintele Donald Trump va retrage și mai multe trupe americane din Europa, după ce a anunțat că va retrage 5.000 de militari din Germania. În prezent, SUA au în jur de 85.000 de militari staționați în Europa.

Premierul Danemarcei îi răspunde lui Trump: „Groenlanda nu este de vânzare”

Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, i-a transmis, miercuri, un mesaj ferm președintelui american, Donald Trump, după ce acesta și-a reluat presiunile pentru ca Statele Unite să preia controlul asupra Groenlandei. Ea a spus că țara sa este pregătită să își apere „fiecare centimetru” de teritoriu.

Într-o declarație pentru jurnaliști în a doua zi a summitului NATO de la Ankara, capitala Turciei, Frederiksen a subliniat încă o dată că Groenlanda nu este de vânzare.

Declarațiile ei vin la scurt timp după ce președintele american și-a reînnoit amenințarea de a încerca să obțină teritoriul danez autonom. Trump a sugerat că Statele Unite și-ar putea retrage trupele din Europa ca reacție la opoziția continuă a europenilor față de această idee.

„Poziția noastră este clară, așa cum a fost de la început. Evident, Groenlanda nu este de vânzare”, a spus Frederiksen. „Sperăm că toți, inclusiv toți aliații, vor respecta dreptul poporului groenlandez la autodeterminare. Suntem un stat suveran și avem nevoie ca toată lumea să ne respecte integritatea teritorială și suveranitatea”.

Întrebată de Steve Sedgwick, de la CNBC, dacă Danemarca este pregătită să apere militar Groenlanda în cazul unui atac, Frederiksen a răspuns: „Suntem gata să apărăm fiecare centimetru din NATO, inclusiv propriul nostru teritoriu”.

Ea a adăugat: „Unul dintre motivele pentru care am construit NATO, cu mulți ani în urmă, este acela că, dacă i se întâmplă ceva unuia dintre noi, atunci toți ceilalți trebuie să îi sară în ajutor”.

Într-o întâlnire bilaterală cu președintele Turciei, Recep Erdogan, desfășurată marți, Trump a spus că refuzul Europei de a accepta dorința sa expansionistă „a afectat relația mea cu NATO”.

Nicușor Dan, întâlnire bilaterală cu premierul canadian Mark Carney

Președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit miercuri, în a doua zi a summitului NATO de la Ankara cu premierul canadian, Mark Carney.

La întâlnirea bilaterală a participat și Marius Lazurcă, actual consilier prezidențial pentru securitate națională.

Imagine de la întrevederea bilaterală dintre Nicușor Dan și Mark Carney. Foto: Administrația Prezidențială

În cadrul summitului NATO de la Ankara, s-a luat decizia înființării Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență.

Într-o declarație făcută marți dimineața, Nicușor Dan a precizat că această bancă va avea un sediu în Canada, unul în Luxembourg și alte două pe Flancul de Est al NATO, în țările baltice și România.

„Ucraina a câștigat deja războiul împotriva Rusiei. Asta este evident”, spune Președintele Finlandei

Ucraina a câștigat deja războiul împotriva Rusiei, dar Kievul are în continuare nevoie urgentă de mai mult sprijin pentru apărarea antiaeriană din partea aliaților NATO, a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb, pentru CNBC. Stubb a subliniat că Ucraina a reușit să își păstreze independența, suveranitatea și integritatea teritorială, în ciuda celor peste patru ani de invazie pe scară largă declanșată de Moscova.

„Priviți lucrurile din perspectiva Moscovei: în ultimii patru ani, în timpul războiului activ, au avansat 60 de kilometri. În Al Doilea Război Mondial, au mers de la Moscova la Berlin, adică 1.400 de kilometri. Trebuie să vă întrebați: cine a câștigat și cine a pierdut? Eu spun că Ucraina a câștigat", a declarat Stubb marți, la summitul NATO de la Ankara, Turcia.

„Mesajul meu este că, da, Europa trebuie să își crească eforturile, dar știți ceva? Ucraina are nevoie de NATO, însă și NATO are nevoie de Ucraina la fel de mult", a adăugat el.

