Cel mai important Forum de la Davos din istorie. Trump merge să le ceară aliaților Groenlanda, Zelenski speră să discute și de Ucraina

CEO-ul JP Morgan, Jamie Dimon, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, sau CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, sunt printre numele importante care vor fi prezente la Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, informează CNBC.

Președintele american, Donald Trump, va fi și el prezent în persoană pentru prima oară în ultimii cinci ani. El a mai fost prezent în primul mandat, în 2020.

Trump va veni cu cea mai mare delegație americană prezentă vreodată la eveniment, conform organizatorilor.

Organizatorii forumului de la Davos spun că vor fi prezenți „aproape de 4.000 de lideri de domenii” plus un număr „record” de 400 de lideri politici, 850 de șefi de companii și 100 pionieri în domeniul tehnologiei.

Unul dintre statele care se află în mijlocul actualei furtuni geopolitice nu va fi reprezentat, însă. Danemarca a anunțat, luni, că nu va fi prezentă la Davos.

Decizia se datorează foarte probabil disputei tot mai intense pe tema Groenlandei, pe care Trump o tot cere anexată la SUA.

Decizia arată și cât de tensionată a fi întâlnirea europenilor cu Trump, la doar câteva zile după ce președintele american i-a amenințat cu tarife ostile pentru a-i obliga să cedeze Groenlanda.

„Orice decizie legată de participare este o chestiune care aparține doar guvernului respectiv. Putem să confirmăm cu guvernul danez nu va fi reprezentat la Davos, săptămâna aceasta”, a declarat purtătorul de cuvânt al forumului.

Printre celelalte nume mari care lipsesc se numără și Xi Jinping, dictatorul chinez, sau liderii indian și brazilian.

Nici prim-miniștrii Starmer și Meloni nu sunt pe listă, deși amândoi spun că vor participa.

Marile puteri economice

În timpul unei conferințe de presă de săptămâna trecută, organizatorii WEF au accentuat că șase din cele șapte puteri din G7 vor trimite reprezentanți, o mișcare „istorică”, conform președintelui WEF, Borge Brende.

În 2025, singurul lider G7 care a participat în persoană la forum a fost cancelarul german de atunci, Olaf Scholz.

Alături de Donald Trump, sunt așteptați să paricipe în persoană și președintele Emmanuel Macron, prim-ministrul Mark Carney și cancelarul Friedrich Merz.

Guvernul britanic nu a confirmat prezența premierului Keir Starmer – care nu a participat nici anul trecut – dar există informații că el va fi acolo.

Totuși, va participa sigur șefa finanțelor de la Londra, Rachel Reeves.

Nici șefa guvernului nipon nu a anunțat o participare, iar prezența sa e puțin probabilă având în vedere că abia ce a convocat alegeri anticipate.  

Tot mai mulți CEO

Davos se desfășoară de luni seară până vineri dimineață. Tema de anul acesta este „Spiritul Dialogului”, cu o agendă concentrată pe cinci domenii – mediul geopolitic, AI, natură și climă, noi surse de creștere economică și „oameni și pregătire”.

Totuși interesul cel mai mare e legat de cine participă efectiv, conform lui Eric Kutcher, partener senior la McKinsey&Company, „partener strategic” al WEF.

„Mare interes va fi cu privire la cine va fi prezent. Mult mai mult decât veți vedea în alte subiecte”, a spus Kutcher.

Delegația lui Trump îi va include pe șeful diplomației, Marco Rubio, șeful Trezoreriei, Scott Bessent, plus acoliții lui Trump – Steve Witkoff și Jared Kushner. Peședintele american va veni și el în persoană, miercuri.

Fondatorul WEF, Klaus Schwab, se numără printre absenți – după ce a organizat evenimentul vreme de decenii, Schwab a decis să renunțe la poziție în luna aprilie a anului trecut, după o investigație asupra unor acuzații de comportament inadecvat. Între timp, el a fost achitat.

CEO-ul BlackRock, Larry Fink, și vicepreședintele Roche, Andre Hoffman, au fost anunțați ca președinți interimari ai WEF, în august.

Pe lista de participanți se numără alte nume importante – CEO-ul Nvidia, Jensen Huang CEO-ul Microsoft, Satya Nadella, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, CEO-ul DeepMind, Demis Hassabis.

Sarah Friar, șefa finanțelor OpenAI va fi și ea pe listă, însă CEO-ul companiei, Sam Altman, va absenta.

Printre principalele teme de discuție se vor număra ambițiile imperialiste ale lui Trump față de Groenlanda, tensiunile politice din Venezuela și amenințările lui Trump față de Iran.

Investitorii vor urmări și anunțuri ale companiilor AI, noutăți de la băncile centrale sau știri de la companii care aleg să-și diversifice piețele și să se îndepărteze de SUA.

Deși unele nume mari din politică nu vor participa, unii dintre liderii care merg, precum Javier Milei din Argentina sau Prabowo Subianto din Indonezia, sunt personaje importante.

Cine nu e pe listă

Deși WEF spune că sunt „aproape de” 65 de șefi de stat care vor participa, plus lideri regionali importanți ca Ursula von der Leyen, există și un număr de absențe notabile.

Președintele Braziliei, Lula da Silva, și prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, nu vor participa direct, dar vor trimite delegații. Brende a descris delegația indiană ca fiind „puternică”.

De asemenea, în timp ce nici dictatorul chinez nu va fi prezent la Davos, delegația chineză include personaje influente în cercul de putere al Partidului Comunist Chinez – vicepremierul pentru comerț și finanțe, He Lifeng, de exemplu.

