Creșterea prețurilor la energie și a costului vieții a declanșat proteste în mai multe țări europene și oferă un nou impuls partidelor de extremă dreapta înaintea alegerilor de anul viitor din Franța, Italia și Polonia. Nemulțumirea economică pune presiune pe guverne și alimentează discursurile populiste, inclusiv apelurile de a restabili legăturile energetice cu Rusia, potrivit unei analize Reuters.
Partidele considerate cândva marginale câștigau deja teren, alegători de la șoferi din zonele rurale ale Franței până la tineri din fostul est comunist al Germaniei căutând alternative.
Războiul dintre SUA și Iran, izbucnit în februarie și care a dus la o creștere puternică a prețurilor la energie, a agravat dificultățile guvernelor care se luptau deja să țină sub control inflația, să susțină creșterea economică și să reducă cheltuielile.
Nemulțumirea a ajuns în stradă. În Franța, manifestațiile care au început din cauza degradării infrastructurii școlare din suburbiile nordice ale Parisului s-au transformat în unele dintre cele mai grave episoade de tulburări sociale din ultimele decenii, cu magazine jefuite, clădiri incendiate și o primărie din secolul al XIX-lea din Limoges căreia i s-a dat foc.
„De ce sunt aici? Ei bine, pur și simplu, consider că actualul cost al vieții este cu adevărat înspăimântător”, a declarat Quentin Leviloux, un protestatar în vârstă de 21 de ani din Nantes.
„Gândiți-vă la oamenii care câștigă abia salariul minim, când vă uitați la prețurile alimentelor, ale carburanților și ale tuturor celorlalte. Este înspăimântător cât de incredibil de scumpe au devenit lucrurile.”
Efectele războiului din Iran
Comisia Europeană estimează că războiul din Iran a costat Europa aproximativ 100 de miliarde de euro, prin perturbarea comerțului și a piețelor energetice. Prețurile gazelor au crescut cu aproximativ 140%, iar cele ale motorinei s-au dublat.
Într-un discurs susținut în weekend, președintele francez Emmanuel Macron a recunoscut că protestatarii furioși din cauza creșterii costului vieții și al carburanților au „cereri legitime”, condamnând în același timp persoanele responsabile de violențe și jafuri. „Nu trebuie să-i confundăm niciodată cu cei care au distrus, vandalizat și jefuit”, a spus el.
Violențe au izbucnit și în alte părți. În bogatul oraș Milano, din nordul Italiei, poliția s-a confruntat duminică cu protestatari care au aruncat cu pietre și au jefuit magazine în timpul manifestațiilor împotriva serviciilor publice deficitare și a creșterii costului vieții.
La Gela, pe coasta sudică a Siciliei, fermierii spun că prețurile carburanților au făcut ca exploatarea utilajelor să fie prohibitiv de scumpă. „Cultivăm pământul, recoltăm datorii”, scria pe unul dintre bannere.
„Suntem complet blocați”, a declarat Arcangelo Gambino, un reprezentant al fermierilor din provincia Caltanissetta. „Costul [carburanților] s-a mai mult decât dublat.”
Blocajele rutiere organizate de transportatori, fermieri și siderurgiști au perturbat transporturile în unele zone din sudul Italiei, contribuind la penurii locale de carburanți și la îngrijorările privind aprovizionarea supermarketurilor.
Zeci de mii de oameni au mărșăluit sâmbătă pe străzile Lisabonei, protestând față de salariile mici, costurile locuințelor și creșterea costului vieții, sporind presiunea asupra guvernului de centru-dreapta din Portugalia.
În Spania, evacuarea unei femei în vârstă de 87 de ani din locuința sa a declanșat manifestații la nivel național împotriva deficitului de locuințe și a chiriilor în creștere vertiginoasă, contribuind la convocarea alegerilor anticipate de luna viitoare.
Au avut loc manifestații și în Belgia, în timp ce marile mitinguri din Albania au fost alimentate de furia provocată de presupusa corupție a guvernului, lipsa locurilor de muncă și standardele slabe din educație.
Protestele reflectă îngrijorări economice mai ample, care influențează tot mai mult politica pe întreg continentul.