Citește continuarea aici

Mark Rutte, mesaj direct către Putin: „Nu te juca cu NATO, nu ne vei putea învinge”

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a transmis liderului rus Vladimir Putin să „nu se joace” cu Alianța Nord-Atlantică, pentru că nu va putea învinge, în cazul unui conflict militar.

Rutte a fost întrebat, în cadrul unei conferințe de presă susținute marți dimineață la Ankara, dacă are un mesaj pentru Vladimir Putin și Rusia.

„Mesajul meu este că această alianță, de 1 miliard de oameni care trăiesc în SUA, Canada și Euroa, va apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO, nu vei putea învinge NATO. Suntem o alianță defensivă, nu vom ataca niciodată pe nimeni, doar ne apărăm stilul nostru de viață, democrația, teritoriul. Nu te juca cu noi”, a spus Mark Rutte.

Nicuşor Dan va sublinia la Summitul NATO necesitatea consolidării apărării aeriene şi maritime

Preşedintele Nicuşor Dan va sublinia, miercuri, la Summitul NATO necesitatea consolidării apărării aeriene şi maritime şi va susţine consolidarea posturii de apărare şi descurajare pe Flancul estic.
Miercuri, preşedintele Turciei şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, îi vor întâmpina pe toţi liderii aliaţi la începutul Summitului.

În cadrul reuniunii la nivel înalt, preşedintele Nicuşor Dan va accentua importanţa continuării sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre şi întărirea posturii de descurajare şi apărare în mod unitar pe Flancul estic, a transmis Administraţia Prezidenţială înaintea reuniunii. Totodată, el va atrage atenţia asupra consecinţelor pe care acţiunile Rusiei le au la nivel regional, inclusiv asupra României, cu accent, în acest context, pe necesitatea consolidării apărării aeriene şi maritime.

De altfel, România a semnat, marţi, la Forumul NATO pentru Industria de Securitate şi Apărare/NATO Security and Defence Industry Forum (NSDIF) mai multe Memorandumuri de Înţelegere privind programe de apărare antidronă.

"La nivel NATO se discută o serie de acţiuni pentru cea mai bună soluţie tehnică de apărare antiaeriană cu ţinte de joasă altitudine. De asemenea, s-a semnat un memorandum cu training pentru piloţi în mai multe locuri din Europa. Un alt document semnat este acel NATO Drone Edge - un proiect prin care ţările membre admit să facă achiziţii în comun pentru drone. Va fi un fel de 'marketplace' testat de NATO, cu soluţii testate de NATO, din care ţările vor putea cumpăra produse coordonate la nivel NATO. De asemenea, a fost semnat încă un proiect pentru acel NATO Global Eye, un sistem nou care înlocuieşte celebrele aeronave AWACS prin care se face supraveghere de la înaltă altitudine", a explicat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, după semnare.

Mai multe contracte de armament au fost anunţate marţi la Forum de secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Potrivit lui Rutte, aliaţii NATO vor investi peste 40 de miliarde de dolari în următorii cinci ani în capacităţile lor de apărare împotriva dronelor, a relatat AFP.
Investiţiile în Apărare se vor regăsi în discuţiile liderilor de la Summit.

Principalele teme care se vor afla pe agenda de miercuri sunt: îndeplinirea angajamentelor privind creşterea bugetului pentru apărare şi asumarea unor responsabilităţi crescute ale aliaţilor europeni, continuarea sprijinului acordat Ucrainei şi efortul de consolidare operaţională şi industrială a Alianţei, ca efect cumulat al dezvoltării companiilor, producţiei şi inovării tehnologice.

Acesta este al doilea Summit NATO organizat în Turcia, după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată în calitate de membră.

Șeful NATO vorbește despre contracte de apărare de „miliarde de dolari”

Statele membre NATO semnează la summitul de la Ankara contracte de apărare în valoare de „miliarde de dolari”, a declarat secretarul general al alianței, Mark Rutte.

Vorbind la forumul industriei de apărare organizat în cadrul summitului, șeful NATO a spus că aliații anunță „noi proiecte majore”.

„Sunt miliarde investite în securitatea noastră, care ne stimulează economiile și susțin sute de mii de noi locuri de muncă. Sunt bani cheltuiți cu folos”, a declarat el.

