Timp de 80 de ani, Europa și-a considerat pacea inviolabilă. Acum, țările de pe continent nu mai pot fi sigure de asta, iar expresia în vogă a noii epoci a incertitudinii este „zona gri”, în care nimic nu este 100% alb sau negru: nici război complet, nici pace, comentează CNN într-o analiză publicată pe site-ul său.
Însuși cancelarul german, Friedrich Merz, a folosit aceste cuvinte.
„Nu suntem în război, dar nici în pace, cu Rusia”, spunea el la finele lunii trecute.
Merz nu este singurul care își exprimă îngrijorarea. Fostul șef al NATO, George Robertson, coautor al unei analize a apărării guvernului britanic, a deplâns recentele atacuri cibernetice și a avertizat că infrastructura civilă nu este pregătită.
„Ne putem imagina că este doar o coincidență că aceste sabotaje se întâmplă în toată Europa?”, a spus el la un eveniment, săptămâna trecută.
„Trebuie să ne facem griji din cauza atacurilor din zona gri. Va fi prea târziu dacă se sting luminile”, a continuat Robertson, parafrazând cuvintele lui Sir Edward Grey, ministrul britanic de Externe în Primul Război Mondial.
El și-a șocat auditoriul întrebându-i pe oameni: „Aveți lanterne pregătite în casă? Dar lumânări aveți?”.
Ministru polonez, către SUA: „Ați tolera MiG-uri cubaneze deasupra Floridei?”
Incidentele cu drone neidentificate și avioane rusești, care au închis aeroporturile din Europa continentală și au determinat aviația NATO să trimită aeronave de interceptare, au confirmat lipsa de pregătire a Europei, după decenii de „somnolență strategică”.
De asemenea, incidentele au accentuat îndoielile că guvernele europene, slăbite de proteste puse în scenă de forțele populiste, ar putea găsi voința politică de a se reînarma.
Pe de altă parte, nu a existat niciodată mai multă incertitudine cu privire la forța garanțiilor de securitate ale SUA pentru partenerii NATO.
Președintele Donald Trump susține că războiul din Ucraina nu ar fi început niciodată dacă el ar fi fost președinte la momentul respectiv. Însă noile provocări de la Moscova au ajuns să-l irite și pe Trump.
„Oare atitudinea ambivalentă a președintelui SUA față de alianța occidentală, confuziile semănate cu privire la liniile sale roșii și caracterul său vulnerabil la lingușire au deschis calea către un aventurism rusesc periculos?” se întreabă, retoric, autorul analizei CNN.
Tensiunile în creștere pe continent au pătruns cu greu în bula politică toxică a Americii.
Ele au fost în mare parte umbrite de asasinarea lui Charlie Kirk, de scandalul desfășurării de trupe ale Gărzii Naționale în orașele conduse de democrați și de shutdown-ul guvernamental.
Până acum, Rusia a dat dovadă de reținere și nu a testat securitatea SUA.
Dar ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a făcut o analogie pentru americani.
„Fiecare țară suverană are dreptul să se ocupe de intruși. Nu ați tolera avioane MiG cubaneze deasupra Floridei”, a spus el într-o emisiune a realizatorului CNN Fareed Zakaria.
Una dintre cele mai grave violări a spațiului aerian al NATO
Polonia a intrat în stare de șoc atunci când mai multe drone rusești au intrat în spațiul său aerian, luna trecută.
Oficialii americani ai apărării nu au fost siguri dacă acest lucru s-a produs în mod deliberat.
Deliberat sau nu, aceasta a fost una dintre cele mai grave intruziuni în spațiul NATO.
Suspiciunile de eroare neintenționată au fost spulberate de evenimentele ulterioare.
Aeroportul Internațional din Copenhaga s-a închis de două ori într-o săptămână, după observarea unor drone neidentificate.
Suspiciunile s-au îndreptat spre Rusia, în contextul în care Danemarca este un susținător important al Ucrainei.
În Norvegia, la Oslo, zborurile de pe aeroportul internațional au fost suspendate luna trecută și apoi, din nou, săptămâna aceasta după observarea unor aparate fără pilot neidentificate.