Îngrijorările legate de puterea de cumpărare au devenit „un factor major care alimentează politica populistă” în Europa, a declarat Gilles Ivaldi, politolog la Sciences Po.
Politicienii atât din extrema dreaptă, cât și din extrema stângă susțin tot mai des că restabilirea legăturilor energetice cu Rusia ar contribui la reducerea costurilor, contestând consensul politic dominant din Europa privind sprijinul pentru Ucraina.
Cel mai recent șoc energetic vine după ani de presiuni economice provocate de pandemie și de consecințele invaziei Rusiei în Ucraina din 2022.
Proteste violente în Franța și în alte state europene
În Franța, creșterea costurilor energiei a creat un context exploziv înaintea alegerilor prezidențiale din aprilie anul viitor. Guvernul lui Macron se confruntă cu dificultăți în gestionarea deficitului bugetar în creștere vertiginoasă și cu presiuni din partea piețelor de obligațiuni.
Marine Le Pen, candidata de extremă dreapta a partidului Adunarea Națională, aflată în fruntea preferințelor electorale, și Jean-Luc Mélenchon, veteran al extremei stângi, au făcut amândoi din prețurile carburanților elemente centrale ale campaniilor lor.
„Creșterea prețurilor carburanților este în mod clar o problemă care o avantajează pe Marine Le Pen”, a spus Ivaldi. „Cred că este o problemă pe care ea și-a asumat-o de multă vreme.”
De la începutul războiului din Iran, cotațiile electorale ale lui Le Pen s-au îmbunătățit, în timp ce cele ale lui Macron au scăzut, potrivit sondajelor realizate de Elabe.
Propunerea lui Le Pen de a reduce drastic taxa pe valoarea adăugată aplicată carburanților a atras un sprijin larg din partea publicului. Analiștii spun că subiectul rezonează puternic cu electoratul său de bază din zonele rurale și semirurale, unde deplasarea cu mașina este adesea esențială.
În Germania vecină, Alternativa pentru Germania (AfD) conduce în sondajele naționale de opinie, după câștiguri importante în alegerile locale. Costul vieții s-a aflat în fruntea preocupărilor germanilor pentru al cincilea an consecutiv, potrivit unui sondaj publicat în această lună.
Inflația din Germania a urcat în septembrie la un nivel apropiat de cel mai ridicat din ultimii aproape trei ani, iar inflația prețurilor la energie a ajuns la 14,9%, oferind AfD muniție pentru a-l ataca pe cancelarul Friedrich Merz.
AfD susține restabilirea legăturilor energetice cu Rusia, argumentând că sprijinul Berlinului pentru Ucraina reprezintă un act de autosabotaj inutil, într-un moment în care cea mai mare economie a Europei și multe dintre companiile sale mari consumatoare de energie se confruntă cu dificultăți.
Experiențele anterioare indică o legătură între prețurile ridicate la energie și sprijinul electoral pentru AfD, a declarat Jan Steckel, profesor de economie politică a schimbărilor climatice la Universitatea Tehnică din München.
„Partidele populiste prezintă adesea costurile energiei drept evitabile și le atribuie deciziilor de politică guvernamentală (...) în loc să le pună pe seama șocurilor geopolitice fundamentale care le provoacă”, a spus el.
„Aceste șocuri geopolitice sunt (...) mult mai greu de explicat. Și cred că acesta este motivul pentru care partidele aflate la guvernare întâmpină adesea dificultăți.”
Discursul extremei drepte câștigă teren și în alte părți
În Italia, premierul Giorgia Meloni se confruntă cu o concurență tot mai mare din partea partidului Viitorul Național, o nouă formațiune de extremă dreapta condusă de fostul general al armatei Roberto Vannacci, care susține restabilirea legăturilor pentru aprovizionarea cu gaze din Rusia.
În Polonia, unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei, îngrijorările legate de facturile la energie contribuie la creșterea sprijinului pentru formațiunea de extremă dreapta Confederația Coroanei Poloneze. Liderul acesteia, Grzegorz Braun, a cerut reluarea achizițiilor de petrol și gaze din Rusia, susținându-și argumentele alături de politicieni ai AfD la Lubmin, localitatea din Germania unde ajung conductele avariate Nord Stream.