Printre acordurile anunțate se numără un plan prin care NATO va achiziționa de la Northrop Grumman cinci „aeronave fără pilot de mare performanță, capabile să opereze la altitudini ridicate și pe durate îndelungate”, precum și investiții de 40 de miliarde de dolari în capabilități de combatere a dronelor în următorii cinci ani, se arată într-un comunicat al alianței.

Cea de-a doua inițiativă este însoțită de un plan prin care aliații NATO vor instrui, până la sfârșitul lui 2027, de cinci ori mai mulți operatori de drone.

„Dronele au schimbat fundamental caracterul războiului modern și au devenit un factor decisiv pe câmpul de luptă”, a transmis alianța. „Aceste inițiative vor fi esențiale pentru creșterea atât a nivelului de pregătire, cât și a rezilienței alianței”.

A fost anunțat și un plan de înlocuire a flotei NATO de avioane de supraveghere E-3, aflată la finalul ciclului de viață, cu până la zece aparate GlobalEye produse de compania suedeză Saab, unele componente urmând să fie fabricate în SUA și Canada.

Premierul suedez, Ulf Kristersson, a descris inițiativa drept „un moment de mare mândrie pentru Suedia”, în declarații făcute alături de alți reprezentanți ai statelor aliate.

Rutte și-a petrecut mare parte din dimineață lăudând „progresele remarcabile” ale NATO în creșterea cheltuielilor pentru apărare ale statelor membre, un subiect care a generat frecvent tensiuni cu Donald Trump, critic constant al alianței.

Netanyahu anunță că i se opune lui Trump și nu vrea ca Turcia să primească avioane de luptă F-35

La doar câteva ore după ce președintele american, Donald Trump, a declarat că ia în calcul să permită vânzarea de avioane de luptă F-35 către Turcia, prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, s-a pronunțat împotriva unei asemenea măsuri, deși a minimalizat neînțelegerile dintre el și liderul american.

Într-un interviu pentru CNN, Netanyahu a avertizat că vânzarea celor mai avansate avioane de luptă americane „nu transformă Turcia într-un stat prieten al Statelor Unite”. Pe fondul disputei tot mai dure cu Recep Erdogan, Netanyahu a descris Ankara drept „un regim infestat de Frăția Musulmană, care urăște Statele Unite”.

„Nu este tocmai un aliat-model al Statelor Unite”, a continuat liderul israelian. „Amenință că va distruge țara mea, singurul stat evreu”.

Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat, într-un interviu de săptămâna trecută, că Israelul „a devenit o povară pe care omenirea nu o mai poate suporta”, ceea ce l-a determinat pe ministrul israelian de externe să condamne afirmațiile drept „instigare la genocid, ca la carte”.

„Nu este o forță a păcii și stabilității. Când îi dai o asemenea putere, vei vedea agresiunea care vine odată cu ea”, a spus Netanyahu. Netanyahu a afirmat că i-a cerut direct lui Trump să nu vândă avioanele Turciei, spunând, marți, că o asemenea decizie ar „distruge echilibrul de forțe din Orientul Mijlociu”.

Trump, aflat în Turcia pentru summitul NATO, a semnalat, însă, că este dispus să anuleze interdicția privind vânzarea avioanelor către Turcia, pe care o impusese în primul său mandat. El a descris Turcia drept un aliat „extraordinar” al Statelor Unite.

Netanyahu a minimalizat orice divergențe cu Trump, susținând că cei doi sunt „pe aceeași lungime de undă” în marile chestiuni, chiar și după ce Trump a spus în weekend că liderul israelian „știe cine este șeful”.

„El este președintele Statelor Unite. Face ceea ce este bine pentru Statele Unite”, a spus Netanyahu. „Eu sunt prim-ministrul Israelului, fac ceea ce este important pentru Israel, iar de cele mai multe ori aceste lucruri sunt identice”.

Coreea de Sud vrea o cooperare industrială mai strânsă cu NATO

Preşedintele sud-coreean, Lee Jae Myung, a declarat, marţi, că speră că ţara sa îşi va extinde cooperarea cu aliaţii NATO în cercetare şi dezvoltare, inclusiv în tehnologii de vârf, şi în producţia de sisteme de armament, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Președintele Lee a făcut aceste declaraţii la Forumul Industriei de Apărare de la summitul NATO.