Aeroportul din München s-a închis de două ori săptămâna trecută din aceleași motive.
Pe 19 septembrie, aeronave NATO au interceptat trei avioane rusești care au încălcat spațiul aerian al Estoniei, stat membru al alianței.
Îngrijorarea crește și cu privire la „flota fantomă” a Rusiei, formată din petroliere uzate, nesigure și neasigurate, și din alte nave cu care Rusia eludează sancțiunile impuse asupra țițeiului său.
Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington a comunicat că această flotă a fost folosită pentru atacuri submarine asupra infrastructurii de comunicații, precum și pentru alte acte de sabotaj și subversiune.
Rusia ia în derâdere temerile Europei, după ce a șicanat-o cu acte de război hibrid
Rusia a ironizat îngrijorarea membrilor europeni NATO, denunțând ceea ce a numit „paranoia” acestora și acuzând statele de pe continent că inventează pretexte pentru o consolidare militară despre care susține că amenință Moscova.
„Nu voi mai face asta”, a spus în bătaie de joc Vladimir Putin, săptămâna trecută, la Clubul de discuții Valdai, cu referire la subiectul dronelor din statele europene.
Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, și-a exprimat fățiș speranțele că incidentele cu drone îi vor determina pe cetățenii din Franța și Germania să se întoarcă împotriva liderilor lor.
„Principalul lucru este că europenii miopi simt pericolul războiului pe propria piele. Că se tem și tremură ca niște animale mute într-o turmă condusă la abator”, a spus Medvedev
Rusia fierbe „broasca” europeană
Presupunând că toate aceste incidente pot fi atribuite războiului purtat de Rusia în „zona gri”, care este obiectivul militar al Moscovei?
„Pare că e Rusia (în spatele incidentelor) și are o mulțime de motive să vrea să facă asta”, a afirmat Kirsten Fontenrose, președinta Red Six Solutions, companie care oferă expertiză tehnică aprobată de guvernul SUA în combaterea dronelor.
„(Rusia) testează limitele angajamentului țărilor NATO una față de cealaltă. Avem această analogie cu fierberea unei broaște într-o oală: broasca nu sare afară din oală pentru a se salva, deoarece apa e încălzită atât de încet, încât nu știe că va ajunge la punctul de fierbere. Este ca și cum Rusia ar crește încet presiunea asupra țărilor NATO”, a declarat Fontenrose la CNN.
Rusia joacă, de asemenea, un joc geopolitic.
„În acest moment, Rusia testează cât de protejată este Europa, căutând răspuns la următoarele întrebări: «Este reală opțiunea europeană către o putere militară și o apărare mai dure? Dezvoltă europenii capacități reale pentru a opri Rusia? Și cât de mult chef au SUA să sprijine Europa?»”, a subliniat Kristine Berzina, cercetător senior în cadrul organizației americane German Marshall Fund.
Putin încearcă de mult timp să adâncească diviziunile între membrii NATO din Europa și apoi între SUA și restul NATO.
Eforturile s-au văzut de la începutul războiului din Ucraina, când membrii alianței mai îndepărtați de teatrul de conflict au avut tendința de a se considera mai puțin amenințați decât cei de pe vechile aliniamente est-europene ale Războiului Rece.
Ce a făcut Europa până în prezent în fața războiului hibrid al Moscovei
Occidentul a răspuns la agresiunile Rusiei prin consolidarea apărării antiaeriene de-a lungul flancului său estic.
Marea Britanie și Franța au ridicat avioane de luptă. Polonia a invocat Articolul 4 al NATO pentru consultări la nivelul alianței cu privire la ce trebuie făcut.
Alți liderii europeni de top au vorbit despre crearea unui „zid de drone” împotriva vehiculelor aeriene rusești fără pilot.
Într-o schimbare șocantă a dinamicii din timpul războiului, Ucraina - care are acum cea mai experimentată armată din Europa în războiul cu forțele Moscovei - a trimis personal militar pentru a instrui unele națiuni NATO în tacticile și capacitățile rusești de luptă.