Pe listă nu e nici prințul moștenitor saudit, Mohammed bin Salman. Vor participa, însă, mai mulți miniștri ai regimului saudit.

Prim-ministrul spaniol și-a anunțat și el anularea prezenței, ca urmare a coliziunii între două trenuri de mare viteză, în sudul țării, duminică.

În joc rămâne și marea problemă încă nerezolvată a războiului din Ucraina, pe care Trump a încercat cu disperare să-l încheie.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care va fi și el prezent la Davos, speră să discute cu Trump și să-l convingă să semneze noi garanții de securitate în cadrul unui potențial acord de armistițiu cu Rusia. Liderii G7 vor și ei să discute situația Ucrainei.

La Davos-ul de anul acesta, SUA se prezintă cu cea mai mare delegație a SUA, formată din secretarul de stat Marco Rubio, emisarul Witkoff și ginerele lui Trump, Jared Kushner, toți având un rol important în negocierile pentru pacea din Ucraina.

Deși Casa Albă nu a anunțat nicio întâlnire bilaterală, prezența lui Witkoff și Kushner – văzută drept cheie în negocierile dintre Rusia și Ucraina – îi face pe insideri să creadă că va fi semnat și un acord Trump-Zelenski.

Între timp, continuă discuțiile pentru așa-zisul „Consiliu de Pace” al lui Donald Trump, pe care președintele american ar vrea să-l „convoace” chiar la Davos.

Donald Trump a transformat chiar și această inițiativă într-un aranjament „quid pro quo” în care calitatea de membru permanent al consiliului este la vânzare pentru un miliard de dolari.

Participarea cu „mandat” de trei ani bazat pe invitația lui Trump nu necesită nicio contribuție pecuniară. Oficialii de la Casa Albă spun că aceste contribuții ar urma să fie folosite pentru „reconstrucția Gazei”.

Prim-ministrul ungar, Viktor Orban, a acceptat deja invitația de a se alătura acestui for, conform unei declarații făcute de ministrul său de externe, Peter Szijjarto.

Iordania, Grecia, Ciprul și Pakistanul au anunțat că au primit invitații. De asemenea, invitate au fost și Canada, Turcia, Egipt, Paraguay, Argentina și Albania. Administrația prezidențială din România a anunțat, de asemenea, că a primit invitația lui Trump.

Aceste țări au fost invitate să devină „membri fondatori” ai consiliului lui Trump, despre care liderul american spune că „va purcede la o nouă abordare îndrăzneață pentru rezolvarea conflictelor globale”.

Criticii acuză că acest for ar putea fi folosit pentru ca președintele SUA să-l folosească ca alternativă la ONU, un for direct sub controlul său. Trump vrea să fie „președinte pe viață” al așa-zisului consiliu.

Discursul principal al lui Trump de miercuri este foarte posibil că se va centra pe îngrijorările economice din SUA, în ciuda formatului internațional.

Președintele american se confruntă cu mari probleme economice acasă, după eșecul său din ultimul an de a readuce economia americană pe linia de plutire și după un an de mandat în care s-a concentrat mai mult pe aventuri de politică externă, decât pe problemele economice pentru care a fost ales.

Trump ar vrea să-și facă cunoscute „inițiativele pentru reducerea costului locuințelor și chiriilor” și să vorbească de „agenda sa economică care a propulsat SUA în fruntea lumii când vine vorba de creștere economică”, a declarat un oficial de la Casa Albă.

Dar Trump le va vorbi direct și liderilor europeni. „El va accentua că SUA și Europa trebuie să lase în urmă stagnarea economică și politicile care au produs-o”, a continuat oficialul citat.

Președintele SUA i-a amenințat din nou, recent, pe aliații săi europeni cu tarife dacă nu acceptă să-i dea controlul asupra Groenlandei. Europenii au răspuns, anterior, la pretențiile imperialiste ale administrației Trump trimițând câțiva militari într-o misiune de recunoaștere pe insula arctică.

Atacurile și anunțurile lui Trump au provocat neliniște în Europa. Trump este văzut ca subminând fundațiile NATO și prietenia veche între americani și europeni, făurită în focul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Duminică, Regatul Unit, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia au transmis un comunicat comun în care au criticat acțiunile lui Trump și au spus că ele vor duce la o „spirală descendentă periculoasă”.

Adunarea anuală a elitelor politice și de business de la Davos se va desfășura în acest an pe fundalul celei mai serioase crize în relațiile transatlantice din ultimele decenii. Europa stă în fața celui mare test al său de după Al Doilea Război Mondial, fiind în joc modelul său economic și arhitectura sa de securitate, scrie Euronews.

Pentru observatorii obișnuiți ai Forumului Economic Mondial de la Davos, duminica dinaintea celui mai mare eveniment de acest tip a fost neobișnuit de ocupată.

Forumul Economic Mondial din acest an promite, spun ei, să fie diferit de oricare altul din trecut.

Anxietatea liderilor a devenit palpabilă la Davos, în așteptarea unor conversații dificile între liderii mondiali, discuții care ar putea să ducă la o reevaluare fundamentală a întreg sistemului de relații internaționale.

Toată lumea așteptă febril mijlocul săptămânii, când președintele SUA urmează să-și facă prima apariție la summit din ultimii șase ani, venind pe valul unor tensiuni uriașe provocate de acțiunile sale împotriva aliaților și de pretențiile imperialiste inacceptabile.