Lee a argumentat pentru modernizarea cooperării actuale a ţării sale cu alianţa militară la „un parteneriat în industria de apărare 2.0”, afirmând că acest lucru ar implica nu numai schimburi de arme, ci şi cercetare comună, producţie şi operare de sisteme de arme.

„Dacă capacitatea stabilă de producţie şi tehnologiile verificate sud-coreene intră în parteneriat cu know-how-ul de lungă durată al NATO, capabilităţile de apărare ale ambelor părţi vor fi mărite semnificativ”, a mai spus preşedintele sud-coreean, precizând că ţara sa este un partener de încredere pentru membrii NATO.

Cinci state NATO ar urma să cheltuie peste 3,5% din PIB pentru apărare în acest an

Cinci ţări NATO ar putea atinge obiectivul alianţei de alocare a 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zise în 2026, potrivit datelor actualizate ale NATO, publicate marţi, înainte de începerea oficială a summitului de la Ankara, în timp ce unele state membre se estimează că vor cheltui numai 2%, relatează Reuters, citată de Agerpres.

La summitul NATO de la Haga de anul trecut, liderii NATO s-au angajat să cheltuie 3,5% din PIB pentru apărare propriu-zisă până în 2035, în creştere de la ţinta anterioară de 2%. De asemenea, liderii au convenit să investească încă 1,5% din PIB în proiecte legate de apărare, precum creşterea securităţii cibernetice.

Membrii Alianţei s-au confruntat cu presiuni din partea lui Donald Trump pentru a demonstra că-şi cresc cheltuielile de apărare.

Datele făcute publice marţi plasează Lituania pe primul loc din punctul de vedere al cheltuielilor de apărare ca proporţie din PIB, investiţiile în apărare urmând să atingă în acest an 5,33% din PIB. Lituania este urmată de Estonia (5,1%), Letonia (4,92%), Polonia (4,68%) şi Grecia (3,65%).

Raportul arată că anul trecut, trei membri NATO - Albania (1,48%), Slovenia (1,57%) şi Cehia (1,86%) - nu au îndeplinit ţinta precedentă de 2%.

De asemenea, documentul arată faptul că Albania şi Cehia urmează să cheltuie 2% pentru apărare în acest an şi cuprinde o notă care precizează că noul guvern sloven intenţionează să cheltuie peste 2%.

Alte state membre urmează să cheltuiască 2% din PIB sau puţin peste această ţintă, cum este cazul Belgiei (2%), Portugaliei (2,1%) şi Italiei (2,1%).

SUA că vor cheltui, conform estimărilor, 3,17%, iar Germania 2,69%, Regatul Unit 2,56% şi Franţa 2,22%, potrivit proiecţiilor.

În total, se estimează că statele membre europene şi Canada vor cheltui 2,53% din PIB pentru apărare în acest an.

Potrivit raportului NATO, România a cheltuit în 2025 2,19% din PIB pentru apărare şi se estimează că în 2026 va cheltui 2,43%. Potrivit raportului citat, România cheltuia pentru apărare, în 2014, 1,35% din PIB, faţă de 2,43% prognozat pentru acest an.

Trump spune din nou că SUA „ar vrea” să controleze Groenlanda

Donald Trump a repetat, marți, că și-ar dori ca SUA să controleze Groenlanda, susținând că teritoriul are o „importanță strategică vitală” pentru securitatea americană. A adăugat, însă, că „asta ar afecta relația mea cu NATO”.

În cadrul unei discuții bilaterale înaintea summitului NATO de la Ankara, Trump a susținut că Danemarca nu a investit suficient în Groenlanda și a avertizat că poziția insulei o face tot mai importantă, pe măsură ce China și Rusia își extind prezența în Arctica.

„Groenlanda nu ajută Danemarca, Danemarca nu cheltuie bani pentru a ajuta cu adevărat Groenlanda, însă este importantă pentru Statele Unite”, a continuat președintele american. „Groenlanda ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”, a conchis el.

Trump a refuzat, anterior, să excludă recurgerea la acțiuni militare pentru a obține Groenlanda, însă la Forumul Economic Mondial de la Davos, organizat la începutul acestui an, și-a schimbat în mare măsură poziția, pledând pentru un acord-cadru pe termen lung.