Înaintea noilor șicane rusești, statele membre i-au dat satisfacție lui Donald Trump la summitul NATO din acest an, angajându-se să crească cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB-ul național și, într-un sens mai larg, la 5% din PIB.
Rusia a semănat multă discordie și panică făcând eforturi minime
„Genialitatea aparentului efort rusesc constă în faptul că a reușit să-și pună inamicii europeni în alertă cu relativ puțin efort și puține cheltuieli”, scrie autorul analizei CNN.
Majda Ruge, cercetător senior în politici publice la Consiliul European pentru Relații Externe de la Berlin, avertizează că Europa nu are o modalitate „economică” de a răspunde militar Rusiei.
„Utilizarea avioanelor F-35 pentru a ataca drone rusești foarte ieftine a pus pe radarul majorității liderilor europeni faptul că trebuie să dezvolte rapid tehnologii mai eficiente și mai ieftine”, spune ea.
O altă problemă este reacția SUA: Trump adoră să păstreze incertitudinea ca instrument de guvernare, dar în acest context ambiguitatea ar putea fi periculoasă, mai ales dacă ar determina Rusia să-și intensifice provocările, bazându-se pe o interpretare greșită a ambivalenței americane față de aliați.
În plus, este dificil să desparți intențiile strategice ale lui Trump de fluctuațiile sale emoționale în relația cu Putin.
În prezent, liderul de la Washington este dezamăgit că „prietenul său” i-a respins eforturile de pace în Ucraina, parte a unei tentative (infructuoase, n.r.) a lui Trump de a câștiga Premiul Nobel pentru Pace.
Pe de altă parte, președintele SUA a demonstrat în trecut că este susceptibil la manipularea puternicului lider de la Kremlin, amintește CNN.
Alarmați de expansionismul rusesc și de ostilitatea implicită ce derivă din politica „America pe primul loc”, liderii europeni centriști au promis să accelereze reînarmarea pe continent.
CNN: Amenințând NATO, sub presiunea timpului, e posibill ca Rusia să-i fi făcut alianței o favoare
Însă criza guvernamentală prelungită din Franța, asediul politic care sub care se află cabinetul laburist britanic și provocările care se profilează pentru cancelarul german Merz vor îngreuna strângerea banilor din economiile încărcate cu datorii, mai ales că această "colectă" vine la pachet cu sacrificii nepopulare cerute din partea alegătorilor, care au luat de bună umbrela de securitate a SUA.
„Un «incident cinetic» (o lovitură militară directă, de exemplu, cu rachetă sau dronă, n.r.) sau o escaladare bruscă implicând Rusia ar putea fi singurul lucru care să zdruncine automulțumirea europeană”, crede Kristine Berzina.
Pregătirea pe termen scurt este un aspect, însă adevărata securitate va veni doar atunci când societățile occidentale vor fi întărite împotriva războiului din zona gri, a atacurilor cibernetice și a tacticilor hibride utilizate de Rusia și de alți adversari, notează editorialistul CNN.
„Problema nu este în întregime militară, iar răspunsul nu este în întregime militar. Acest răspuns depinde de reziliența întregii societăți, inclusiv a marilor companii care controlează majoritatea sistemelor critice care permit democrațiilor noastre să funcționeze”, avertizează Nicholas Dungan, CEO-ul firmei de consultanță strategică CogitoPraxis.
Opinia sa rezonează cu a fostului șef britanic al NATO, George Robertson.
„Apărarea nu este doar o chestiune a forțelor armate ale țării. Raportul nostru spune că apărarea trebuie să fie o afacere a întregii țări. Toată lumea trebuie să fie implicată. Toată lumea trebuie să știe ce să facă în caz de urgență”, a insistat el.
Atitudinea amenințătoare a Rusiei arată că timpul este scurt. Dar poate că, astfel, Moscova i-a făcut Alianței militare Nord-Atlantice o favoare, conchide analiza CNN.
Ştiri video recomandate