Cu toate acestea, oficiali ai administrației au continuat să lase deschisă posibilitatea unor măsuri mai dure, susținând că Groenlanda este esențială pentru securitatea națională a SUA.

Trump o numește pe Giorgia Meloni „o persoană de treabă”

Donald Trump a numit-o pe șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, „o persoană de treabă”, deși sugerase într-o nouă postare insultătoare pe Truth Social, publicată în weekend, că ar avea nevoie de un ordin de restricție împotriva ei.

„Cred că este o persoană de treabă, de fapt. Am avut o săptămână bună. Am avut o relație proastă. S-a stricat puțin pentru că a refuzat să ne ajute din nou”, a spus Trump în timpul unei întâlniri bilaterale cu președintele turc, Recep Erdogan, la Ankara.

„Cred că este o persoană de treabă, de fapt. Dar cred că a făcut o greșeală”, a spus el, referindu-se la refuzul Italiei de a ajuta în războiul cu Iranul.

Trump a declarat că nu a făcut presiuni mari asupra ei pentru a obține sprijinul Italiei, iar refuzul Romei de a se implica „a afectat puțin relația mea cu ea”.

Liderii NATO se reunesc la palatul prezidențial al lui Erdogan

Șefii de stat și guvern ai țărilor membre ale NATO sosesc la Palatul Prezidențial din Ankara pentru dineul programat.

România devine fondatoare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență

România s-a alăturat, marți, unei inițiative importante pentru apărare și securitate și va deveni membru fondator al Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB). România va participa la înființarea acestei noi organizații internaționale alături de Canada, Belgia, Luxemburg, Turcia, Grecia, Albania, Ucraina și Letonia, se arată în declarația publicată de liderii acestor țări. 

„Noi, liderii Canadei, Albaniei, Belgiei, Greciei, Letoniei, Luxemburgului, României, Turciei și Ucrainei, reuniți astăzi la summitul NATO de la Ankara, anunțăm intenția noastră comună de a înființa Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB).

Într-un moment în care aliații își măresc investițiile în apărare, își extind capacitatea industrială și accelerează producția de capabilități esențiale, recunoaștem necesitatea de a mobiliza capital public și privat în volume mari pentru susținerea priorităților noastre în materie de apărare, securitate și reziliență.

Ne reafirmăm angajamentul comun de a colabora pentru înființarea DSRB. Finalizarea cu succes, la Montreal, a negocierilor privind actul constitutiv al DSRB oferă baza necesară pentru a avansa împreună în acest demers.

Printr-o bază financiară solidă, DSRB este concepută să extindă accesul la capital, să reducă costurile de finanțare și să sprijine extinderea capacității industriale în statele membre. Precizăm că DSRB are rolul de a completa, nu de a dubla, alte instrumente naționale și multilaterale care urmăresc creșterea producției din industria de apărare.

Ne angajăm să oferim leadershipul necesar pentru a impulsiona crearea DSRB cu urgența impusă de actualul context geopolitic, astfel încât banca să își poată începe activitatea încă din 2027”.

Mesajul președintelui

Președintele României, Nicușor Dan, a informat într-un mesaj pe Facebook cu privire la participarea României la această inițiativă internațională.

„România s-a alăturat azi, la Ankara, aliaților care au semnat Declarația privind intenția comună de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, coordonată de Canada.

Noua instituție (organizație - n. red.) financiară multilaterală va contribui la consolidarea capacității statelor membre de a finanța investiții în domeniul apărării și securității, prin extinderea accesului la capital, reducerea costurilor de finanțare și sprijinirea dezvoltării capacităților industriale, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii.

În calitate de membru fondator, România își reafirmă angajamentul de a contribui la dezvoltarea acestui nou instrument de cooperare și este onorată să găzduiască unul dintre birourile regionale ale Băncii”, a scris președintele.

Norvegia va plăti aproximativ 270 de milioane de euro pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei

Norvegia a anunţat, marţi, că va da 268 de milioane de euro pentru apărarea anti-aeriană a Ucrainei, în mod special pentru apărarea contra rachetelor balistice, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Împreună cu Danemarca, Germania şi Canada, Norvegia va comanda noi sisteme de apărare Patriot direct de la o fabrică din Statele Unite, a precizat guvernul norvegian într-un comunicat. De asemenea, guvernul de la Oslo îşi sporeşte eforturile pentru operaţiunile de deminare din Ucraina.

Prin intermediul NORAD, Norvegia alocă până la 400 de milioane de coroane (35,73 milioane de euro), pe o perioadă de patru ani, pentru trei organizaţii ce vor ajuta la protejarea civililor şi la reducerea riscurilor implicate de minele terestre, muniţiile cu fragmentaţie şi alte încărcături explozive.

„Minele terestre şi resturile de explozibili din război constituie o ameninţare durabilă pentru civili în Ucraina. Ele împiedică deplasarea în siguranţă, producţia agricolă şi reconstrucţia şi îi opreşte pe oameni să se întoarcă la căminele lor. Acţiunea umanitară de deminare este de aceea o parte importantă a sprijinului Norvegiei pentru Ucraina”, a afirmat ministrul de externe norvegian, Espen Barth Eide. 

Președintele Nicușor Dan are o întâlnire cu o delegație a Congresului SUA, la summitul NATO de la Ankara

Președintele Nicușor Dan se întâlnește în aceste momente, la summitul NATO de la Ankara, cu o delegație a Congresului SUA, formată din reprezentanți și senatori de la ambele partide.

Foto: Administrația Prezidențială a României

Din delegația americană care discută cu președintele României fac parte:

• Senatoarea democrată Jeanne Shaheed, din grupul de observatori NATO din Senatul SUA
• Senatorul republican Mike Rounds, din Comisia pentru Relații Externe a Senatului SUA
• Senatorul democrat Christopher Coons, din Comisia pentru Forțele Armate a Senatului SUA
• Senatorul democrat Dick Durbin, din Comisia pentru Relații Externe a Senatului SUA
• Reprezentantul republican Mike Turner

Sosirea lui Nicușor Dan la Ankara

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a ajuns, marţi după-amiază, la Ankara, unde va participa la Summitul NATO găzduit de Turcia. Şeful statului este însoţit de partenera lui, Mirabela Grădinaru. Nicuşor Dan a fost întâmpinat, la aterizare, de o delegaţie oficială, pe care a salutat-o protocolar. 

Marţi, preşedintele Nicuşor Dan şi partenera sa, Mirabela Grădinaru, vor particopa la recepția și dineul oficial pentru șefii de stat și de guvern și partenerii/partenerele acestora, oferite de președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdogan, și prima doamnă, Emine Erdogan.

Trump spune că „ia în considerare” să vândă avioane F-35 Turciei, în ciuda unei interdicții a Congresului

Președintele american, Donald Trump, a declarat că va decide în curând dacă va vinde Turciei avioane de luptă F-35, în ciuda unei interdicții impuse de Congres. El a lăudat Turcia și a numit-o „mai loială” decât alți beneficiari ai programelor americane.

„Avem o relație mai bună cu Turcia, iar Turcia a fost, în multe privințe, mult mai loială decât alte țări despre care credeam că ar fi loiale”, a spus Trump.

El a susținut că mulți consideră că Turcia ar trebui să poată cumpăra avioanele F-35, în ciuda faptului că Erdogan a cumpărat sistemul rusesc de apărare S-300, sfidându-și aliații. Trump a spus că ia „cu siguranță” în considerarea vânzarea de F-35 turcilor.

„Este un avion extraordinar, este cel mai bun, de departe cel mai bun avion în prezent, iar noi vom lua cu siguranță acest lucru în considerare”, a declarat el.

Oficiali americani au spus anterior pentru CNN că Trump urmează să dea semnalul, în această săptămână, că este dispus să vândă Turciei avioane F-35, renunțând la interdicția pe care o impusese în primul său mandat și care a fost ulterior transpusă în legislație.

Rămâne neclar cum intenționează Trump, mai exact, să ocolească interdicția Congresului privind vânzarea avioanelor de luptă.

Trump a lansat critici dure la adresa țărilor NATO

La întâlnirea cu Erdogan, Donald trump a atacat din nou NATO, pentru că nu a sprijinit SUA în războiul din Iran. Trump a spus că Italia, Franța și Germania au întors spatele Americii.

„Dacă nu ar fi fost el (Erdogan, n.r.), probabil nu aș fi participat, însă am simțit că trebuie să particip. Știu că era foarte important să venim aici. Nu am fost tratați bine. Am văzut ce s-a întâmplat în Iran. Nu am avut nevoie de ajutorul nimănui. Ne-au spus că nu o să vină și noi am investit enorm ca să protejăm țările europene și pe cetățeni în general, împotriva URSS în trecut, în prezent împotriva Rusiei. Situația este cum este. Nu au fost dornici să ne ajute.

Am testat să văd dacă sunt alături de noi. Dacă noi îi ajutăm pe ei, eu nu sunt convins că ei ne-ar fi alături. Am văzut ce s-a întâmplat cu Italia, Germania, Franța care ne-au refuzat. E în regulă. De ce mai cheltuim miliarde de dolari dacă ei nu sunt alături de noi?!”. 

Trump a lăudat relația specială pe care SUA o au cu Turcia

La întâlnirea bilaterală cu Erdogan, Donald Trump a lăudat relația dintre SUA și Turcia: „Avem un comerț uimitor cu Turcia. Este o onoare să fiu cu tine și vom avea multe întâlniri bune. Vom face multe lucruri bune pentru țările noastre”.

„Sunt hotărâri pe care le vom lua, avem relații foarte bune, sunt foarte mulți oameni, o să vă confirm, inclusiv dintre cei care sunt alăturid e mine. Pot confirma faptul că avem acum o relație mai bună cu Turcia, iar Turcia este o țară mult mai loială fațăd e altele. Este în plan cel mai bun avion pe care îl avem”.

Despre relația specială cu Erdogan Trump a spus: „Cu unii oameni te înțelegi, cu alții nu. Uneori te înțelegi cu oameni duri, cum e domnia sa, alteori nu te înțelegi cu cei care sunt slabi. Nici nu te înțelegi, nici nu îi respecți. Din prima zi în care ne-am întâlnit, ne-am înțeles foarte bine. În trecut se vorbea despre lucruri mărețe”.

Donald Trump a ajuns la palatul prezidențial al lui Erdogan

După ce a făcut primul său zbor străin la bordul noului său avion Air Force One, dăruit de Qatar, și a fost întâmpinat pe pistă de Erdogan și de garda de onoare, Donald Trump a ajuns la palatul prezidențial din Ankara.

Președintele Donald Trump a sosit cu limuzina, flancat de călăreți.

La palatul prezidențial din Ankara, Trump a fost întâmpinat cu fast de gardieni îmbrăcați în costume istorice.

Înainte de sosirea sa, aliații NATO au încercat să prezinte creșterea cheltuielilor pentru apărare cu noi contracte de arme în valoare de miliarde, într-un efort de a potoli furia mercurială liderului american față de răspunsul Europei la războiul cu Iranul.

Reuniunea de două zile are loc la un an după ce membrii NATO s-au angajat să majoreze cheltuielile legate de securitate la cinci procente din PIB, sub presiunea liderului american.

Nicușor Dan a aterizat la Ankara

Președintele Nicușor Dan a aterizat la Ankara, unde va participa la Summitul NATO.

Marți, șeful statului, însoțit de Mirabela Grădinaru, ia parte la recepția și dineul oficial oferite de președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan, și de Prima Doamnă Emine Erdoğan, pentru liderii statelor aliate și partenerii acestora.

Zelenski: Ucraina are cea mai avansată capacitate de război cu drone din lume

Ucraina deține cea mai mare și cea mai avansată capacitate de război cu drone din lume și este dispusă să împărtășească aceste tehnologii partenerilor săi prin inițiativa Drone Deal, a declarat Volodimir Zelenski, la Forumul Industriei de Apărare de la Ankara.

„Singurul lucru pe care trebuie să-l facem încă aici, în Europa, este să construim o apărare puternică împotriva rachetelor balistice ale Rusiei”, a spus președintele Ucrainei.

„Aceasta este o mare provocare – este adevărat. Este ultimul avantaj major al Rusiei.”

Europa are nevoie „de urgență” de propria capacitate de a produce sisteme antibalistice și rachetele necesare pentru acestea, a subliniat Zelenski.

Sistemul american Patriot este „excelent”, însă ritmul actual de producție nu este suficient pentru a acoperi cererea tot mai mare, a adăugat liderul ucrainean.